26 matches
-
regim permanent periodic sinusoidal de variație a inducției magnetice se poate remarca faptul că dependența liniară de frecvență a valorilor intensității câmpului magnetic, sugerată de ecuația (III.29), este confirmată de rezultatele experimentale. Determinarea constantei K, care apare în expresia solenației datorată curenților turbionari induși, se poate realiza prin integrarea ecuației ciclului de histerezis. (III.31) Determinarea constantei K este posibilă considerând că inducția magnetică în material are o variație sinusoidală în raport cu timpul: (III.32) oferă posibilitatea studiului fenomenelor dinamice prin
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
Complementului unghiului de pierderi magnetice îi corespunde timpul scurs între momentele de trecere prin zero ale intensității câmpului magnetic și respectiv inducției magnetice. 2° Caracterizarea comportării materialelor magnetice în regim dinamic se poate realiza prin adăugarea la expresiei clasică a solenației a unui termen dependent de curenții turbionari induși în material. Pe baza introducerii noțiunii de câmp intern sa propus o metodă de caracterizare a pierderilor de energie în materiale magnetice în regim permanent periodic nesinusoidal. Corectitudinea acesteia a fost confirmată
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
magnetizare. Metodele de analiză corespund particularităților acestor circuite. în cazul modelelor simplificate, se renunță la ciclul de histerezis, utilizându-se doar curba fundamentală de magnetizare (Fig.2.4b). Pentru a se obține funcțiile de aproximare necesare, se pleacă de la legile solenației și fluxului magnetic, scrise sub forma: θ, Ψ fiind solenația, respectiv fluxul magnetic. Relațiile (2.33,4) indică faptul că, prin modificarea convenabilă a coeficienților de scară, se poate trece ușor de la caracteristica de magnetizare B(H), la funcții de
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
modelelor simplificate, se renunță la ciclul de histerezis, utilizându-se doar curba fundamentală de magnetizare (Fig.2.4b). Pentru a se obține funcțiile de aproximare necesare, se pleacă de la legile solenației și fluxului magnetic, scrise sub forma: θ, Ψ fiind solenația, respectiv fluxul magnetic. Relațiile (2.33,4) indică faptul că, prin modificarea convenabilă a coeficienților de scară, se poate trece ușor de la caracteristica de magnetizare B(H), la funcții de forma: utile în analiza circuitelor conținând bobine nelineare. Aceste funcții
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
d du θθ ψ= , (2.10) încât, ținând seama de (2.92), pentru ecuația bobinei nelineare se obține o expresie de forma: (2.11) Se analizează două regimuri limită de funcționare a unei bobine nelineare: cu excitație în curent sinusoidal (solenație sinusoidală) și având ca semnal de ieșire fluxul magnetic, respective cu excitație în flux magnetic sinusoidal și având curentul (solenația) drept semnal de ieșire. În primul caz curentul (solenația) se consideră sinusoidale, de forma: (2.12) încât rezultă: . (2.13
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
de forma: (2.11) Se analizează două regimuri limită de funcționare a unei bobine nelineare: cu excitație în curent sinusoidal (solenație sinusoidală) și având ca semnal de ieșire fluxul magnetic, respective cu excitație în flux magnetic sinusoidal și având curentul (solenația) drept semnal de ieșire. În primul caz curentul (solenația) se consideră sinusoidale, de forma: (2.12) încât rezultă: . (2.13) Conform relațiilor (2.24), (2.26) se obține: (2.14) Având în vedere că se poate scrie:(2.15) pentru
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
de funcționare a unei bobine nelineare: cu excitație în curent sinusoidal (solenație sinusoidală) și având ca semnal de ieșire fluxul magnetic, respective cu excitație în flux magnetic sinusoidal și având curentul (solenația) drept semnal de ieșire. În primul caz curentul (solenația) se consideră sinusoidale, de forma: (2.12) încât rezultă: . (2.13) Conform relațiilor (2.24), (2.26) se obține: (2.14) Având în vedere că se poate scrie:(2.15) pentru tensiunea la bornele bobinei rezultă expresia: (2.16) U1
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
armonicelor de tensiune având rang impar (3, 5 ...). În ipoteza funcționării bobinei excitate cu flux magnetic sinusoidal de forma: (2.17) se procedează ca în cazul anterior. Având în vedere relațiile trigonometrice: (2.18) s1, s3, s5 fiind constante, pentru solenația bobinei rezultă o expresie de forma: (2.19) unde Θ1, Θ3, Θ5, sunt valorile efective ale oscilației fundamentale, respectiv ale armonicelor solenației, având rang impar (3, 5 ș.a.m.d.). Deoarece în instalațiile electroenergetice bobina nelineară funcționează obișnuit excitată cu
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
procedează ca în cazul anterior. Având în vedere relațiile trigonometrice: (2.18) s1, s3, s5 fiind constante, pentru solenația bobinei rezultă o expresie de forma: (2.19) unde Θ1, Θ3, Θ5, sunt valorile efective ale oscilației fundamentale, respectiv ale armonicelor solenației, având rang impar (3, 5 ș.a.m.d.). Deoarece în instalațiile electroenergetice bobina nelineară funcționează obișnuit excitată cu semnale (tensiune, flux magnetic) sinusoidale, în curent (solenație) apar armonici de rang impar. De asemenea, se pot amorsa fenomene de rezonanță nelineară
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
19) unde Θ1, Θ3, Θ5, sunt valorile efective ale oscilației fundamentale, respectiv ale armonicelor solenației, având rang impar (3, 5 ș.a.m.d.). Deoarece în instalațiile electroenergetice bobina nelineară funcționează obișnuit excitată cu semnale (tensiune, flux magnetic) sinusoidale, în curent (solenație) apar armonici de rang impar. De asemenea, se pot amorsa fenomene de rezonanță nelineară (ferorezonanță), respectiv rezonanțe pe armonici, însoțite de supratensiuni și supracurenți. Cu titlu de exemplu, se analizează funcționarea unei bobine nelineare monofazate, având caracteristicile date în Fig
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
sau cilindric ( Fig.2.11c). Toate miezurile reprezentate în Fig.2.19 sunt realizate prin presare din ferite; uneori, miezurile de tip tor golit și cilindric sunt confecționate din bandă feromagnetică. Dacă sunt cunoscute funcțiile de variație în timp a solenațiilor de excitație, θ(t) și de comandă, θc(t), pentru analiza funcționării unei BNMMO se utilizează caracteristici de forma: (2.26) ψ și ψc fiind fluxurile magnetice rezultante pe direcțiile ortogonale de excitație și de comandă. Din punct de vedere
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
oscilograme obținute cu ajutorul unei BNMMO, excitate și comandate cu fluxuri magnetice sinusoidale. Astfel, în Fig.2.12a și Fig.2.13a sunt date curbele θ(ψ, ψc), θ(t) pentru cazul m>1; caracteristica θ(ψ, ψc) se linearizează și solenația θ(t) devine sinusoidală pentru m=1 (Fig.2.12b, 2.13b). Dacă se crește în continuare amplitudinea ψcm a semnalului de comandă, ajungându-se la valori m<1, caracteristica θ(ψ, ψc) capătă forma din Fig.2.12c, iar
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
m=1 (Fig.2.12b, 2.13b). Dacă se crește în continuare amplitudinea ψcm a semnalului de comandă, ajungându-se la valori m<1, caracteristica θ(ψ, ψc) capătă forma din Fig.2.12c, iar armonica de ordinul trei a solenației de excitație oscilează în opoziție de fază cu fundamentala, după cum se arată în oscilograma dată în Fig.2.13c. Parametrul m depinde de defazajul dintre fluxurile magnetice de excitație și comandă, respectiv. În Tab.2.3 se prezintă comparativ caracteristici
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
prin aplicarea teoremelor de curenți și de tensiuni ale lui Kirchhoff, cu luarea în calcul a caracteristicilor specifice elementelor nelineare de circuit. Astfel, pentru circuitul din Fig.2.14a se poate scrie ecuația: (2.30) care, dacă se operează cu solenații, devine de forma:(2.31) După derivare în ambii membri, ecuația (2.31) capătă expresia: (2.32) Pentru o tensiune de alimentare de forma )tsin(U2)t(u ϕ+ω= și ținând seama de (2.52), (2.92), din ultima
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
2.2.1 Funcționarea mașinii asincrone cu rotor imobil la gol Se consideră rotorul fix, iar circuitul rotoric este deschis (Rp este infinit). Statorul este conectat la rețeaua trifazată, curenții absorbiți pe cele trei faze constituie un sistem trifazat simetric, solenațiile, inducțiile și fluxurile polare fiind unde învârtitoare, rotitoare cu viteza de sincronism. Se poate considera că mașina este în regim de transformator trifazat cu secundarul în gol, fluxul variabil fiind datorat undei învârtitoare statorice; adică pentru oricare din spirele înfășurărilor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
adică: (5.7) unde: este numărul efectiv de spire înseriate în faza respectivă, iar: (5.8) este tensiunea indusă într-o spiră, prin variația fluxului ; Φm este valoarea maximă (amplitudinea) a fluxului magnetic fascicular pe un pol (polar) creat de solenația uneia din cele trei faze, iar Φ -valoarea efectivă a fluxului corespunzător solenației fazei. Valoarea efectivă a tensiunii induse pe fază, e1 este: Ecuația (5.7) se poate trece la reprezentarea în complex simplificat, anume: (5.10) unde s-a
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
iar: (5.8) este tensiunea indusă într-o spiră, prin variația fluxului ; Φm este valoarea maximă (amplitudinea) a fluxului magnetic fascicular pe un pol (polar) creat de solenația uneia din cele trei faze, iar Φ -valoarea efectivă a fluxului corespunzător solenației fazei. Valoarea efectivă a tensiunii induse pe fază, e1 este: Ecuația (5.7) se poate trece la reprezentarea în complex simplificat, anume: (5.10) unde s-a introdus reactanța de scăpări a înfășurării primare: Xs1=ω1Ls1, iar fluxul fascicular polar
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
colivie, în permanență rotorul funcționează în scurtcircuit. Ecuația rotorului (5.15) se poate aduce, ținând seama de (5.16), la forma: (5.18) Se obține I2 în complex, precum și modulul său, astfel: (5.19) Pentru a ajunge la relația dintre solenații se pot utiliza rezultatele cunoscute [7, cap.3]. Dacă se folosește relația (5.13), în condițiile când curentul absorbit este redus, I1<I1N, ultimii doi termeni din membrul drept sunt neglijabili în raport cu ceilalți și se obține: (5.20) Deoarece U1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
neglijabili în raport cu ceilalți și se obține: (5.20) Deoarece U1 și f1 sunt constante, acestea fiind dictate de sistemul de alimentare, (este vorba de motorul alimentat de la rețeaua industrială) rezultă: (5.21) Mărimea Φm (și implicit Φ) este impusă de solenație, iar dacă se consideră caracteristica magnetică a mașinii-liniară (se neglijează saturația circuitului magnetic), atunci, la mersul în gol, se scrie fazorul fluxului: (5.22) unde k este o constantă, în care intră mărimile geometrice și numerele de spire. La funcționarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fluxului: (5.22) unde k este o constantă, în care intră mărimile geometrice și numerele de spire. La funcționarea în sarcină, fluxul Φm (considerat egal cu cel de la gol, deși în realitate diferă cu câteva procente) este determinat de rezultanta solenațiilor statorului și rotorului, adică: (5.23) Din (5.22) și (5.23) se obține relația dintre curenți la mașina cu rotor bobinat: (5.24) Prin împărțirea cu kw1W1, se ajunge la relația: (5.25) unde ki este raportul dintre numerele
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
crestături rotorice; numărul efectiv de spire pe fază este: ; curentul de fază I2 este egal cu curentul prin bara coliviei Ic = I2. A se vedea [7-§ 3.2.3.3]. Se procedează astfel: -a) Se egalează densitățile liniare ale fundamentalelor solenațiilor: înfășurării rotorice trifazate echivalente raportate la stator și a celei polifazate în colivie și se obține relația (a se vedea 3.89, 3.143): 78 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar(5.155) În practică, înfășurarea rotorică
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în rotor. Rotorul, în mișcare induce tensiunea Er0 în faza statorică de referință. Deoarece faza este conectată pe o capacitate Cf , curentul I1G = -IC0 va fi defazat la 2/ radiani în urmă față de tensiune, întrucât: (5.311) Acest curent, prin solenația sa statorică, va crea un flux (coliniar cu curentul într-o primă aproximație) care se va aduna peste 0r încât noua valoare a fluxului existent în mașină devine 1 . Fluxul mărit 1 duce la creșterea tensiunii induse 1E care provoacă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
care odată cu creșterea unghiului intern ψ2, crește cuplul. Fenomenele fizice se petrec astfel: se presupune că pe arbore apare un șoc de cuplu rezistent, rotorul are o tendință de rămânere în urmă, deci unghiul dintre axa fluxului rotoric produs de solenația acestei armături (proporțională ca mărime cu curentul rotoric) și axa câmpului învârtitor creat de stator are tendința naturală de creștere. Această modificare este însoțită și de o creștere a cuplului electromagnetic, care va echilibra noua valoare a cuplului rezistent. Prin
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
moment al perturbației, cât timp are loc modificarea unghiului intern, însoțită de unele „pendulații”). Modificarea turației rotorului la mașina asincronă, care duce la modificarea atât a amplitudinii cât și a frecvenței tensiunii induse, însoțită de modificarea curentului rotoric, deci a solenației acestei armături, este obținută prin fenomenul de inducție, fenomen specific acestei mașini (de unde vine și denumirea „induction machine” în literatura anglo-saxonă). La ambele tipuri de mașini câmpul învârtitor rotoric rămâne sincron cu câmpul statoric indiferent de sarcină. Diferențele semnalate mai
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
care odată cu creșterea unghiului intern ψ1, crește cuplul. Fenomenele fizice se petrec astfel: se presupune că pe arbore apare un șoc de cuplu rezistent, rotorul are o tendință de rămânere în urmă, deci unghiul dintre axa fluxului rotoric produs de solenația acestei armături (proporțională ca mărime cu curentul rotoric) și axa câmpului învârtitor creat de stator are tendința naturală de creștere. Această modificare este însoțită și de o creștere a cuplului electromagnetic, care va echilibra noua valoare a cuplului rezistent. Prin
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]