35 matches
-
circumstanțele istorice. Anii Războiului Rece nu au încurajat căutarea unor principii alternative la ordinea mondială; concepția "solidaristă" a societății internaționale a fost considerată a fi "prematură". Din mai multe puncte de vedere, dispariția bipolarității a fost mai favorabilă pentru dezvoltarea solidarismului, deși discuțiile dacă statele trebuie să intervină pentru a preveni încălcarea drepturilor omului au creat un conflict între preocuparea "solidariștilor" pentru drepturile individuale și insistența "pluralismului" asupra pericolelor implicate de încălcarea suveranității naționale. Era hegemoniei americane pune în mod inevitabil
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Mershon International Studies Review, 41. Scott, J.W. (1988) Gender and the Politics of History (New York). Sen, A. (2001) Development as Freedom (New York). Shapcott, R. (1994) "Conversation and Co-Existence: Gadamer and the Interpretation of International Society", Millennium, 23(1). (2000a) "Solidarism and After: Global Governance, International Society and the Normative "Turn"", Pacifica Review, 12(2). (2000b) "Beyond the Cosmopolitan/Communitarian Divide: Justice, Difference and Community in International Relations", în M. Lensu și J.-S. Fritz (ed.), Value Pluralism, Normative Theory and
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
of Realist Social Theory", în K. R. Monroe (ed.), Contemporary Empirical Theory (Berkeley). Wheeler, N. J. (2000) Saving Strangers: Humanitarian Intervention in International Society (Oxford). Wheeler, N. J. și Dunne, T. (1996) "Hedley Bull's Pluralism of the Intellect and Solidarism of the Will", International Affairs, 72. (1998) "Good International Citizenship: A Third Way for British Foreign Policy", International Affairs, 74. Wheen, F. (1999) Karl Marx (London). Whitworth, S. (1994) Feminism and International Relations: Towards a Political Economy of Gender in
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
civilă, 18, 71, 104 societate de State, 34, 101, 106, 116 societate internațională, 33, 61, 62, 101, 102, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 114, 118, 119, 120, 122, 124, 228 sociologie, 37, 137, 147, 169, 214, 231 solidarism, 110, 112, 123, 126 spațiu, 46, 59, 68, 152, 181, 186, 191, 193, 198, 201, 214, 225, 260 stat state eșuate, 77 state suverane, 26, 101, 119, 121, 123, 247, 269 statocentrism, 199 statul-națiune, 80, 98, 99, 128, 166 strategii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de mare vitalitate, capabil să intre în dialog cu noile generații de profesioniști ai domeniului. Geneza istoriografiei moderne, fondul și forma, dimensiunea morală, rostul ideilor, noile direcții în gândirea istorică, adevăr și greșeală, concepția umană, permanențele în istorie, individualism și solidarism, iată numai câteva teme puse în discuție de Iorga și ele culminează cu prefața la Istoriologia umană. Bianca Valota Cavallotti le pune în raport firesc cu alte demersuri de la finele secolului XIX și începutul secolului nostru. Formativ, marele istoric ține
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Război Mondial, intitulată Liga Națională Flamandă (Vlaamsch Nationaal Verbond). Dillen a conturat ideologia partidului într-un manifest cunoscut sub numele "Cărticica portocalie" (Oranje Boekje). Aici, el prezintă cei trei piloni ideologici ai VB-ului, și anume: conservatorismul, naționalismul secesionist și solidarismul, declarând totodată că independența Flandrei reprezintă ținta politică supremă. Cu toate acestea, seducția ideologică a VB-ului s-a dovedit deosebit de limitată în anii 1980, Dillen rămânând singurul reprezentant ales al partidului, până în 1987, când, în parlamentul federal, i s-
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în acest domeniu, prinși între grija amendării efectelor inacceptabile ale atitudinii liberale tip laissez-faire și intenția de a îngrădi tentația socialismului. În prefața lecțiilor ținute la Școala Superioară de Studii Sociale despre aplicarea socială a solidarității (1902-1903), Léon Bourgeois, doctrinarul solidarismului, desemna "obligația de a proteja viața contra riscurilor cauzate de condițiile insalubre"2 ca fiind "cea mai presantă dintre obligațiile sociale ce se nasc din faptul solidarității" (p. 269). Spectacolul "nenumăratelor decese ale copiilor, care pun în mare pericol viitorul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
perioada interbelică, intervenția municipală nu este doar monopolul orientării socialiste. Jean-Pierre Gaudin distinge trei sensibilități în munici-palism: "socialismul municipal", "municipalizarea gestionară" și "cooperatismul municipal"35. Audiența "municipalismului cooperativ" a fost limitată de incertitudinea în privința a ceea ce aducea economia socială în raport cu solidarismul. Acest "municipalism cooperativ" îi seducea pe cei care doreau să intervină în habitatul muncitoresc, mai ales pe aceia care împărtășeau concepția leplaysiană a societății. Dar dezvoltarea tehnicilor de asigurare apărea ca o cale mult mai sigură pentru concretizarea principiilor solidarității
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de starea diviziunii sociale a muncii, prin responsabilitatea individuală. De la legea privind accidentele de muncă (10 aprilie 1898) la legea care instituia săptămâna de muncă de 40 de ore (21 iunie 1936), legislația socială se inspira în primul rând din solidarism pentru a implanta germenii statului-providență de după cel de-al Doilea Război Mondial 37. Alături de socialismul municipal propriu-zis, pledoaria pentru intervenția comunală era adesea opera publiciștilor moderați, care vedeau în municipalizare o manieră de a consolida ordinea socială. Un partizan al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]