55 matches
-
se asociază cu aluviosoluri. Aluviosolurile reprezintă soluri tinere, în curs de formare, pe depozitele aluviale, fiind răspândite în lungul Dunării și afluenților săi. Ocupă o suprafață de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării, în Depresiunea Sichevița, în luncă și pe conul de dejecție al râului Nera. Se pot asocia
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
luncilor mari, inclusiv pe grinduri de mal, în toată țara; substraturi constituite din aluviuni relativ recente diverse ca textură și conținut de schelet, de obicei carbonatice; soluri aluviale (aluviosoluri) în diferite stadii de evoluție, precum și aluviuni în curs de solificare, divers stratificate, adesea și cu pietriș aparent, de regulă carbonatice și uneori slab-moderat salinizate, periodic inundabile. Tipuri de stațiuni: 8531 a - Câmpie forestieră, aluviuni crude-inceptisoluri, plajă joasă, Pi 8620 a - Câmpie forestieră, protosol aluvial salinizat, Pi 8620 - Câmpie forestieră joasă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de conservare GRUPA ECOLOGICĂ 107B (GE 107B) Lunca și Delta Dunării (ostroave), plaje joase și grinduri incipiente (i-<i), aluviuni recente, renii în curs de instalare, V. ed. mic - foarte mic Condiții staționale: Terenuri emergente, predominant nisipoase, în curs de solificare și mai ales de colonizare cu renișuri de salcie, în locurile cele mai joase, și plopi, în locurile cele mai înalte. Tipuri de stațiuni: 9621 b - Silvostepă-terenuri în curs de colonizare cu vegetație lemnoasă, Pi-<i Tipuri naturale de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
..........................................2.Config.ter......................................3.Încl.. .............................4.Exp............................5.Alt............................ 6. Vegetație-regenerare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ................................................................................................................................................ 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2 Orizont Gros (cm) Humus Textură Culoare Schelet Structură Umiditate Compac- titate Reacție Eferves- cență Săruri solubile Concre- țiuni Depozitul și roca de solificare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... ....................................................................................... ....................................................................................... Gros. morfologică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................ Gros. fiziologică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......................... Eroziune-alunecări. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................... ....................................................................................... ................................................................. Climatul zonal și local. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . ............................................................................................................ Nivelul apei freatice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............ …… Regimul hidrologic și de umiditate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . ............................................................................................................ Caracterul inundațiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ................ ................................................................................................................. ................................................................................................... 8. Tipul și subtipul de sol. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......... 9. Tipul și subtipul de humus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............... …………………………………………………. . 0. Propuneri de lucrări. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ............................................................................... ipul de stațiune Tipul
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
acidă (pH - sub 3,5); foarte puternic acidă (3,6-4,3); puternic acidă (4,4-5); moderat acidă (5,1-5,8); slab acidă (5,9 - 6,8); neutră (6,9-7,2); slab alcalină (7,3-8,4); alcalină (8,5-9); puternic alcalină (peste 9). Se determină: cu pH-metru sau hârtie indicatoare. Depozitul și roca de solificare : depozit eluvial, deluvial, coluvial, aluvial, care formează materialul parental al solului și care acoperă mai mult sau mai puțin roca de bază (subiacentă). Grosimea morfologică a solului (adâncimea până la roca de bază): sol foarte superficial (până la 15 cm
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
apă și textură luto-argiloasă la argiloasă (B); -ND2A - Terenuri nisipoase (N) din Delta Dunării (D), dune joase și aplatizate, cu nivelul apei freatice și al orizontului Gr la 0,8...1,5 m (2), formate din nisipuri fluvio-marine, nesolificate sau cu început de solificare, mobile sau semimobile (A); Categorii de terenuri degradate și tipuri de stațiuni caracteristice terenurilor degradate (codificare si caracterizare). Terenuri erodate – E Procesul de degradare prin acțiunea apelor din precipitații sau a celor rezultate în urma topirii zăpezii, generează mai multe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de microrelief Dune interdune înalte, medii joase si plate medii joase Nivelul apei freatice (m) >2 1,2-1,5 0,3-0,8 <0,3 Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) cod 1 2 3 4 Nisipuri nesolificate sau cu început slab de solificare mobile sau semimobile A NO1A Psamosoluri tipice, uneori gleizate sau gleice, semistabile si stabile B NO1B NO2B NO3B Psamosoluri molice, deseori gleizate sau gleice, stabile C NO2C NO3C NO4C Tabelul 1.2.5.3 - Stațiuni de terenuri nisipoase din nord-vestul țării - NV Forma
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Delta Dunării - ND GRUPA STATIONALA (G.S – 64) Dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5 m adâncime, formate din nisipuri fluvio-marine semimobile și mobile, nesolificate sau cu început de solificare, nesalinizate, uneori slab salinizate în profunzime ( TSD: ND1A; ND1B). Tipuri de vegetație: -2ND1 – amestecuri de pin negru sau ienupăr de Virginia cu foioase xerofite, în Delta Dunării pe dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
“c”. GRUPA STATIONALA (G.S – 65) Dune joase, aplatizate și interdune medii, cu nivelul apei freatice și al orizontului Gr la 0,8...1,5 m, formate din nisipuri fluvio-marine stabile și semistabile (slab pâna la moderat ințelenite primăvara), nesolificate sau cu început de solificare (psamosoluri tipice, uneori gleizate sau gleice), nesalinizate sau slab salinizate în profunzime (TSD: ND2A; ND2B) Tipuri de vegetație: -2ND2 - amestecuri de pin negru sau ienupăr de Virginia cu foioase xerofite, în Delta Dunării pe dune joase și aplatizate cu nivelul
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
mic și manual, în jurul puieților. Terenuri nisipoase din sudul Olteniei -NO GRUPA STATIONALA (G.S – 69) Dune înalte și medii cu adancimea apei freatice la peste 2 m, formate din nisipuri continentale mobile și semimobile, nesolificate sau cu început de solificare (psamosoluri tipice), (TSD: NO1A; NO1B). Tipuri de vegetație: -2NO1- pinete în amestec cu foioase xerofite, pe nisipuri din sudul Olteniei, pe dune înalte și medii; -5NO1 - foioase xerofite pe nisipuri din sudul Olteniei, pe dune înalte și medii; -6NO1 – salcâmet
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
țării - NV GRUPA STATIONALA (G.S – 74) Dune înalte și medii, cu deosebire varfuri și versanți superiori și mijlocii de dune, cu nivelul mediu al apei freatice la peste 5 m, cu nisipuri nestabile și semistabile, nesolificate sau cu început de solificare ( TSD: NV1A, NV1B). Tipuri de vegetație: -2NV1- Pinete de pin negru în amestec cu foioase xerofite pe nisipuri din Câmpia Careilor, pe dune înalte și medii; -5NV1 – asociații din diverse foioase xerofite și arbuști pe nisipuri din Câmpia Careilor, pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
2 + 1 + 1+1), la compoziția „b”. GRUPA STATIONALA (G.S – 75) Dune joase, versanți inferiori (uneori și mijlocii) de dune înalte si medii, precum și terenuri plane, cu nivelul apei freatice la 1...5 m, formate din nisipuri semistabile, cu început de solificare (psamosoluri tipice, rareori gleizate). ( TSD: NV2B). Tipuri de vegetație: -6NV2 – salcâmet în amestec cu foioase xerofite, pe nisipuri din Câmpia Careilor, pe dune joase sau versanți inferiori de dune Compozitia de impădurire si schema de plantare: 50 Sc 50 Ml
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Conachi) - NH GRUPA STATIONALA (G.S – 78) Dune înalte, medii și joase, uneori și terenuri plane, cu nivelul apei freatice la adâncime mai mare de 1 m, formate din nisipuri semistabile (rar mobile sau stabile) nesolificate sau cu slab început de solificare (psamosoluri tipice); ( TSD: NH1A, NH1B, NH2A). Tipuri de vegetație: -2NH1- Pinete de pin negru în amestec cu foioase xerofite pe nisipuri din Câmpia Tecuciului, pe dune înalte, medii și joase; Compoziții de împădurire și scheme de plantare: 25 Pi. n
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
împădurire Desimea Completări Întrețineri Delta Dunarii 64 Dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5 m adâncime, formate din nisipuri fluvio-marine semimobile și mobile, nesolificate sau cu început de solificare, nesalinizate, uneori slab salinizate în profunzime ND1A, ND1B 2ND1; 5ND1; 6ND1 50 Pi. n (I. v) 50 Ml ( Sl) 50 Sl 50 Ct. r (Ct, Am) 75 Sc 25 Gl (Sl) a.rânduri pure alterne de Pi.n sau I. v, cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
1 + 1 + 1 - compozițiile b si c 65 Dune joase, aplatizate, cu nivelul apei freatice și al orizontului Gr la 0,8...1,5 m , formate din nisipuri fluvio-marine stabile și semistabile (slab pâna la moderat ințelenite primăvara), nesolificate sau cu început de solificare (psamosoluri tipice, uneori gleizate sau gleice), nesalinizate sau slab salinizate în profunzime ND2A, ND2B 2ND2 6ND2 50 Pi. n (I. v) 25 (Ml) 25 Ct (Sl), 50 Sc (Dd) 50 Gl,(Ml, Sf), R1 = Pi. n (I. v) ; R2 = Ct(Sl
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
degradare Compoziții de împădurire Schema de plantare Tehnici de împădurire Desimea Completări Întrețineri Sudul Olteniei 69 Dune înalte și medii cu adancimea apei freatice la peste 2 m, formate din nisipuri continentale mobile și semimobile, nesolificate sau cu început de solificare (psamosoluri tipice). NO1a, NO1b 2NO1+5NO1; 6NO1+5NO1 5NO1 a. 25 Pi. n 50 Dd 25 Lc, ; b. 50 Sc + 50 Dd c. 100 Cn a.benzii de câte 3 randuri Pi.n în alternanță cu benzi de 3 rânduri de Du; b.benzi de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Desimea Completări Întrețineri Campia Careilor 74 Dune înalte și medii, cu deosebire varfuri și versanți superiori și mijlocii de dune, cu nivelul mediu al apei freatice la peste 5 m, cu nisipuri nestabile și semistabile, nesolificate sau cu început de solificare NV1A, NV1B 2NV1+5NV1; 5NV1 25 Pi. n 50 Ml (Du, Sl) 25 Sâ (Lc); 50 Ml (Dd, Cd) 50 Lc (Sâ) rânduri alterne ±Ar ± Di + Gr. o ± Pp (in cazul Pi) ± Pv 5 000 / ha 40% revizuiri, prașile: 2 + 2
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
compoziția „a”; 2 + 2 + 1 + 1+1), la compoziția „b”. 75 Dune joase, versanți inferiori (uneori și mijlocii) de dune înalte si medii, precum și terenuri plane, cu nivelul apei freatice la 1...5 m, formate din nisipuri semistabile, cu început de solificare NV2b 6NV2+5NV2 50 Sc 50 Ml (Gl, Sl) rânduri alterne ± Ar ± Di + Gr. o 3 330 / ha 35% revizuiri, prașile: 2 + 1 + 1 76 Dune joase, poale de dune înalte si medii, terenuri plane si nterdune (depresiuni, fara orizont de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Desimea Completări Întrețineri Campia Tecuciului 78 Dune înalte, medii și joase, uneori și terenuri plane, cu nivelul apei freatice la adâncime mai mare de 1 m, formate din nisipuri semistabile (rar mobile sau stabile) nesolificate sau cu slab început de solificare NH1a, NH1b, NH2a 2NH1+5NH1 25 Pi. n (Pi) 50 Ml (Du, Sl) 25 Sâ (Lc) rânduri alterne de Pi (Pi.n)+ arbust cu rânduri de Ml ( Dd; Sl) ± Ar ± Di + Gr. o ± Mc ± R +Pp (în cazul Pi si Pi. n
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
sol și diferențierea orizonturilor pe profilul de sol, în diferite condiții naturale 1.2.6. Executarea de determinări fizice sau chimice pentru stabilirea însușirilor solului (reacția solului, textură, structură) 1.2.7. Identificarea tipurilor de soluri, a condițiilor de formare și a proceselor de solificare 1.2.8. Executarea lucrărilor de ameliorare a calității solurilor 1.2.9 Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, specifice lucrărilor pedologice 1.3.5. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul realizării profilului de sol 1.3.6. Utilizarea autonomă a mijloacelor pentru determinarea
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
sunt reprezentate în arealul protejat printr-un singur tip, cambisolurile eutrice, cu două varietăți (gleizate și erodate). Cambisolurile fac tranziția între solurile slab dezvoltate, incipient evoluate și cele moderat- puternic diferențiate isohumice sau feralice. Sunt condiționate de vârsta redusă a solificării și au un orizont Bv cambic subiacent unui orizont A (molic, ocric sau umbric). Cambisolurile eutrice s-au format aici pe suprafețe cu declivități relativ reduse dar drenate și scoase de sub influența revărsărilor. O analiză a hărții solurilor corespondente
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de șariaj ce separă depozitele montane din eocen de cele din oligocen. Aceste substraturi sunt specifice munților de geosinclinal pe structură cutată în pânze de șariaj și pânze de solzi de fliș de tip Tarcău pe gresii paleogene. Roca de solificare s-a determinat pe baza hărților geologice ale Institutului Geologic, la scara 1:20.000 și analitic prin observații și determinări la nivel de u.a. pe roca la zi din lungul pâraielor, din defileele drumurilor, din observațiile făcute în profilele principale de
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
de teren. Multitudinea factorilor geomorfologici enunțați se află în strânsă legătură unii cu alții, determinând formarea solurilor, repartizarea vegetației în spațiu, precum și productivitatea acesteia. Relieful influențează atât răspândirea și caracteristicile solului (profunzime, intensitatea erodării ș.a.), cât și procesele de solificare, prezența vegetației forestiere și a tipurilor de pădure și de stațiune. Pe categorii de expoziții, repartiția fondului forestier se prezintă astfel: Repartiția suprafeței pe categorii de expoziție Tabelul 4.2.2.3. Categoria de expoziție Suprafața (ha) % Însorită 748,03 18 Parțial însorită 1939,60
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
solid al râului, care la rândul său influențează parametrii fizici, chimici și optici ai apei. în aceste condiții, geologia influențează indirect toate categoriile de organisme protejate din sit. În ceea ce privește habitatele, duritatea și compoziția chimică a rocilor de solificare și din care se formează scoarța de alterare sunt cele mai importante, de multe ori chiar rocile fiind suport pentru rădăcinile plantelor. Substratul litologic al solurilor prezintă caractere specifice de însemnătate pedogenetică și ecologică din două puncte de vedere: al
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
ori chiar rocile fiind suport pentru rădăcinile plantelor. Substratul litologic al solurilor prezintă caractere specifice de însemnătate pedogenetică și ecologică din două puncte de vedere: al grosimii stratului de rocă dezagregat-afânat, (care determină în mare parte ușurința dezvoltării procesului de solificare și grosimea morfologică a solului format, precum și posibilitatea de pătrundere a rădăcinilor arborilor până la anumite adâncimi și în materialul de sub sol) și al compoziției mineralogice (care determină natura acidă, neutră sau bazică a materialului mineral din care
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]