10 matches
-
benedictin Guido d'Arezzo (cca. 990 - 1050) teoretizează sistemul de notare și interpretare a muzicii liturgice, ce stă în mod tradițional la baza muzicii culte vest-europene. Sunt propuse o primă notație muzicală bazată pe portativ (notație guidonică), un sistem de solfegiere (numit solmizație) și un ansamblu de gesturi din partea șefului de cor ce aduce cu rolul dirijorului de mai târziu. Muzica gregoriană era modală, folosind opt scări sonore, dintre care erau evitate tocmai cele două care vor crea fundamentul sistemului tonal
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
ultimul vers al imnului, care în textele timpului se înscria prescurtat (S.I.). Imnul se cunoaște și se fredonează azi în mai toate școlile muzicale din lume, ilustrând ingeniozitatea cu care Guido D'Arezzo a rezolvat, pentru veacuri, problema fixării deprinderii solfegierii, adică a însușirii unui sistem practic de citire și intonare a notelor muzicale. În stadiul următor (sec. XII și XIII) se ajunge la "notația măsurată" sau "notația proporționată", care consta din întrebuințarea unor figuri de note având între ele relații
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
raderea metaforică a bărbilor ultimilor preoți (sau, în imaginația viscerală a lui Diderot, que le dernier des rois fût étranglé avec les boyaux du dernier prêtre) - și-a etalat toată elocvența. Dosariada a oferit un ultim pretext pentru o altă solfegiere a ateismului militant. Ni s-a sugerat imediat cât de bine i-ar sta capitalei țării fără cruci în Piața Universității, fără troițe în drum și - de ce nu? - fără pomi (brazi naturali) de Crăciun. Pe scurt: s-a vorbit prea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
din poeme cu statut autonom, rezultate dintr-o supunere neabătută disciplinei clasiciste (așa-zisele antume), dar și din bucăți pe care nu le considera demne de publicare (postumele)", manuscrisele aducând dovada unui "proces de exercitare permanentizat, asemănător cu actele de solfegiere la care se dedau instrumentiștii și vocaliștii". Exercițiile sunt glosate pe ani, începând din 1866 și terminând cu 1882. În continuare avem tratate, tot în manieră de inventar, Texte aferente și variante, fragmente, exerciții, încercări timpurii. Proza este înfățișată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
altă parte, caracterul cognitiv al artei. La clasa a III-a obiectivele predării educației muzicale constau în: - însușirea unui repertoriu de cântece valoroase și accesibile din creația românească și universală; - formarea deprinderii de a cânta vocal după auz și prin solfegiere, corect și expresiv, în colectiv sau individual, la unison sau în aranjamente armonicopolifonice elementare; - mânuirea unor instrumente muzicale sau a unor jucării sonore; - formarea caapcității de a asculta muzica, de a-i descoperi frumusețea și de a o înțelege; - cunoașterea
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
îmbogățirea repertoriului de cântece cu lucrări muzicale diverse și atractive din creația românească și universală, ce corespund posibilităților de înțelegere și interpretative ale elevilor clasei a IV-a.dezvoltarea deprinderilor de a cânta corect și expresiv, după auz și prin solfegiere, cântece cu ambitusul Do1-Do2 (Re2) în colectiv sau individual, la unison sau în aranjamente armonico - polifonice simple. - realizarea unor acompaniamente ritmice sau armonice cu ajutorul unor instrumente muzicale (clavita, block flote, tobă, maracasă, castagnete etc.) - dezvoltarea aptitudinilor de a asculta muzică
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
cifre (2/4) explicând că cifra 2 indică (aratăă numărul timpilor, iar cifra 4 indică (aratăă durata fiecărui timp (pătrimea). - definirea măsurii de două pătrimi, sau de doi timpi - tactarea măsurii de doi timpi (2/4)scrierea și citirea muzicală - solfegierea unui cântec în măsura de 2 timpi - împărțirea cântecului în măsuri de 2 timpi - cântarea instrumentală în măsura de 2/4 va fi însoțită de tactarea celor doi timpi, prin bătaia cu piciorul, așa cum se procedează, în general, la cântarea
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
pauzei de jumătate de timp (de optimeă, prin semnul de notare muzicală, corespunzător, asociat cu cifra șapte de tipar, astfel:Scrierea cântecului „Drag mi-e jocul românesc”Exerciții ritmice pentru formarea deprinderilor de a respecta pauza de jumătate de timp;Solfegierea exemplelor muzicale din manual;Cântarea instrumentală a pauzei de jumătate de timp. 4. Lecția de consolidare a cunoștințelor de tehnică muzicală - recapitularea sunetelor muzicale și respectiv, a notelor muzicale, pe bază de exerciții de intonații, solfegiere, dictare orală și improvizație
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
de jumătate de timp;Solfegierea exemplelor muzicale din manual;Cântarea instrumentală a pauzei de jumătate de timp. 4. Lecția de consolidare a cunoștințelor de tehnică muzicală - recapitularea sunetelor muzicale și respectiv, a notelor muzicale, pe bază de exerciții de intonații, solfegiere, dictare orală și improvizație; - lectura muzicală a unor cântece învățate și a altor exemple muzicale noi, înscrise în manualul de muzică; - cântarea instrumentală a exemplelor muzicale în lecții de consolidare, va putea îmbrăca forma unor acompaniamente, care să contribuie la
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
preocupare apăsătoare. În privința asta era mult mai normal interiorul familial al lui Pomponescu, unde cele două Pomponești nu abdicaseră o clipă de la pretențiile lor. Spre a umple lacunele orale, Indolenta ședea în fața pianului și, întocmind câteva acorduri, își acompania niște solfegieri vocale de fantezie, intonând când mai stins, când mai tempestos, ceea ce i se păru lui Pomponescu, doritor de conversație, foarte inoportun. Chiar și când intra în vorbă, Indolenta se arăta urmărită de o idee fixă, aceea de a ști dacă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]