23 matches
-
să admiri împletirea aceea fantastică între vechi și nou, dăinuind ca o pecete de suflet așezată cu gratitudine pe spiritul întregului oraș... Tainele așezării străvechi sunt bine păstrate și ascunse în nenumăratele catacombe, situri datând din perioada creștină timpurie. Biserica Solomoni, în care se regăsesc unele fresce datând din secolul XII, este renumită și foarte vizitată, având o reputație vindicativă, conferită de un copac sacru care străjuiește intrarea în lăcașul sfânt și care se spune că are puteri vindecătoare, cei suferinzi
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
la 2 martie 1964 în localitatea Negresti-Oas, județul Satu Mare, România, fiica lui Podac Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Traunerstr. 90/2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Negresti-Oas, str. Talna nr. 52, județul Satu Mare. 372. Solomonea Seisanu Cornel, născut la 22 octombrie 1956 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Simion și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 75180 Pforzheim, Hirsauerstr. 132, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, str. Reșița nr. 2, ap. 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127613_a_128942]
-
3241 de locuitori. În 1931, mai multe sate s-au desprins din comuna Băsăști pentru a forma comuna Schitu Frumoasa, iar satul Pârjol a trecut la comuna Băsăști. Astfel, comuna Băsăști a rămas cu satele Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Pârjol și Solomonești, iar comuna Băhnășeni cu satele Băhnășeni, Bârnești, Borzești, Cucuieți, Hemeeni, Sărata, Tărâța și Timărești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău, și în timp au fost unificate sub numele de "Pârjol". În 1968, comuna Pârjol a
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
fost unificate sub numele de "Pârjol". În 1968, comuna Pârjol a revenit la județul Bacău, reînființat și a preluat satul Pustiana de la comuna vecină Scorțeni; tot atunci, au fost desființate satele Dealu Ariei (comasat cu Băhnășeni), Hemeeni (comasat cu Tărâța), Solomonești și Timărești (comasate cu Bărnești). Singurul obiectiv din comuna Pârjol inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este școala (astăzi, cămin cultural) din satul Pustiana, clădire construită în 1910 și clasificată ca monunent de
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
familie cîte 17 rub 10 cop. Această sumă se achită în părți egale la 1 aprilie și 1 octombrie pentru jumate de an înainte. Aceasta gramotă a fost citită de către Candidatul pentru treburile sătești din Jud. Iași a sectorului I, Solomoni la 26 august 1870 reprezentanților satului Cucueți, aleși de adunarea de obște Vasilii Banari, Dimitrii Toderenco, Ivan Cebotari, Constantin Mogureanu, Todor Simionov, Nicolai Gherman în prezența martorilor din s. SturzeniEftenii Carabulea, Agatii krestian, Vasilii Bălan, Daniil Muntean, Ilia Iacib și
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
strada dr. Burghele nr. 3. Legionari au sărit gardul, au spart o ușă și, după ce au pătruns în birouri, au devastat tot ce au găsit. Ei s-au urcat la domiciliile rabinului șef, doctor Alexandru Șafran și al inginerului C. Solomoni și au devastat apartamentele, furând tot ce era de preț. La moara Străulești au fost concentrați și deținuți 79 evrei. Timp de două zile și o noapte ei au fost bătuți, înfometați și amenințați cu moartea și s-au tras
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
pronaosului și a fost ridicat artificial cu circa 30 - 50 cm nivelul pavimentului interior și al trotuarului exterior. Turnul clopotniță a fost reparat în 1908. Mai mulți specialiști (P. Gârboviceanu, Grigore Ionescu, Cesare Brandi, Eugenia Greceanu, Gheorghe Curinschi Vorona, Carmen-Cecilia Solomonea) au criticat lucrările de restaurare executate de Constantin Băicoianu, considerând că acestea au fost realizate prin ignorarea totală a concepției medievale a monumentului, rezultând astfel un monument cu o imagine exterioară nouă, străină originalului. În perioada 1926-1927 au fost realizate
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Neamț cu pământul situat între pârâurile Valea Seaca și Topolița, nu departe de Târgu Neamț. Pârâul Topolița apare în documente încă de la 1392. Așa cum preciza și istoricul Nicolae Iorga, se pare ca satul Topolița se află pe locul fostului sat Solomonești, și și-a luat numele de la pârâul Topolița. Satul Topolița s-ar zice că ar fi luat ființă prin amplasarea unor așezări care adăposteau arendașii și robii de pe moșia ce aparținea Mănăstirii Agapia. În satul Topolița își are începuturile și
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
ani, plecarea în prima sa misiune diplomatică într-o țară revenită la viață după un secol de fărâmițări, era oarecum o povară. Dar bătrânul istoric a rezolvat cu succes situația uimind îndeajuns pentru a tulbura o curte supremă plină de Solomoni. În plus, a dat dovadă de curaj. Când alți diplomați au fugit dinaintea năvalnicei armate roșii a lui Trotski, Ratti a rămas ca să audă bubuiturile armelor sovietice în amenințata Varșovie. A avut mulțumirea de a vedea eroica Polonie răsculându-se
Papa Pius al XI-lea () [Corola-website/Science/298399_a_299728]
-
sub semnul șarpelui "echivalează cu perpetuarea unei vieți părelnice, neautentice"156), de unde și necesitatea ceremonialului de invocare și de exorcizare a târâtoarei. Autorul asociază numelui Dorinei patronimul Solomon care, printr-o "interesantă evoluție semantică", a ajuns comun sub formele a solomoni, solomonie, solomonar 157. Autorului poemei Cântarea Cântărilor și al Parimiilor, care dă numele acestor vraci, cronografele îi atribuie puteri supranaturale: "[...] A aflat firea a tot ce iaste pe lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a paserilor, a gadinilor, a peștilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
băiatul popă și își sancționa soțul, inferior cultural, reticent la schimbări. Este diplomată în relație cu Mătușa Mărioara, care era rea de gură. Smaranda părea a fi plină de miracole: înfigea toporul în pământ ca să gonească duhurile necurate ale furtunii, solomonea cu cleștele tăciunii în sobă, descânta cu funingine, trăia într-un univers de mituri și de legendă. Episoadele Amintirilor decurg unele din altele, depinzând de fluxul memoriei. În narațiune sunt prezente cele două procedee: povestirea în lanț și povestirea în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
toamna, la sărbătoarea lor cea mare”. Ca atare, „solomonarii Îs jidovi” și „din altă lege nu pot ieși solomonari, decât din jidovi” <endnote id="(35, pp. 143-146)"/>. Și tot În zona Bucovinei se credea că solomonarii - ca și „jidanii” - „se solomonesc, bând sânge de copil mic” <endnote id="(162, II, p. 172)"/>, o credință care ne aduce aminte că și evreii erau acuzați de practici similare (vezi capitolul „Infanticid ritual”). Date folclorice de această natură au făcut ca și alți etnologi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nădejdea Vlaicu, entuziasmat. Nu, unchiule... Să nu ne îmbătăm cu iluzii deșarte. Să fim cu picioarele pe pământ. Nu-i putem învinge! Cu toată "istețimea" noastră, să nu uităm câte iatagane au ei, câte săbii avem noi. De-i vom solomoni cu spor să-și ia mai degrabă tălpășița, să se cărăbănească cu arme și bagaje "pe la cășile lor", va fi foarte bine... E și aiasta un fel de izbândă. Mahomed să înțeleagă și va înțelege că nu poate cuceri o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu ei! Să vorbești?! întreabă Ștefan stupefiat. Cu lupii?! Daniil zâmbește enigmatic: Ne cunoaștem... Și eu în felul meu -, și eu sunt un lup singuratic, adaugă Sihastrul și iese. Ștefan bagă sabia în teacă și mormăie: "Vorbesc cu lupii"... Îi solomonește... Aiasta-i curată vrăjitorie! Ștefan dă ocol chiliei. A rămas singur... Singur cu Iisus... Se oprește, se proțăpește înaintea Lui, încrucișează brațele la piept și, ironic, impertinent chiar, îi vorbește: Plecăciune Mântuitorule! Plecăciune! Acu, Iisuse din Nazaret, între noi doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
țări, inclusiv din România. Magi Și Muze (prefață la antologia Poesys 17) Magi/ înțelepți/ Chaldei porniți din temple, turnuri și zigurate, din Casele credințelor lor, purtând daruri de smirnă, tămâie și aur, călăuziți de o Stea... Poeți/ Orfei/ Cântăreți/ Davizi/ Solomoni/ Aezi/ Skalzi/ Barzi/ Trubaduri/ Truveri porniți din Casele neamurilor lor călăuziți de Steaua Muzelor să ducă ofranda Cuvântului întrupat în Creație... Dumnezeu și Poeții, ne spun cărțile Magilor/ înțelepților lumii, crează. Poeți porniți din templele, turnurile, ziguratele și Casele Cuvântului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ca niște scânteietoare de aur. Și mi se umplea sufletul de pace, acolo, într-un colțișor de lume. Treceam destul de des prin aceste locuri cu afacerile mele: ba pentru lemne, ba pentru brânză, la câșlărie în poiana cea mare dinspre Solomonești. Mă duceam câteodată și la pândă de căprioare în inima codrului. Și așa îmi erau drumurile, că mai totdeauna mă întâlneam cu Voinea și la întoarcere mă opream o țâră în prisacă de mă hodineam pe prispa căsuței și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ce nu-i era drag și s-a măritat și de tânără... Și-i plăcea și ei viața... dacă era tânără, ș-avea suflet... Da’ vezi că bărbatul parcă i-a fost dușman... Este-o babă, acolo, în sat la Solomonești, una Gahița, care stătea lângă Ileana, numai gardul o despărțea de dânsa... Și cum ieșea femeia - și se ducea ba la nevastă, ba pân’ la crâșmă - baba dădea de știre bărbatului, sara... Așa a fost... Și s-a mai întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a acestora, prezentată ca fiind o piatră-talisman, conținând nouă litere tainice (vezi reproducerea ei mai jos, la p. 278). e) în 1843, poetul moldovean Costache Stamati (circa 1786-1869) scrie și el despre „Cartea împăratului Solomon” (Solomonia) și, în general, despre „solomonii” (131). Voi reveni mai jos la acest subiect. f) Ulterior, legende și credințe ardelenești referitoare la solomo- nari sunt publicate la Brașov, în 1857, de Fr. Müller, și la Sibiu, în 1866, de W. Schmidt. într-o legendă (Die Erben
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-lea) se găsesc anume în această zonă. Odată cu intrarea vrăjitorilor sub patronajul legendarului Solomon, nu a mai fost nevoie decât de un singur pas pentru a se naște și a intra în lexicul popular o bogată familie de cuvinte : a solomoni (a vrăji), solomonit (vrăjit), solomonie (vrăjitorie sau carte de vrăji), solomonar (vrăjitor) etc. Probabil că, inițial, sensul cuvân- tului solomonar era, în general, acela de individ care produce acțiuni magice : vrăjitor, vraci, cititor în stele etc., sensuri care, marginal, s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care includea legenda versificată a lui Ciubăr-Vodă, domnitor de două luni al Moldovei, la jumătatea secolului al XV-lea (133, p. 142). În acest poem cult - având însă la bază „o poveste veche românească” (132) - sunt din nou referiri la „solomonii” (vrăji) și la un talisman de tipul celui al lui Solomon : Fata judelui însă farmece știind Și, fiindcă și Ciubăr Credea în solomonii, Pe dânsa el o avea De dragoman credincios între dracul și între el... Dar eată că au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în timp ce pentru moldoveanul Costache Stamati, „Solomonia” este o „carte de vrăji și de preziceri, un fel de carte de zodii, atribuită împăratului Solomon” (28, p. 103), dar care este înrudită cu „baerul [= talismanul] de matostat” cu slove „scrijălite”, folosit la „solomonii” (131, p. 68). Cred că aceste două motive alogene („Pecetea lui Solomon” și „Cartea lui Solomon”) s-au suprapus în tradiția românească, gene- rând motivul „Cartea/piatra solomonarilor”. Rămâne de văzut care este istoria motivului „Cartea lui Solomon” și, mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Copil ca tine sunt și eu, / Și-mi place să mă joc și mie, / Și milă trebuie să-ți fie / De spaima și de plânsul meu." (Elena Farago, Gândăcelul) (i) "Dar nu se poate apropia nimene de cerb, căci este solomonit și nici un fel de armă nu-l prinde; însă el, pe care l-a zări, nu mai scapă cu viață. De-aceea fuge lumea de dânsul de-și scoate ochii; și nu numai atâta, dar chiar când se uită la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
chiar când se uită la cineva, fie om sau orice dihanie a fi, pe loc rămâne moartă. Și cică o mulțime de oameni și de sălbătăciuni zac fără suflare în pădurea lui numai din astă pricină: se vede că este solomonit, întors de la țâță, sau dracul mai știe ce are de-i așa de primejdios. Dar cu toate aceste, trebuie să știi, nepoate, că unii oameni îs mai al dracului decât dracul; nu se astâmpără nici în ruptul capului; măcar că au
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]