41 matches
-
de bicepsul femural și de capul lateral al gastrocnemianului; această manevră va expune nervii sciatic și tibial posterior precum și vasele femurale și poplitee; f. adâncind inciziile descrise la punctele "b" și "c" în regiunea tibială posterioară, secționăm mușchii gastrocnemian și solear și tendonul calcaneului. Așa cum am văzut, sub septul fascial intermuscular se află mănunchiul vasculo - nervos tibial posterior și vasele peroniere. g. începând de la capătul lor superior se face disecția și excizia nervilor sciatic și tibial posterior până la locul unde ultimul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
greutate din corpul uman. Tibia este un os lung, pereche. Are o diafiză sau corp și două epifize. Diafiza, prismatic triunghiulară, prezintă 3 fețe: medială (se poate palpa sub piele), laterală și posterioară, care are o linie oblică numită linia solearului. De asemenea, tibia are 3 margini: anterioară (ascuțită, numită creasta tibiei care se termină în sus cu tuberozitatea tibiei), medială și laterală sau interosoasă. Epifiza superioară este mai voluminoasă, formată din doi condili: medial și lateral. Fața superioară sau platoul
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
practica medicală (Editura Facla, Timișoara, 1997) [2,3,10]. Traian Chirileanu (1923 - 1991) profesor, șeful Clinicii Chirurgicale III din Cluj .În 1960 a devenit Doctor în medicină, cu teza „Boala tromboembolică” în care descrie două semne de diagnostic: semnul împăstării solearului și semnul adducției dureroase a adductorilor. A realizat un procedeu personal de tratament chirurgical al varicocelului. În 1970 introduce ca metode originale angiometria și anastomozele arterio-venoase la bolnavii renali în vederea dializei. A redectat 476 lucrări științifice și 5 monografii intre
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
cu direcția fibrei musculare. Palparea lor produce, adesea, o 40 durere spontană vie, asemănătoare cu cea produsă de o crampă musculară (cârcel) și localizată ̀ ntr-un anumit punct”. Ele apar frecvent la nivelul anumitor mușchi în nevralgiile sciatice, cervico-brahiale, crurale, solearul, fesierul mijlociu, cvadricepsul și mușchii paravertebrali fiind cel mai frecvent afectați. în aceste cazuri, masajul constituie o soluție terapeutică simplă și, de cele mai multe ori, de o eficiență remarcabilă. Fibroze. Ele sunt, de fapt, modificări structurale care se produc ca urmare
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
supuse la tensiuni diferite. În poziție intermediară, numai fasciculele mijlocii sunt întinse. Realizarea mișcării de flexie plantară și dorsală, necesară propulsiei corpului, inclusiv în săritura corpului din alergare, se datorează, în principal, mușchiului triceps sural (format din mușchii gemeni și solear), cel mai voluminos mușchi al gambei, care se inseră inferior pe calcaneu prin intermediul tendonului lui Achile. Definirea modelului fizic Un model geometric simplificat al articulației gambei, în care sunt relevate ligamentele și tendonul lui Achile, este reprezentat în figura 3
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Achile pe calcaneu, notat cu B și punctul distal de legătură a ligamentului deltoid cu oasele tarsiene, notat cu D; d - reprezintă distanța măsurată pe verticală, dintre centrul geometric al articulației gleznei și punctul de inserție pe tibie a mușchiului solear, notat cu C, știut fiind faptul că acest mușchi face legătura între gambă și picior folosind ca terminație pe calcaneu tendonul lui Achile; e - reprezintă distanța măsurată pe verticală, dintre centrul geometric al articulație gleznei și punctul proximal de legătură
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
de elementele de legătură ale capsulei articulare, respectiv de ligamentele articulare, precum și de inserțiile musculare care unesc segmentele corporale ale articulației analizate; în cazul articulației gleznei, ligamentele laterale, respectiv ligamentul deltoid și ligamentul calcaneo - fibular, precum și inserțiile musculare ale mușchiului solear pe gambă și picior (prin tendonul lui Achile, cel mai puternic tendon), caracterizează legătura dintre picior și gambă; -accidentările piciorului se produc atunci când mișcarea piciorului depășește poziția limită de sprijin a sa pe o singură latură a plantei piciorului, lateral
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
au capacitate mare de respirație aerobă și corespunzător un număr mare de capilare, mitocondrii și enzime respiratorii; datorită cantității mari de mioglobină se mai numesc și fibre roșii. Tensiunea maximă este atinsă într-un timp mai lung (de exemplu mușchiul solear necesită 100 ms pentru a atinge tensiunea maximă). Fibrele lente sunt capabile să mențină contracția mult timp fără apariția oboselii. Fibrele rapide de tip IIb sunt adaptate la respirația anaerobă, au o rezervă mai mare de glicogen și enzime glicolitice
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pe care-l îndeplinește mușchiul. Mușchii se clasifică în mușchi rapizi și mușchi lenți. De exemplu, durata unei secuse este de 1/40 sec. pentru mușchii oculari, 1 / 1 5 sec. pentru mușchiul gastrocnemian și 1/5 sec. pentru mușchiul solear. Troficitatea musculară este legată direct de activitatea motorie, deoarece stimularea mușchiului de către influxurile nervoase centrale îl menține în stare de funcționare și dezvoltare trofică. Excitarea nervoasă facilitează transportul substanțelor nutritive prin sarcolemă, astfel explicându-se faptul că dimensiunea și forța
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
actină și miozină funcție de lungimea sarcomerului Tipuri de fibre musculare scheletice După durata contracției, mușchii sunt rapizi sau lenți, în funcție de rolul mușchiului respectiv. In cazul mușchilor oculari o secusă durează 1/40 s, la gastrocnemian 1/15 s, iar la solear 1/5 s. Mușchii oculari au ca funcție fixarea ochilor asupra obiectelor privite, de aceea mișcarea ochilor trebuie să fie rapidă. Mușchiul gastrocnemian este adaptat alergării, săriturilor, în timp ce mușchiul solear se contractă lent continuu, pentru a realiza funcția de suport
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
1/40 s, la gastrocnemian 1/15 s, iar la solear 1/5 s. Mușchii oculari au ca funcție fixarea ochilor asupra obiectelor privite, de aceea mișcarea ochilor trebuie să fie rapidă. Mușchiul gastrocnemian este adaptat alergării, săriturilor, în timp ce mușchiul solear se contractă lent continuu, pentru a realiza funcția de suport a corpului împotriva gravitației. Abilitățile aerobe sau anaerobe depind de tipul de fibră musculară. Din acest punct de vedere fibrele musculare se clasifică în: fibre de tip I, rapide, adaptate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tensiunii maxime) în fibre rapide (I) și fibre lente (II). Aceste diferențe sunt asociate cu ATP-aze miozinice diferite (izoenzime rapide și lente). Mușchii extraoculari de exemplu, sunt formați din fibre rapide, atingând tensiunea maximă în 7,3 ms, în timp ce mușchiul solear, ce conține fibre lente, necesită 100 ms pentru a atinge tensiunea maximă. Alte caracteristici pentru fibrele lente, de tip I sunt: o capacitate mare de respirație aerobă, un număr mare de capilare, mitocondrii și enzime respiratorii în cantitate crescută, ca
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
apare durere la presiuni între 160 și 180 mmHg); 6. presiunea pe gambă și pe structurile venoase: -semnul Payr - presiunea punctului plantar; -semnul Bisgaard - presiunea punctelor paraachiliene intern și extern; -semnul Meyer și Putzer - presiunea punctelor tibiale posterioare; -presiunea punctului solear; -semnul Neuhof - presiunea între capetele gemenilor; -presiunea punctului popliteu; -presiunea punctelor tibiale anterioare; -presiunea punctului hunterian; -presiunea punctului inghinal. 7. dorsoflexia piciorului - semnul Homans - durere pe fața posterioară a gambei și în regiunea poplitee în caz de tromboză a venei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ortostatism, cu gamba flectată (poziția „Venus din Milo”). Venele comunicante și/sau perforante se explorează clinic cu bolnavul având ambele gambe în poziție atârnată, punându-se în evidență existența lor în zone clasice: grupul safeno-femural, hunterian Sherman, safenopopliteal Linton-Dodd, grupul solear și grupul Cockett la nivelul treimii distale a gambei. Explorarea clinică a sistemului venos al membrelor inferioare cuprinde o serie de probe adresate atât sistemului venos profund cât și celui superficial. [1]. 1. Pentru sistemul venos superficial: a. proba Sicard
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
16. anticorpi antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici și anticoagulantul lupic) incidența TVP crescând dacă se asociază mai mulți factori de risc. Tromboza venoasă profundă debutează, de obicei, la nivelul locurilor în care circulația sanguină venoasă este încetinită (saculele valvulelor, sinusurile venoase ale solearilor) sub formă de tromboză de depunere sau tromboză de coagulare; trombușii neaderenți sunt roșii, alcătuiți predominant din eritrocite înglobate în rețea de fibrină, puține trombocite și sunt mai lacși, în timp ce trombușii albi, aderenți sunt alcătuiți predominant din agregate trombocitare, fibrină
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
apare durere la presiuni între 160 și 180 mmHg) 6. presiunea pe gambă și pe structurile venoase: - semnul Payr - presiunea punctului plantar - semnul Bisgaard - presiunea punctelor paraachiliene intern și extern - semnul Meyer și Putzer - presiunea punctelor tibiale posterioare - presiunea punctului solear - semnul Neuhof - presiunea între capetele gemenilor - presiunea punctului popliteu - presiunea punctelor tibiale anterioare - presiunea punctului hunterian - presiunea punctului inghinal 7. dorsoflexia piciorului - semnul Homans - durere pe fața posterioară a gambei și în regiunea poplitee în caz de tromboză a venei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
a circumferinței, între liniile de bifurcație ale marginii anterioare, se descrie o suprafață triunghiulară denumită tuberozitatea tibială pe care se inseră ligamentul patelar. Corpul tibial are formă de prismă triunghiulară cu trei fețe: - fața posterioară prezintă o crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea superioară a tibiei; la nivelul acestei creste se inseră: * pe interstițiu: mușchiul solear; * pe buza superioară: mușchiul popliteu; * pe buza inferioară: mușchii gambier posterior și flexorul comun al degetelor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
tibial are formă de prismă triunghiulară cu trei fețe: - fața posterioară prezintă o crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea superioară a tibiei; la nivelul acestei creste se inseră: * pe interstițiu: mușchiul solear; * pe buza superioară: mușchiul popliteu; * pe buza inferioară: mușchii gambier posterior și flexorul comun al degetelor de la II la V. - fața internă: plană în 2/3 inferioare unde vine în contact cu pielea, în 1/3 superioară este acoperită de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
intern; - fața laterală este evidentă numai în porțiunea superioară; unde prezintă un șanț anterior longitudinal în care se inseră mușchiul gambier anterior; în porțiunea inferioară fața laterală își schimbă orientarea devenind anterioară. Porțiunea din fața posterioară a tibiei situată deasupra liniei solearului are formă triunghiulară fiind acoperită de mușchiul popliteu. Porțiunea din fața posterioară situată sub linia solearului este împărțită de o crestă în două arii: una, internă unde se realizează inserția flexorului comun al degetelor și alta, externă acoperită de mușchiul gambier
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în care se inseră mușchiul gambier anterior; în porțiunea inferioară fața laterală își schimbă orientarea devenind anterioară. Porțiunea din fața posterioară a tibiei situată deasupra liniei solearului are formă triunghiulară fiind acoperită de mușchiul popliteu. Porțiunea din fața posterioară situată sub linia solearului este împărțită de o crestă în două arii: una, internă unde se realizează inserția flexorului comun al degetelor și alta, externă acoperită de mușchiul gambier posterior. Marginile tibiei sunt: - anterioară (creasta tibială) este foarte ascuțită în porțiunea mijlocie și rotunjită
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Pielea Din nervul tibial. MUȘCHIUL SOLEAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Fața posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Gastrocnemieni și staturile musculare profunde Din nervul tibial. Cei doi gastrocnemieni împreună cu mușchiul solear formează tricepsul sural. Acțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Din nervul tibial. MUȘCHIUL SOLEAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Fața posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Gastrocnemieni și staturile musculare profunde Din nervul tibial. Cei doi gastrocnemieni împreună cu mușchiul solear formează tricepsul sural. Acțiunea tricepsului sural: 1. stabilizator al articulației talo-crurale, 2. flexor al gambei față de coapsă, 3. rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU Inserția de origine
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
tibiei. Prin nervul tibial. Acțiunea: 1. rotația internă a gambei aflată în flexie, 2. slab flexor al gambei față de coapsă. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație În 1/3 mijlocie a tibiei, sub linia solearului. Corpul mușchiului se împarte în 4 tendoane, câte unul pentru fiecare dintre degetele de la II la V. Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea este de: 1. slab flexor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
et al., 2009): • venele profunde ale piciorului care formează arcul venos plantar profund din care pleacă venele pedioase și venele plantare internă și externă; • vena tibială anterioară; • vena tibială posterioară (fig. 7); • venele musculare ale moletului (fig. 10) (venele mușchiului solear și venele gastrocnemiene) drenează sângele de la nivelul musculaturii gambei în venele profunde alăturate (vena tibială posterioară respectiv vena poplitee); • vena peronieră (fibulară) care prin unire cu vena tibială posterioară formează trunchiul tibio peronier cu o lungime de 2-3 cm care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
4 grupuri principale (Balzer, 2007, Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009: • grupul treimii inferioare a gambei sau grupul Cockett, care este cel mai important dispus de-a lungul unei linii verticale retromaleolare (linia Linton); • grupul solear (perforantele Boyd) situat în 1⁄3 internă a feței interne a gambei, imediat sub articulația genunchiului; • grupul popliteu (perforantele Linton); • grupul hunterian (perforantele Dodd) localizat la coapsă. Grupul perforantelor Cockett este format din 4 vene perforante (Balzer, 2007, Mozes, Gloviczki
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]