19 matches
-
fost amenajat, iar acolo unde a suferit amenajări, lunca internă nu mai există, locul ei fiind luat de către gambioane înalte de până la 2-2,5 m. În funcție de structura geologică pe care se dezvoltă, versanții sunt afectați de procesul de șiroire, ravenare, solifluxiune, alunecări de teren. Astfel de fenomene se întâlnesc frecvent pe Dealul Filipilor constituit în special din soluri argiloase pe care în perioadele ploioase se observă foarte des procesul de șiroire și ravenare. În localitatea Cornițel pe afluentul văii Borod, valea
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
cratere simple, caldere, maare. Au formă de pâlnie și rezultă prin explozii puternice. Mărimea lor este direct proporțională cu intensitatea erupției. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sfărâmături și la stratovulcani. Modelarea versanților se face prin alunecări, prăbușiri, solifluxiune și șiroire. De multe ori în interiorul acestor cratere se formează lacuri. La vulcanii activi, o nouă explozie reactivează și intensifică modelarea craterului. Un tip aparte rezultă prin prăbușirea lavei bazaltice consolidate de tip hawaiian; este craterul puț (pit-crater) întâlnit în interiorul
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
durată înghețului. Dezghețul face ca o parte din apa rezultată din topirea gheții și zăpezii să pătrundă în sol, inmuindu-l și transformându-l adesea într-o masă de noroi sau tundra mlăștinoasa (molisolul) ce alunecă chiar pe panțe mici (solifluxiune) Acțiunea zăpezii (nivația) deși pare neînsemnata, este destul de complexă, evidențiind procese de eroziune mecanică (avalanșe), dizolvare (apele de topire), protejarea solului și a rocii (sub acumulări nivoeoliene). Pe versanții cu pantă accentuată (peste 30ș), care permit acumularea zăpezii se produc
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
alunecarea; ating cca 80km/oră și creează culoare de avalanșă; avalanșe uscate se produc pe ger, afectând zăpadă proaspătă, pufoasa, aestecata cu mult aer; ating până la 200 km/oră. Topirea bruscă sau lentă a zăpezii duce la înmuierea solului, favorizând solifluxiunile și șiroirea. Procesele sunt mai eficace la sfarsitul iernii mai ales în regiunile latitudinilor medii. Acțiunea vântului (eolizația) este legată de ariditatea climatului, ce impune un covor vegetal redus și o pătură subțire și discontinua de zăpadă. În plus apar
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
până la câțiva metri. Potecile de vite sunt cărări înguste, discontinui care se desfășoară perpendicular pe panta. Apar de obicei primăvară în urmă dezghețului prin alunecări foarte reduse în stratul inerbat, accentuate în mod deosebit de circulația turmelor. Terasete și ondulări de solifluxiune apar că trepte pe versanții cu înclinare nu prea mare, de obicei sub 15ș. Se desfasora în planuri aproape orizontale, având lungimi de câțiva zeci de metri și lățimi până la 1-1,5 m. Podul teraselor este lipsit de vegetație , cu
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
orizontale, având lungimi de câțiva zeci de metri și lățimi până la 1-1,5 m. Podul teraselor este lipsit de vegetație , cu pietre împlântate într-un material nisipo-argilos, iar fruntea este acoperită de smocuri de iarbă. Curgerile de noroi și alunecările (solifluxiunea) afectează solul și pătură de alterare pe adâncime mică. Se produc pe un pat format din rocă coerentă sau înghețată în timpul dezghețului. Pe versanții omogeni că rocă, solifluxiunea poate avea caracter areal, rezultând versanți de solifluxiune. În profilul acestora apar
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
fruntea este acoperită de smocuri de iarbă. Curgerile de noroi și alunecările (solifluxiunea) afectează solul și pătură de alterare pe adâncime mică. Se produc pe un pat format din rocă coerentă sau înghețată în timpul dezghețului. Pe versanții omogeni că rocă, solifluxiunea poate avea caracter areal, rezultând versanți de solifluxiune. În profilul acestora apar: în partea superioară un sector înclinat unde afloreaza rocă, în baza un sector acumulativ gros de 2-5 m, iar între ele un glacis cu o peliculă fină de
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
de noroi și alunecările (solifluxiunea) afectează solul și pătură de alterare pe adâncime mică. Se produc pe un pat format din rocă coerentă sau înghețată în timpul dezghețului. Pe versanții omogeni că rocă, solifluxiunea poate avea caracter areal, rezultând versanți de solifluxiune. În profilul acestora apar: în partea superioară un sector înclinat unde afloreaza rocă, în baza un sector acumulativ gros de 2-5 m, iar între ele un glacis cu o peliculă fină de gelifracte. Culoarele de avalanșe și semipalniile nivale se
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
se dezvoltă în bazinele de recepție torențiale, care pemit acumularea unei mari cantități de zăpadă, ce poate persistă uneori de la un an la altul. Se pot observa chiar începuturi de névé. Panțele accentuate, dispuse semicircular, permit desfășurarea intensă a avalanșelor, solifluxiunii, șiroirii (în sezonul cald), ceea ce duce la lărgirea cavitații. Când acestea se află în apropierea limitei zăpezilor, evoluția lor duce dezvoltarea circurilor nivale și a unor vai în formă de „U” - vai nivale. Potcoavele nivale sunt forme de acumulare periglaciara
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
20 m, care se dezvoltă mai ales "pe stratele de Hangu și pe șisturile negre de Audia", provocând dificultăți materiale importante în întreținerea și exploatarea drumurilor (în special a șoselei Bicaz - Largu). Versanții poartă amprenta modelarii periglaciare, în special prin solifluxiuni, iar în prezent alunecările au o amploare deosebită: în Depresiunea Pipirig, regiunea Ostra-Plutonița, versantul stâng al Lacului Izvorul Muntelui, bazinul superior la pâraielor Cracăul Negru și Cuejdiu. Rețeaua hidrografica aparține râului Siret, care colectează apele râurilor Moldova și Bistrița. Direcția
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de altă parte, menținerea în stadii de tinerețe a unor soluri și distrugerea parțială sau totală a altora. Apoi, deplasarea pe panțe a materialului pedogen și chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune că și prin scurgerile torențiale, au contribuit de asemenea, în mare măsură la modificarea condițiilor de dezvoltare ale procesului de solificare. Liniștea necesară pentru formarea și evoluția solului, precum și timpul scurs de la începerea ultimului proces de solificare pe diverse forme
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
și exploatarea irațională a pășunilor. Procesele de modelare actuală Gama de procese modelatoare actuale se împarte în deplasări în masă și în modelarea versanților prin acțiunea intermitentă a apei. Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările de teren, procesele de solifluxiune, prăbușiri sau surpări iar modelarea versanților se manifestă prin procese de pluviodenudare, șiroire, ravenare și torențialitate. Alunecările de teren au cea mai mare pondere în morfodinamica versanților subcarpatici argeșeni. Frecvența, intensitatea și dimensiunile alunecărilor de teren au efecte distructive în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
antrenat depozite deluviale cu grosimi de peste cinci metri. Curgeri noroioase au fost semnalate pe Dealul Mățău și pe versantul drept al Văii Galeșului, dar se manifestă mai bine la contactul cu Piemontul Getic unde devin procese modelatoare caracteristice. Procesele de solifluxiune sunt curgerile încete pe versant ale solului sau a stratului de alterare saturate cu apă, produse ca urmare a încărcării acestora cu apa provenită din ploi sau din topirea zăpezii. Se manifestă pe majoritatea versanților despăduriți, fiind bine reprezentate pe
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
noroioase au frecvență foarte redusă și se produc pe versanții cu pante mai mari de 15o în sectorul Roșia de Secaș - Broșteni și în bazinul Ghirbomului. Apar pe terenurile arabile și sunt asanate, în mare parte, toamna prin efectuarea arăturilor. Solifluxiunea, activată în perioada dezghețului de primăvară, se întâlnește frecvent pe versantul drept și în sectorul superior al bazinului Secașului Mic, pe versanții formați pe marne și argile unde creează microforme cu aspect de valuri. Surpările apar pe dreapta Secașului Mic
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
particulelor componente, fiind ușor pulverizată de vânt. Condițiile climatice își imprimă în mod diferențiat amprenta. Astfel în climatele temperate sunt prezente ravenele, ogașele, torenții și multe tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Se găsesc în Dealul Feleacului - Cluj, la Costești - Vâlcea. Nisipurile cuarțoase curate, prin mobilitatea lor mare permit alunecarea particulelor unele peste altele, creepingul fiind în acest caz un proces de modelare principal. Pentru nisipurile argiloase procesele care le modelează sunt solifluxiunea și șiroirea. Când nisipurile cuprind în amestec și pietrișuri, prin acțiunea șiroirii se formează piramide de pământ sau piramide coafate. O trăsătură morfologică a nisipurilor o creează și dunele, tipice pentru regiunile deșertice, unde vântul este agentul modelator de bază
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
apar izolat, doar în SV comunei (V satului Vălenii), în SE in Coasta Cimitirului. Datorită modului necorespunzător de valorificare a terenului, de gradul de umanizare, aproape 45 % din comună este afectată de procese de eroziune, de alunecări de teren și solifluxiune sau de alte forme de degradare a terenului. Anii cei mai secetoși (1990, 1992, 1993), completați cu lucrări de drenaj au făcut ca aceste procese de eroziune să se diminueze în activitate, dar și ca extindere. Reîmpăduririle au avut un
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
teren mixte: la Giurgești, Osoi, Buda; · la Vașcani, nord-vest de Costești, zone în care alunecările sunt sub formă de hârtoape; · între Buznea și Cotârgași, unde se întâlnesc alunecările curgătoare; · în zona satului Goești, unde sunt prezente alunecările sub formă de solifluxiune. Omul a intervenit în dinamica alunecărilor de teren prin despăduririle masive realizate în timp istoric și transformarea terenurilor astfel protejate în câmpuri cultivate sau pășunate, expuse infiltrațiilor rapide și destabilizării mecanice a versanților. Pe lângă efectele lor negative induse în exploatarea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Culmi și platouri despădurite în Munții Retezat Culmi despădurite pentru pășunat în Munții Ciucaș vânturi puternice. Influența omului este slabă și se produce prin păstorit, turism, drumuri etc. Pe pantele abuziv păstorite, iarba aproape a dispărut, spălarea în suprafață și solifluxiunile au îndepărtat pojghița de sol, scoțând roca la suprafață. La fel se întâmplă în apropierea cabanelor și a vârfurilor principale, desimea potecilor în lungul pantelor stimulând șiroirea și astfel degradarea suprafeței terenurilor. Mediul montan împădurit înglobează cea mai mare parte
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]