KorAP: Find »[drukola/base=solărie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

43 matches

Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687

2. Modalități de receptare a operei leopardiene la începutul secolului al XX-lea / 37 2.2.1. Leopardi Pascoli Quasimodo / 44 2.2.2. Leopardi D'Annunzio Quasimodo / 47 2.3. Giacomo Leopardi și revistele literare: 'La Voce', 'La Ronda', 'Solăria', 'Circoli', 'Campo di Marte' / 50 2.3.1. 'La Voce (1908-1916) / 50 2.3.2. 'La Ronda' (1919-1922) / 54 2.3.3.'Solăria' (1926-1934), 'Circoli' (1931-1939), 'Campo di Marte' (1938-1939) / 62 2.4. Giacomo Leopardi și triada: Giuseppe Ungaretti, Eugenio

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
2. Leopardi D'Annunzio Quasimodo / 47 2.3. Giacomo Leopardi și revistele literare: 'La Voce', 'La Ronda', 'Solăria', 'Circoli', 'Campo di Marte' / 50 2.3.1. 'La Voce (1908-1916) / 50 2.3.2. 'La Ronda' (1919-1922) / 54 2.3.3.'Solăria' (1926-1934), 'Circoli' (1931-1939), 'Campo di Marte' (1938-1939) / 62 2.4. Giacomo Leopardi și triada: Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo / 70 2.4.1. Leopardi Ungaretti Quasimodo / 70 2.4.2. Leopardi Montale Quasimodo / 77 2.5. Giacomo Leopardi, Salvatore

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Giovanni Pascoli, Gabriele d'Annunzio, Eugenio Montale și Giuseppe Ungaretti, ale căror scrieri și opinii au generat, la rândul lor, veritabile mode literare și epigonism. În al doilea rând trebuie menționate o seama de reviste literare: 'La Voce', 'La Ronda' 'Solăria', 'Letteratura' ce propagau verbul leopardian și prin intermediul cărora Quasimodo putea absorbi ecourile sale. Firește un subcapitol aparte va fi dedicat legăturii dintre poetul nostru și Ermetism. 2.2.1. Leopardi Pascoli Quasimodo Contemporan cu Enrico Thovez, dar dotat cu o

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
solarieni. O privire mai atentă asupra acestor publicații este necesară pentru a înțelege climatului cultural din cele două orașe ce l-au găzduit pe literatul sicilian: Romă și Florența. 2.3. Giacomo Leopardi și revistele literare: 'La Voce', 'La Ronda', 'Solăria', 'Circoli', 'Campo di Marte' 2.3.1. 'La Voce' (1908-1916) Fondată în anul 1908 de Giuseppe Prezzolini, revista 'La Voce' reflectă concepțiile neoidealiste ale directorului sau.83 A fost expresia unor forțe în mare măsură eterogene și contradictorii, ce găseau

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
la care se va face referire în partea a doua a prezentei cercetări, se poate afirma că în deceniul cuprins între finele studiilor liceale și publicarea primului volum (1919-1930) Quasimodo a recitit și a aprofundat opera maestrului. 2.3.3. 'Solăria' (1926-1934), 'Circoli' (1931-1939), 'Campo di Marte' (1938-1939) După marșul asupra Romei ce prelungea parcă în plan politic întoarcerea la ordinea clasică pentru care milită revista română 'La Ronda' în universul literelor regimul mussolinian a impus imaginea Imperiul român că oglindă

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
capabil și are datoria să îl influențeze pe cel din urmă.112 Aceștia militau și pentru o deschidere mai amplă către literaturile europene, începută în deceniul anterior de 'La Voce' și reluată, în 1926, tot la Florența, în paginile revistei 'Solăria', publicație ce se înscria pe direcția deschisă de 'Îl Baretti'.113 Astfel, în pragul sosirii lui Quasimodo în Toscana (1929) se contura și aici, în opoziție cu naționalismul cultural distorsionat profesat de regimul de la centru, idealul unei posibile șalvari prin

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
în viața politică, pasivitatea lor așadar, avea să genereze în scurtă vreme cel mai elitist chip al ermetismului aristocratic, de neclintit în fața valurilor istoriei. În acest context mai larg apărea, ca moștenitoare a experienței vociene, rondiste și barettiene, revista florentina 'Solăria' (1926 -1934) fondată de Alberto Carocci.115 Se plasa la granița dintre cele două extreme: claustrarea în spatele cuvântului scris și deschiderea spre tendințele europene. Cu toate că autorii ei acordau atenție cu precădere noilor orientări din literatura epocii, trecutul nu fusese uitat

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
despre civilizație și utopii de Nicola Chiaromonte.117 În ciuda distanței temporale, trimiterile la operă leopardiană nu sunt forțate, demonstrând încă o dată că acesta, actualizat de 'La Ronda', nu fusese uitat nici în mediul florentin, ce cunoscuse experiență neoromantica vociană, căreia 'Solăria' i-a oferit o continuitate. Salvatore Quasimodo a datorat acestei reviste debutul sau literar. Prezentat în 1929 intelectualității florentine de către scriitorul Elio Vittorini, poetul din Modica a găsit un prieten în Eugenio Montale, asiduu colaborator al 'Solăriei' și director al

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
neoromantica vociană, căreia 'Solăria' i-a oferit o continuitate. Salvatore Quasimodo a datorat acestei reviste debutul sau literar. Prezentat în 1929 intelectualității florentine de către scriitorul Elio Vittorini, poetul din Modica a găsit un prieten în Eugenio Montale, asiduu colaborator al 'Solăriei' și director al prestigioasei instituții culturale Cabinetul științific și literar Gian Pietro Vieusseux. În paginile ei sicilianul a publicat o seama de versuri (de exemplu Pământului meu, 'Solăria', VI/ 1931). Tot aici Salvatore Pugliatti a scris prima recenzie a poeziei

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
din Modica a găsit un prieten în Eugenio Montale, asiduu colaborator al 'Solăriei' și director al prestigioasei instituții culturale Cabinetul științific și literar Gian Pietro Vieusseux. În paginile ei sicilianul a publicat o seama de versuri (de exemplu Pământului meu, 'Solăria', VI/ 1931). Tot aici Salvatore Pugliatti a scris prima recenzie a poeziei Vânt la Tìndari ('Solăria', I/ 1932). În edițiile solariene Quasimodo și-a tipărit în 1930 primul volum, intitulat Ape și pământuri. Tot atunci Montale l-a recomandat pe

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
prestigioasei instituții culturale Cabinetul științific și literar Gian Pietro Vieusseux. În paginile ei sicilianul a publicat o seama de versuri (de exemplu Pământului meu, 'Solăria', VI/ 1931). Tot aici Salvatore Pugliatti a scris prima recenzie a poeziei Vânt la Tìndari ('Solăria', I/ 1932). În edițiile solariene Quasimodo și-a tipărit în 1930 primul volum, intitulat Ape și pământuri. Tot atunci Montale l-a recomandat pe tânărul lui prieten noii publicații genoveze 'Circoli', care prin mobilitatea colaboratorilor păstra legături strânse cu revista

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
l-a recomandat pe tânărul lui prieten noii publicații genoveze 'Circoli', care prin mobilitatea colaboratorilor păstra legături strânse cu revista florentina 118. Liguricii militau pentru strângerea legăturilor cu literatura europeană și doreau că foaia lor să umple golul lăsat de 'Solăria', care acordă mai puțină atenție noii poezii.119 Prin urmare s-a dedicat, cel puțin în primii ani de apariție, aproape în exclusivitate genului liric, găzduind cu asiduitate și scrierile lui Quasimodo, care sub auspiciile ei a publicat cel de

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
primele două decenii ale secolului trecut, curentul ermetic a ajuns la apogeu în anii treizeci patruzeci și în paginile publicației florentine 'Campo di Marte', aflate sub conducerea lui Alfonso Gatto și Vasco Pratolini. Revista ce reînnoda firele discursului european al 'Solăriei' i-a reunit pe Montale, Giuseppe De Robertis și pe alți supraviețuitori vocieni și solarieni, dar și pe mai noii critici și poeți: Mario Luzi, Pietro Bigongiari, Leone Traverso, Alessandro Parronchi, Oreste Macrì, Carlo Bo. Acesta din urmă, autorul studiului

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
trimis la Florența spre publicare traducerile sale din poeții greci, semn că orașul în care avusese loc debutul sau literar rămăsese receptiv la operă să.124 Asemenea altor intelectuali din epoca el a colaborat în deceniul 1930-1940 cu 'Îl Frontespizio', 'Solăria' și 'Circoli', cu 'Letteratura' și mai târziu cu publicațiile milaneze 'Corrente' și 'Tempo'. 'Letteratura' (Florența 1937-1947), condusă de Alessandro Bonsanti, relua experiență recentă a 'Solăriei', dar și mai îndepărtatele cuceriri rondiste și vociene îndeosebi în rubrică De la 'La Ronda' la

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
124 Asemenea altor intelectuali din epoca el a colaborat în deceniul 1930-1940 cu 'Îl Frontespizio', 'Solăria' și 'Circoli', cu 'Letteratura' și mai târziu cu publicațiile milaneze 'Corrente' și 'Tempo'. 'Letteratura' (Florența 1937-1947), condusă de Alessandro Bonsanti, relua experiență recentă a 'Solăriei', dar și mai îndepărtatele cuceriri rondiste și vociene îndeosebi în rubrică De la 'La Ronda' la 'La Voce'. Având în vedere pe de o parte numărul mare de poezii quasimodiene publicate aici și recenziile dedicate operei sale, pe de altă numeroasele

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
pentru poetul sicilian o simpatie sinceră: l-a numit Quasimoduccio și l-a luat sub aripa să protectoare. Amiciția lor este documentata de schimbul afectuos de scrisori, incluse acum în epistolarul menționat, Montale-Quasimodo. Cu sprijinul scriitorului genovez și al revistei 'Solăria' sicilianul a publicat în 1930 primul volum, Ape și pământuri, comentat de Lionello Fiumi, de Montale în 'Pegaso', de Elio Vittorini în 'Îl lavoro', de Adriano Grande în 'L'Ambrosiano', de Salvatore Pugliatti, de Aldo Capasso, pentru a-i enumeră

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
expresiei; aceste două elemente și-au găsit ecoul și în tehnică literară quasimodiană, în cuvântul sau reificat. Cu toate ca la începutul anilor treizeci influență acestei publicații se estompase cedând primatul altor reviste care găzduiau, de pe atunci, scrierile autorului ermetic ('Îl Frontespizio', 'Solăria', 'Circoli' și 'Letteratura') opera poetului romantic nu fusese uitată, el fiind celebrat, de exemplu, în numărul aniversar din 1937 al revistei 'Îl Frontespizio', ce îi fusese dedicat în exclusivitate. Într-o epocă în care Foscolo și Manzoni păreau să fi

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
di Fiorenza Ceragioli e Monica Ballerini, Zanichelli, Bologna, 2006. Zibaldone, edizione commentata, con revisione del testo critico e a cură di Rolando Damiani, Mondadori, Milano, 1997. Zibaldone, Newton & Compton, Romă, 2001. Opere de Salvatore Quasimodo Acque e terre, Edizioni di Solăria, Firenze, 1930. A colpo omicida e altri scritti, Mondadori, Milano, 1977. A Sibilla, Rizzoli, Milano, 1983. Bacia la soglia della tua casă, Franco Schittino, Siracusa, 1981. Carteggio 1929-1966, Salvatore Quasimodo Salvatore Pugliatti, a cură di Giorgio Miligi, Artioli, Modena, 1998

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
cură di Giovannella Desideri, Guida, Napoli, 1979. Antologia di 'Circoli', 1931-1939, a cură e con introduzione di Mario Boselli e Giovanni Sechi, Di Stefano, Genova, 1962. Antologia di 'Primato', a cură di Vittorio Vettori, De Luca, Romă, 1968. Antologia di 'Solăria', a cură di Enzo Siciliano, introduzione di Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958. 'Campo di Marte'. Trent'anni dopo, 1938-1968, a cură di Ruggero Jacobbi, Vallecchi, Firenze, 1969. Fra le carte di Quasimodo: poesie, traduzioni, saggi, lettere, a cură di Mauro

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
La critică e gli ermetici, Bologna, Cappelli, 1978, Floră, Francesco, La poesia ermetica, Laterza, Bari, 1947. Floră, Francesco, Storia della letteratura italiană, vol. III, Mondadori, Milano, 1942. Floră, Francesco, Poetica e poesia di Giacomo Leopardi, Malfasi, Milano, 1947. Folin, Alberto, 'Solăria', 'Letteratura', 'Campo di Marte', Canova, Treviso, 1973. Folin, Alberto, Leopardi e la notte chiara, Marsilio, Venezia, 1993. Folin, Alberto, Pensare per affetti, Leopardi, la natură, l'immagine, Marsilio, Venezia, 1996. Foscolo, Ugo, Opere complete, f.e., Napoli, 1860. Frattini, Alberto

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Vanvolsem, R. Guglielmone Lamberți, Bulzoni, Romă, 1989, pp. 27-38. Arrighetti, Graziano, "Leopardi e Omero", în Leopardi e îl mondo antico, atti del V Convegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Firenze, 1982, pp. 29-51. Aventi, Giuseppe, "Del romanticismo", în Antologia di 'Solăria', a cură di Enzo Siciliano, introduzione di Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958, pp. 341-345. Barone, Giuseppe, "Îl poeta e îl sânto, note în margine al carteggio Quasimodo-La Pira", în Quasimodo e l'Ermetismo, Centro nazionale di studi șu Salvatore Quasimodo

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
atti del Convegno internazionale Lovanio 2001, a cură di Franco Musarra, Bart van der Bossche e Serge Vanvolsem, Franco Cesati & Leuven University Press, Città di Castello, 2003, pp. 89-101. Chiaromonte, Nicola, "Notă sulla civiltà e le utopie", în Antologia di 'Solăria', a cură di Enzo Siciliano, introduzione di Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958, pp. 347-360. Croce, Benedetto, "Giacomo Leopardi", în Poesia e non poesia, Laterza, Bari, 1923, pp. 103-119. Cumani, Maria, "Un giorno rubato agli Dei" în Salvatore Quasimodo, atti del

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Marco, "Leopardi e l'ermetismo: storia di un equivoco", în Rassegna della Letteratura Italiană, 81, 1971, pp. 363-404. Penna, la Antonio, "Îl fiore delle Georgiche e Catulli Veronensis Carmina", în Belfagor, 1, ianuarie 1946. Pugliatti, Salvatore, "Interpretare la poesia", în Solăria, VII, 1, ianuarie 1932. Riccobono, Maria Gabriella, "La poesia ermetica di Quasimodo, letture esoteriche", în Italianistica, 37, 2007, pp. 277-293. Robertis, de Giuseppe, "Parliamo dell'ermetismo", în Primato, 8, iunie 1940. Romanò, Angelo, "Pagine dell'Odissea tradotte da Quasimodo", în

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Milă, Augusto Monti, Leone Ginzburg, victima a regimului. 113 Giorgio Luti, op. cît., p. 135. 114 Carlo Bo, "Letteratura come vită", Îl Frontespizio, 9, septembrie 1938. 115 Giorgio Luti, op. cît., p. 137. 116 Giuseppe Aventi, "Del romanticismo", Antologia di 'Solăria', îngrijita de Enzo Siciliano, introducere de Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958, pp. 341-345. 117 Nicola Chiaromonte, " Notă sulla civiltà e le utopie", Antologia di 'Solăria', cît., pp. 347-360. 118 Începuturile colaborării dintre Quasimodo și redactorii de la 'Circoli', printre care se

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
1938. 115 Giorgio Luti, op. cît., p. 137. 116 Giuseppe Aventi, "Del romanticismo", Antologia di 'Solăria', îngrijita de Enzo Siciliano, introducere de Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958, pp. 341-345. 117 Nicola Chiaromonte, " Notă sulla civiltà e le utopie", Antologia di 'Solăria', cît., pp. 347-360. 118 Începuturile colaborării dintre Quasimodo și redactorii de la 'Circoli', printre care se numără Angelo Barile care a manifestat o vie admirație pentru opera sicilianului sunt amintite în epistolarul Montale Quasimodo; cel dintâi îi scria prietenului: Vai da

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]