127 matches
-
lucrurile, nu avantajează poziția României pe tabla de șah a jocurilor politice internaționale. Cu adevărat revoltătoare a fost poziția din CSAT a ministrului Apărării, Teodor Atanasiu. La remarca lui Traian Băsescu privitoare la angajamentele internaționale ale României, mai-marele peste bocancii soldățești și peste imperiul de gamele, obuze și tancuri s-a crezut extrem de spiritual replicând: "Da, și ce dacă? Ne putem și răzgândi!" Fără să știe pe ce buton sensibil apasă, dl Atanasiu a readus în minte câteva momente jenante din
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
cu nimeni, cu nimeni, din pricina zgomotului asurzitor al morilor de oase, într-o mahala mirosind a lavandă turcită, bârfitoare, crăcănată, credulă, hâtră și bocitoare, sarcastică, peticită, cu cai mascați, liliachie, virgină amânată în care laptele s-a covăsit, curvă, crăcănată, soldățească, alcoolică, hoață, batjocoritoare, ucigașă, blândă lățoasă, înstelată cu coji de semințe, cu sânii pe burtă, cu sfârcuri celeste, perplexă, trecătoare și eternă, fidelă sieși Dar nu numai atât, doamnelor și domnilor, acest palid cetățean se întorcea acasă numai noaptea, trăgea
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
zicîndu-și că în armată trebuie să faci totul chibzuit. În timp ce li se turna ciorba, același căpitan trecu prin fața lor aproape în fugă, inspectîndu-i încă o dată. Îi sticliră ochii și cizmele suple de lac. Ilie îi făcu bucătarului semn (vechile trucuri soldățești îi reveneau în minte de la sine - pe urmă așezat pe o stivă de bușteni de foc își goli încet gamela. Seara era caldă, năbușitoare. Cu burta plină își împinse capela pe ceafă și porni să facă ocolul cazărmii trăgînd din
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
carte este romanul de război: participarea italiană în campania din Rusia, retragerile dezordonate, mai apoi, din Polonia sau din Balcani, ororile lagărelor comuniste, degringolada din Italia după demisia lui Mussolini. Și consecințele acestora: primele alegeri libere, trecerea de la aspra morală soldățească la subtilitățile de neînțeles ale politicii, coloratura gauchistă a furtunoșilor ani '60. Scenele de război propriu-zise au pregnanță și dau greutate cărții: "în sfîrșit, tirul italian încetă pentru un timp; cu toții, prieteni sau inamici, simțeau - mai ales în sînge și
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
prin insulele Mării Egee. Doamna Forbes sosi în ultima sâmbătă a lui iulie, cu vaporașul ce făcea curse regulate de la Palermo, și de cum am văzut-o ne-am dat seama că sărbătoarea se sfârșise. Purta pe căldura aceea meridională niște cizme soldățești și o rochie cu reverele petrecute și avea părul tuns scurt, băiețește, sub pălăria de fetru. Mirosea a urină de maimuță: ,, Așa miros toți europenii, mai ales vara", ne spuse tata. ,,Este mirosul civilizației". Dar, în ciuda îmbrăcăminții sale marțiale, doamna
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
naufragiu. El devine conducătorul unei tabere de refugiați, acțiunea desfășurându-se într-un decor unic, în trepte, format din pasarele și schele metalice, un copac stilizat, toate acestea, completate de costume pestrițe, sugerând amalgamul națiilor urgisite, dar și de uniformele soldățești ale bărbaților ce țin sub amenințarea armelor această mulțime. Chiar și Otello poartă la început bocanci, cămeșoaie și vestă de piele, ajungând la costum de ofițer, cu manșetele sumese și sandale de plajă. Desdemona trece și ea de la rochia albă
OTELLO, în anul bicentenarului Verdi by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83427_a_84752]
-
termina și caii și trăsura. N-a mai plecat din oraș și s-a dat bolnav printre birjarii tătari, să se afle de ce nu mai ieșea cu trăsura la gară. Îi aude Grigori din casă pe ruși cu cîntecele lor soldățești cu care defilau pe strada principală și în loc să stea pitit acasă se duce să-i vadă și să-i audă mai bine, mujici de-ai lui, dar cu o mîndrie pe care el n-ar fi putut s-o aibă
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
-l opresc, Dar sunt ferme porțile tăcerii, "Gropi de lup" - în dosul lor - puzderii, Și-un alean neviu, nepământesc. Pentru unii - însorit zenitul, Pentru alții - briză la ferești, Pentru noi - nimic. Doar ruginitul Scârțâit de chei și bocănitul Trufașelor cizme soldățești. Ne sculam ca pentru liturghie, Traversam orașul câinoșit, Ne-adunam stafie cu stafie Să sorbim pe Neva cea pustie Al speranței cântec răgușit. I s-a spus sentința. Se mai ține. Și deodată urlă tremurând, Cum i-ar smulge inima
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
legii noului stat, bande cu greu reprimate. Situația apare și în romanul Mariolinei Venezia, dar numai după ce personaje convingătoare, antrenate în scene edificatoare o justifică. Între acestea cea cu țăranul greu de cap, dezertor pentru că nu putea să suporte încălțămintea soldățească, prima din viața lui, în ciuda mîndriei de a o avea. Acceptat în banda de răzvrătiți la care ajunsese fortuit, își va salva viața, ca atîția alții, doar pentru un an. În acord cu proza recentă ce a redescoperit pregnantele trăsături
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
vezi inima ta pulsând pentru drumul tău către grădina suspendată a dragostei celei mai pure, simți pulsațiile în tâmple, în ceafă, în abdomen, auzi oștirile dușma nilor tăi, destul de aproape, uneori avansând, alteori odihnindu se, uneori plângând, alteori cântând cântece soldățești, se aprinde crucea sudului deasupra ta, îți iei inima în căușul palmelor, o strecori la loc sub vestuța de pluș, treci pe circulație intracorporeală, steaua se stinge, craniile dispar, furate de reflux, se duc înapoi în trupurile lor, în războaiele
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fusese gradat, a ieșit din grup și, cu o mutră ghidușă, a luat poziția de drepți și a comandat scurt: Atenție! Pe un rând, adunarea! Când cărăușii, chicotind, s-au alineat, a comandat: Drepți! Pentru raport, înainte! Apoi, cu pas soldățesc, a ieșit în întâmpinarea lui moș Dumitru și a lui Pâcu. S-a oprit la câțiva pași de ei și a raportat: Domnule căpitan! Grupa cărăușilor, formată din șase oameni, este adunată și așteaptă ordinele dumneavoastră! Moș Dumitru, urmat de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și, În cadrul ușii Își face apariția fotoreporterul cotidianului, o enciclopedie adevărată de imagini, multe ascunse de ochii vigilenți ai ,,șoptitorilor,, care sunt În exces În această clădire hidoasă, amintire de la Tătuca Stalin. Fotoreporterul duce În spinare ca pe o raniță soldățească masivul și Învechitul aparat de fotografiat, de pe care vopseaua neagră a căzut În câteva locuri, cu toate dispozitivele ajutătoare: trepied, geantă cu filme, bliț, ș.a.m.d. Își salută șeful reverențios, informându-l că pe Bulevardul Prosperității, are loc mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
carne solidă, pe când ceilalți schițau femei Într-o serie de ipostaze obscene. Polster examină rezultatele c-o față inexpresivă. Unele i s-au părut iremediabile, altele, incurabile. Desenele lui Fischl și Winkler i s-au părut ceva Între porcesc și soldățesc. Când a venit la mine, jucându-se cu mustața, mi-a atras atenția că picioarele nu sunt desenate corect, având În vedere poza și poziția corpului. Dar altfel, rezultatul i se părea acceptabil. Am reușit să combin chiar aspecte „active
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
totul altcineva. Atunci i s-a năzărit picătura aceea de cer la care se uita din cînd în cînd prin crăpătura oblonului înainte de a se da jos din patul de campanie în care dormea, îi plăcea tot ceea ce era aspru, soldățesc, zdravăn, folositor, din preajma sa, așa își păstra viu "spiritul combativ" își zicea, măcar acolo, în văgăuna lui, pentru că în Vladia așa ceva era cu neputință. Leonard Bîlbîie în acele secunde nu era altceva decît o fîșie de cer înnorată, care. te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
refugiu fără întoarcere. Ceea ce părea tocit, era de fapt o textură foarte fină, ceea ce părea demodat era de fapt o constanță de o noblețe disprețuitoare. Asta înțelesese singur adjutantul clupă ce, mai mult simțind, îndrăznise să facă un compliment aproape soldățesc la una din întâlnirile întîmplătoare de pe ulița prăvăliilor. ,,Arătați ca două prințese, domnișoarelor", spusese atunci, îndeajuns de emoționat, încît gîtuiala vocii reușise să ascundă grosolănia banalității. Sofie nici nu răspunse, în schimb K.F. s-a oprit o clipă, aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu degetele plicul pe care-l avea cu ea, pipăind conturul celor două diapozitive. Cineva a apărut În colțul Îndepărtat al Încăperii, nu era ghidul ei, cel cu hainele lăbărțate, ci o persoană mai tânără, Într-un costum elegant, oarecum soldățesc, nu chiar uniformă, dar nici cos tum civil, cu epoleți butonați și cu buzunare pe piept care-i dă deau o Înfățișare de explorator. Pe rever avea Înfiptă o plăcuță, ca o decorație militară, dar ea nu era sigură, nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ce i-au băut apa din frunză. Îmbrăcămintea lui Petru, sărăcăcioasă, inestetică, demodă, uzată. Două cămăși albastre, un pulover de lână, doi pantaloni de uniformă, o vestă, un training negru, un veston bleumarin, o scurtă bej, o pereche de bocanci soldățești, toate înghesuite într-o valiză. Ea îngerul său albastru, el conturul din care Dumnezeu a decupat cu foarfecele lumina în prima zi. O suferință comună nu implică neapărat o iubire comună. Suferința poate avea o simțire comună, o stare comună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a privit lung în sticla roșiatică, s-a privit în fotografie și iar în sticlă; prostia a mușcat țeava puștii, apoi, ca pe un lindic de fată mare, a mânuit lin trăgaciul; sub foișor, două mucuri decupate dintr-o manta soldățească fumegau cerul, soarele deasupra bisericii evanghelice se vedea ca prin sticlă; comandantul gărzii scrijelea cu baioneta o scoică până țâșnea apă; deasupra Rășinarilor, ciorile, precum niște litere strâmbe, scriau legi pentru cer; praful de pușcă tămâia văzduhul; pe Calea Poplăcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din cauza unui tic nervos, pe care nu și-l putea stăpâni. Curios din fire cum era, Lazăr Popescu se luase după niște urme prin zăpadă și descoperise undeva, mai departe, într-un hățiș de crengi uscate, o cataramă de centură soldățească și niște nasturi metalici de uniformă, cu stema țării sovietice imprimată pe ei, ceea ce risipea dubiile în privința identității celor ce-și aflaseră sfârșitul acolo. Dar altceva, în afară de aceste mărunțișuri, nu se mai găsise. Nici măcar niște smocuri de păr, niște ciolane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
masă, bâzâite de cohorte de muște albastre, cârpe murdare mototolite aruncate peste tot, un miros greu alterând fără nici o rușine parfumul delicat de liliac. Descopeream monogramele mamei pe zdrențe sfârtecate din cerșafuri din damasc fin cu care se curățaseră cizme soldățești sau se ștersese funinginea îmbibată cu grăsime de pe plită. Singura cratiță care rămăsese din tot arsenalul de cratițe de cupru din bucătărie, trona în mijlocul mesei de unde păreau să mă sfideze ochii din capul unui cocoș năclăit în untură, purtându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care să se agațe când sila de sine era atât de intensă Încât se surprindea privind cu un interes excesiv În gura neagră a pistoalelor sale. Unsprezece oameni, numără el până la urmă. Nepunând la socoteală războiul, rămâneau patru În dueluri soldățești În Flandra și Italia, unul la Madrid și altul la Sevilla. Toți, pe motive de joc de cărți, cuvinte nepotrivite sau femei. Restul fuseseră comenzi plătite: cinci vieți, fiecare contra sumei cutare. Toți, bărbați În putere, capabili să se apere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
urmă și înapoi... Miroase a infirmerie a iod, a cazarmă dezinfectată recent. Mă gândeam cum mă sculam în zori în aerul cazarmei care mirosea la fel și cum beam ersațul cu pâinea neagră pietroi și apoi cum fumam prima țigare soldățească răsucită în curtea cazărmii. - Ce căutăm noi aici? avea să întrebe Boris nițel mai târziu, la Buzău, într-un restaurant din centru bând un vin ruginiu... - Nu știu; ce știu e că trăim pe ceva lunecos,... pe ceva... fals,... o
Vulcanii noroioși by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7547_a_8872]
-
soldații cu care se întîlneau pe strada principală. În cîrciumi se strîngea lumea, dar toți stăteau cu ochii după comunicatele de pe front și pe listele cu militari căzuți în luptă sau dispăruți. Lăutarii șomau, chiar dacă învățaseră toate cîntecele din repertoriul soldățesc și ariile naționale. La resturantul din gară se formase un fel de comitet de război, care își purta discuțiile într-un separeu. Doctorul Tefik venea cu veștile de la Istanbul, Haikis angrosistul aducea noutăți din țară. Judecătorul înțelegea la radio știrile
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
siguranță, yarragh: de la explozia vocii lui Van Morrison, rostind, aproape monosilabic, închis, siflant, primele cuvinte, dublată de intrarea intempestivă a bass-ului peste sunetul deliberat dulce al chitarei reci, ești propulsat într-o atmosferă aproape suprarealistă: un copil purtând uniformă soldățească, mimând maturitarea, bea vin, în timp ce strada e invadată de parfumul de Shalimar. E lumea în care, sub influența băuturii, a drogurilor și a sexului inocența trece brutal pragul maturității, al fricii și al singurătății. Greil Marcus intră în jocul supozițiilor
Van the Man (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5953_a_7278]
-
putea face plăcere nimănui în afara celor care-i păzeau - el începea cu un cor al unei singure brigăzi, cea din față, formată din patruzeci-cincizeci de oameni, un cor care trebuia să curme liniștea drumului cu niște note aproape vesele, aproape soldățești, aproape eroice, un cîntec de ispășire în fapt: La canal, să ștergem pata Negrelor greșeli trecute, Drum deschidem cu lopata, Cu elanuri renăscute. Iar în urma acestei brigăzi care dădea tonul, o alta trebuia să se sincronizeze, artistic, sub privirile gardienilor
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]