35 matches
-
istorie destul de lungă. Nu ne propunem să intrăm aici În detaliile istoriei solidarității, ci doar să clarificăm originile unui termen care va deveni, la puțină vreme după Despre diviziunea muncii sociale, un fel de program politico-filosofic, cunoscut sub numele de solidarism și pe care Îl va Întruchipa Partidul Radical Încă de la crearea sa, pe 23 iunie 1901. Genealogia noțiunii În ciuda inextricabilei dificultăți a chestiunilor legate de genealogie, putem să-i acordăm lui Pierre Leroux un statut privilegiat. În 1859, În La
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Nu ne putem mulțumi cu un sentiment acolo unde este nevoie de „un principiu științific și rațional capabil să stea la baza intervenției forței publice” (Boutroux, citat de Bouglé, 1906, p. 264), principiu științific căruia revoluția i-a schițat contururile. Solidarismul sau dreptatea consacrată Într-adevăr, Léon Bourgeois va revendica În mod explicit moștenirea revoluționară: „Cei trei termeni ai devizei republicane «Libertate, Egalitate, Fraternitate» sunt respectați, nu distruși de doctrina noastră. Pentru egalitate, este de spus un singur lucru. Orice introducere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ibidem, p. 104). Din perspectiva unei acțiuni infinite, solidaritatea este Într-adevăr o politică inextricabil legată de conștiința unei transformări necesare a istoriei și a unei alte societăți de construit. A. P. & BOUGLE Célestin (1906), „Note sur les origines chrétiennes du solidarisme”, Revue de métaphysique et de morale, tom XIV, nr. 1, ianuarie, pp. 251-264. BOURGEOIS Léon (1897), Solidarité, Paris, Armand Colin. — (1902), „L’idée de solidarité et ses conséquences sociales”, in BOURGEOIS Léon și CROISET Alfred (coordonatori), Essai d’une philosophie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În această practică meșteșugită însă, nu se recurge la influența tradițiunilor sau la
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o ordine economică și socială care să se sprijine nu pe luptă, ci pe înțelegere, nu pe spiritul de competițiune, ci pe solidaritate, nu pe dominația întreprinderilor de câștig, ci pe întărirea venitului de muncă”. Crezând, nestrămutat, în spiritul colectivismului (solidarismului), scrie evocatorul amintit al lui Mladenatz, economistul român a dezvoltat ideea cooperatismului ca fiind soluția pentru emanciparea clasei muncitoare, organizarea forțelor muncii, țintind transformarea regimului capitalist într-altul bazat pe „cooperativizarea întregii vieți sociale”. Ideea aceasta solidarist-colectivistă are, desigur, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
inovat din punct de vedere teoretic este Antonio Negri, cu sacrul „multitudinii” - cei „fără”, exclușii, pierduții, rătăcitorii - ca nou subiect revoluționar, garant al unei societăți bune. Adepții împărțirii formează o fracțiune a neocomunismului mai diversificată, căci este plasată la întretăierea solidarismului, anarhismului* și comunismului. Acesta este cazul lui Franșois Josî Bovî, fost purtător de cuvânt al Confederației Țărănești, care-i apropie pe neozapatiștii mexicani de țăranii lui Larzac și proiectul lor de patrimoniu colectiv. în cazul acesta, nici nu se pune
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Reevaluarea judiciară a clauzelor abuzive Anumite clauze sunt interzise în contractele în care sunt parte profesioniștii. Este cazul clauzelor abuzive a căror stipulare în contractele încheiate cu consumatorii este interzisă. Legislația referitoare la clauzele abuzive este o aplicație a principiului solidarismului contractual 206 și, în același timp, o aplicație specială a leziunii în contractele profesionale. Un alt caz în care legiuitorul abilitează instanța să intervină în contract îl întâlnim în materia dreptului consumatorului. Prin dispozițiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
particular ai părților. De la această regulă există și excepții. Excepțiile clasice de la principiul relativității efectelor contractului sunt stipulații pentru altul și acțiunile directe ale terților. Teoria grupului de contracte și răspundrea contractuală pentru fapta altuia sunt aplicații recente ale principiului solidarismului contractual. Simulația este o execpție de la principiul opozabilității față de terți a contractului. 4.2.2. Stipulația pentru altul În vechiul Cod civil instituția stipulației pentru altul nu era reglementată, dar era acceptată și dezvoltată de doctrină și jurisprudența. Cu toate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Pătulea, V., "Obligația de informare în formarea contractelor", în R.D.C., nr. 6/1998. Pop, L., "Tabloul general al răspunderii civile în noul Cod civil", în Revista Română de Drept Privat, nr. 1/2010. Pop, L., "Executarea contractului sub autoritatea principiului solidarismului contractual", în Dreptul, nr. 7/2011. Pop, L., Reglementarea clauzei penale în textele noului Cod civil, în "Dreptul" nr. 8/2011. Pop, L., "Răspunderea civilă contractuală pentru fapta altuia", în Dreptul, nr. 11/2003. Pop, L., "Scurte considerații referitoare la analiza economică
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
neîndeplinirea contractului nu provine din dolul său". Art. 1086 C.civ. arată că: ,,Chiar în cazul când neexecutarea obligației rezultă din dolul său, daunele-interese nu trebuie să cuprindă decât ceea ce este consecința directă și necesară a neexecutării obligației". 206 Cu privire la solidarismului contractual ca fundament al contractului a se vedea, L. Pop, "Executarea contractului sub autoritatea principiului solidarismului contractual", în Dreptul, nr. 7/2011, pp. 8 și urm. 207 Lista cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive: "Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
când neexecutarea obligației rezultă din dolul său, daunele-interese nu trebuie să cuprindă decât ceea ce este consecința directă și necesară a neexecutării obligației". 206 Cu privire la solidarismului contractual ca fundament al contractului a se vedea, L. Pop, "Executarea contractului sub autoritatea principiului solidarismului contractual", în Dreptul, nr. 7/2011, pp. 8 și urm. 207 Lista cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive: "Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
dezbatere publică detaliată pe această temă a avut loc În 1923, În contextul unei serii de prelegeri publice sponsorizată de Institutul Social Român, intitulată „Doctrine politice”. Pe lângă liberalism, conservatorism, țărănism și naționalism, unii vorbitori au pus, de asemenea, În discuție „solidarismul” și „corporatismul”. Vezi Institutul Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel mondial prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
rol important În timpul administrației Clinton, este colegul meu de la Universitatea Maryland, William Galston. Cunoscut filosof politic, el este una dintre figurile importante ale acestei direcții care vrea să reclădească spiritul comunitar, bazat pe solidaritate. Pe vremuri am fi numit-o solidarism - nu organicism -, lucru care se Întâlnește la părinții fondatori ai sociologiei, precum Émile Durkheim. Dădeam exemplul lui Žižek, care În dorința sa de a epata establishment-ul academic... Mircea Mihăieș: ...joacă rolul de vedetă, și vedetele nu sunt neapărat exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
întovărășirile sunt abundente. Dar cele care cer un plan și răspundere, întovărășirile cu scop economic sunt absente. Conștiința de comunitate leagă pe membrii satului între ei, în mod trainic, prin obiceiuri și tradiții, dar ea nu este o conștiință de solidarism, în înțeles economic. Această din urmă conștiință trebuie educată în mod special, ea nu răsare de-a dreptul din etnicul sătesc. În această privință, sociologul F. Tönnies are dreptate să insiste asupra marii diferențe dintre comunitate și societate; comunitatea este
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Iași, 2007. Borlandi, M.; Boudon, R.; Cherkaoui, M.; Valade, B. (coord.), Dicționar al gândirii sociologice, Editura Polirom, Iași, 2009. Boudon, R., Tratat de sociologie, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006. Bougle, C., "Note sur les origines cherétiennes du solidarisme", în Revue de métaphysique et de morale, tom XIV, nr. 1, ianuarie, 1906. Braniște, E.; Braniște, E., Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezana Caransebeș, Caransebeș, 2001. Bria, I., Dicționar de Teologie Ortodoxă, E.I.B.M., București, 1994. Buzărnescu, Ș., "Arhitecturi sociologice
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o filosofie, o metodă de esență evanghelică, au spus Maritain și Bergson, reluați de De Gasperi într-o conferință foarte importantă ținută la Bruxelles la 20 noiembrie 1948, despre "Bazele morale ale democrației". Întîietatea valorilor în acțiunea politică, demnitatea persoanei, solidarismul, pluralismul, prioritatea bunului comun la nivel național și internațional, perfectibilitatea societății civile (...). Este vorba de un ansamblu de principii care dau o înfățișare deosebită democrației", remarcă Roberto Papini 3. Étienne Borne a descris foarte bine această noțiune de metodă: "Originalitatea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Tawney, autor în 1961 al lucrării The Acquisitive Society, el declara că "creștinismul este legătura dintre individ și comunitate, este credința că nu sîntem singuri, fără sprijin, că sîntem dependenți unii de alții pentru a reuși". Este simțul comunității, al solidarismului, al Europei, reprezintă apărarea valorilor familiei: aceste poziții nu sînt departe de temele democrației creștine. Irlanda este un tărîm unde Biserica are o importanță deosebită, recunoscută prin Constituția din 1937, al cărei articol 44 "recunoaște poziția specială a Sfintei Biserici
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
studiu, ba chiar înclinat să-și estompeze cu bună știință afectivitatea, să-și pună în umbră propriile efluvii sentimentale, în beneficiul exactității și obiectivității interpretărilor. Există însă, în cadrele unei astfel de - inevitabil aproximative - clasificări, dincolo de acest gen proxim al solidarismului de stirpe ardelenească, grav și precis, și o netă "diferență specifică", prin care criticul se detașează în peisajul literar contemporan. E vorba, în primul rând, alături de caracterul aplicat al analizelor, susținute cu argumente extrase din textul propriu-zis al operelor, de
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
bolșevică, în Contimporanul, nr. 88, 8 dec. 1929) și o amplă recenzie despre La defaite de Alex. Fadeev (trad. de Maurice-Parijanine), în care se insistă asupra caracterului de „ideolog” al autorului și asupra opoziției dintre egoismul individualist al trecutului și „solidarismul” revoluționar al viitorului. Într-un articol intitulat, semnificativ, „Asediul adevărului“, tînărul militant de stînga Radu Popescu protestează - nu tocmai voalat! - față de blocada informațională a guvernului român față de URSS. Autorul menționează, cu „tîlc”, faptul că membri ai revistei Vu au mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu este singura teorie care cunoa?te un anumit succes �n Fran?a, mai ales �n mediile republicane, care se �ntrebau, �n ace?ți ani delica?i pentru regim, asupra fundamentelor reale ?i posibile ale liantului social. �nainte de afirmarea solidarismului la sf�r?ițul secolului, un filosof ast?zi neglijat, Alfred Fouill�e, �i deschide calea. Acest eseist stimabil, care a fost luat mult timp drept autorul best-seller-ului literaturii pedagogice Le Tour de la France par deux enfants (lucrare scris? �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asupra teoriei ?tiin?ei (1922); Sociologia dreptului (1922); Wirtschaftsgeschichte (1923) WINDELBAND Wilhelm (1848-1915), Geschichte und Naturwissenschaft (1904) WUNDT Wilhelm (1832-1920): Elemente de psihologie fiziologic? (1874); Elemente de psihologia popoarelor (1905-1920) BOUGLE Celestin (1870-1940): Ideile egalitare (1899); Ce este sociologia? (1907); Solidarismul (1907); Eseuri despre regimul castelor (1908) DURKHEIM Emile (1858-1917): Diviziunea muncii sociale (1893); Regulile metodei sociologice (1895); Sinuciderea (1897); Formele elementare ale vie?îi religioase (1912); Educa?ie ?i sociologie (1922); Educa?ia moral? (1925); Socialismul (1928); Evolu?ia pedagogic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se �ntorc spre lumea anglo-saxon? pe care mediile liberale franceze � din care fac parte � o opun modelului german, care are favoarea republicanilor. Demolins este printre primii care pledeaz? �mpotriva statului, ceea ce face din el unul dintre adversarii declară?i ai solidarismului dominant. Consecvent cu sine, el �?i aplic? ideile educative la Verneuil-sur-Avre, �n Eure, unde fondeaz? ?coală de la Roches care va deveni un important loc de formare a copiilor claselor conduc?toare �n prima treime a secolului XX. Dup? moartea lui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
distincția dintre concepțiile "solidaristă" sau "groțiană" și "pluralistă" ale societății internaționale. El susținea că "asumpția centrală groțiană este aceea a solidarității sau a solidarității potențiale a statelor care formează o societate internațională, cu privire la consolidarea normei de drept" (Bull 1966a: 52). Solidarismul este vizibil în convingerea groțiană că există o distincție clară între războaiele drepte și cele nedrepte și în asumpția "din care derivă dreptul intervenției umanitare ... aceea că ființele umane individuale sunt subiecți de drept internațional și membri de drept ai
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
semne că statele fac progrese în crearea unei societăți internaționale mai drepte. Dezvoltarea gândirii Școlii Engleze referitoare la drepturile omului este fascinantă în această privință. Bull (1977: 83) argumenta că în istoria recentă a societății internaționale, pluralismul a triumfat asupra solidarismului. În secolele anterioare, credința solidaristă în primatul drepturilor omului a supraviețuit, deși "subteran". Poate părea chiar că statele au intrat într-o "conspirație a tăcerii... cu privire la drepturile și datoriile cetățenilor lor" (1977: 83). În plus, multe state inclusiv fostele colonii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de ele însele" nu numai menținând ordinea între state suverane, separate, dar și prin promovarea unei ordini mondiale care este preocupată de securitatea și dreptatea pentru indivizi (Bull 1973: 137). Acestea sunt teme care devin importante pentru Școala Engleză odată cu solidarismul târziu al lui Bull, cu apărarea lui Vincent a dreptului universal al omului de a nu suferi de foame, cu eseurile lui Dunne și Wheeler despre drepturile omului și despre bunul cetățean internațional, și cu argumentul lui Wheeler în favoarea intervenției
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]