47 matches
-
a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania (Sibiu), Altarul Reîntregirii (Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timișoara), Tabor (Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zalău), Der Unterwald (Sebeș), Studii și cercetări etncoculturale (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania (Sibiu), Altarul Reîntregirii (Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timișoara), Tabor (Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zalău), Der Unterwald (Sebeș), Studii și cercetări etncoculturale (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
față de Suedia, achitată abia după șase decenii de uitare. E o ocupație de tot vetustă să mai zăbovim acum asupra începuturilor poetice ale lui Coșbuc din vremea când era elev la Năsăud și publica în revista manuscrisă a liceului "Muza someșană" (1882-1884). Dar dacă nu a făcut-o nimeni până acum, încearcă profesorul bistrițean Constantin Catalano în volumul George Coșbuc, elevul-poet, într-o antologie din 2001, care nu e nici ea o explorare completă și definitivă, decisă să încheie subiectul o dată
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
cum a fost restituit, nu e însoțit de un aparat critic corect și suficient de lămuritor. În volumul III al ediției de Opere alese (Ed. Minerva, 1977), Gavril Scridon plasează impropriu toate poeziile pe care le selectează din revista "Muza someșană" în categoria postumelor, numai din considerentul că versurile au circulat în forma manuscrisă a revistei și nu au fost consacrate, în timpul vieții autorului, de o formă tipărită. E însă o situație foarte specială care ar fi solicitat o altă apreciere
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
ca și alți tradiționaliști. În interpretarea critică, oricât de inovatoare, locul său nu mai poate fi schimbat. Și totuși arhiva Coșbuc nu e epuizată: numeroase poezii din perioada începutului de elev năsăudean au rămas în revista manuscrisă a liceului, "Muza someșană". Descoperiri ale unor scrieri minore animă posteritatea recentă a lui Coșbuc, într-o competiție a ineditelor care ne-am fi așteptat să înceteze de multă vreme. Un profesor bistrițean, Constantin Catalano, a alcătuit în 2001 o antologie din opera elevului
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
p. 191-203) nu depășesc valoarea de album sentimental. În Addenda (p. 205-228) Mircea Popa plasează poemele elevului Coșbuc, restituite anterior de Constantin Catalano. Mai ales acestea ar fi fost cu adevărat inedite, căci sunt preluate dintr-o revistă manuscrisă, "Muza someșană". Altfel, volumul îngrijit de Mircea Popa reunește "poezii regăsite", risipite în diverse surse și aflate pe punctul de a fi uitate. Aparatul critic e deficitar, informațiile sunt uneori insuficiente sau chiar absente. Nu știm care sunt argumentele pentru care poeziile
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
dar va fi și ea una, totuși, selectivă. Problemele principale pentru realizarea completitudinii în restituirea operei coșbuciene sunt legate de două aspecte, care ar trebui lămurite de o ediție critică o dată pentru totdeauna: începuturile elevului Coșbuc în revista manuscrisă "Musa someșană" și creațiile sale didactice din manualele al căror autor a fost. Gh. Chivu nu pomenește în nota asupra ediției două contribuții importante în aceste sectoare: George Coșbuc elevul-poet, antologie și postfață de Constantin Catalano, Editura "George Coșbuc", Bistrița, 2001, 154
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
analitice. Eu încă am încercat unele lucrări de genul acesta, așa cum rezultă din extrasul alăturat, însă conceput mai simplu, mai expeditiv, sub forma unui repertoriu 8 alfabetic al autorilor. Ceva asemănător va mai apare în volumul III al revistei Arhiva Someșană 9, în curs de tipărire la Baia Mare. În legătură cu materialele documentare privind viața și activitatea poetului Șiugariu pe care le am și vi le-am împrumutat eu sunt de acord ca să le donez, într-adevăr, unei instituții care va fi în
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
poezii Mușcatele, Soare mort, Surâs uscat și Final având ca supratitlu - Elegii pentru geamul mic. 7. Săluc Horvat - Viața socială. Studiu și indice bibliografic. Baia Mare, [Multigrafia], 1976, 50 pagini. (Institutul Pedagogic Baia Mare). 8. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al revistei. „Arhiva Someșană” (1924-1940) în Arhiva Someșană. Studii și comunicări. [Volumul 1]. Năsăud, [Întreprinderea Poligrafică Maramureș], 1972, p. 273-284. (Muzeul Năsăudean). 9. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al Anuarului Liceului din Năsăud și Repertoriu bibliografic al Anuarului Școlii Normale din Năsăud - 1929 în Arhiva
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
Surâs uscat și Final având ca supratitlu - Elegii pentru geamul mic. 7. Săluc Horvat - Viața socială. Studiu și indice bibliografic. Baia Mare, [Multigrafia], 1976, 50 pagini. (Institutul Pedagogic Baia Mare). 8. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al revistei. „Arhiva Someșană” (1924-1940) în Arhiva Someșană. Studii și comunicări. [Volumul 1]. Năsăud, [Întreprinderea Poligrafică Maramureș], 1972, p. 273-284. (Muzeul Năsăudean). 9. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al Anuarului Liceului din Năsăud și Repertoriu bibliografic al Anuarului Școlii Normale din Năsăud - 1929 în Arhiva Someșană. [Volumul 3]. Năsăud
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
1924-1940) în Arhiva Someșană. Studii și comunicări. [Volumul 1]. Năsăud, [Întreprinderea Poligrafică Maramureș], 1972, p. 273-284. (Muzeul Năsăudean). 9. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al Anuarului Liceului din Năsăud și Repertoriu bibliografic al Anuarului Școlii Normale din Năsăud - 1929 în Arhiva Someșană. [Volumul 3]. Năsăud, [Tipografia Maramureș], 1975, p. 393-398 și 399-400. (Muzeul Năsăudean). 10. Se află la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare unde se conservă în condiții cu totul speciale.
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
aici „o temeinică bază pentru cultura sa”. La acest liceu românesc din Năsăud începe să-și desfășoare activitatea literară în cadrul Societății de lectură a elevilor „Virtus Romana Rediviva”, al cărei vicepreședinte, apoi președinte, la 1883, devine. Între 1882-1883 redactează „Musa Someșană”, revista care apare „într-un exemplar scris de mână”, cuprinzând creațiile membrilor societății, revistă în paginile căreia publică primele lui poezii, printre care și „Tablou de seară”. Aici au loc „primele lui încercări de versificație”, cu solide studii umaniste de
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
de iarbă mângâiată de vânt. Dar mama nu abătea spre cântecelele de leagăn știute. Nu. Ea, săraca, nu avea vreme de finețuri melodice. Îmi căuta să mă adoarmă "Doina lui Lucaciu" cum n-am mai auzit-o cântată până la Toamna Someșană la Ulmeni, de către consăteanca mea, Andreia Botiș. Toate în acele clipe absolut unice mi s-au răscolit în suflet. O furtună a anilor s-a stârnit, venind de departe spre mine. Pârjolea totul. Eu plângeam. Ce bine mi-a prins
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
această locație se desfășoară și astăzi ceremonialul religios pentru etnicii maghiari reformați din localitate. La ieșirea din orașul Ulmeni, spre Tohat și, mai departe spre Baia Mare, a fost dat în folosință la sfârșitul anului 2009, un frumos hotel-restaurant numit „Riviera Someșană”, avându-l ca patron pe Andreica Vasile din Chelința, un obiectiv turistic ce merită vizitat in special pentru a gusta din bunătățile preparate aici. În orașul Ulmeni există pe lista monumentelor turistice două obiective: este vorba de Biserica de lemn
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
Europei”, obiectivul principal, Parlamentul European, 2010, Premiu Special la Festivalul Internațional pentru Copii și Tineret „Armonia” 2010, 2011, Cluj-Napoca, Mențiune la Festivalul Național „Maramureșu răsună”, Satulung, 2011, apariții TV și radio. În recitalul pe care l-a susținut la „Toamna Someșană” s-a impus prin repertoriul alcătuit în cea mai mare parte din doine, vocea puternică, deja maturizată, flexibilă și melodioasă, trăire afectivă și prezență scenică. Din repertoriul Andreei vom reproduce „Doina lui Lucaciu”, ce își are originea în faptele de
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania (Sibiu), Altarul Reîntregirii (Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timișoara), Tabor (Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zalău), Der Unterwald (Sebeș), Studii și cercetări etncoculturale (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai” - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană
Ierom Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, Restitutio Grigore Pletosu, Editura Renaşterea / Eikon, Cluj-Napoca, 2014. Recenzie de pr. stavr. Radu Botiş () [Corola-blog/BlogPost/339373_a_340702]
-
a Transilvaniei și de oraș de frunte al României. În viziunea mea, tocmai acest amestec de culturi - trecând peste rivalitățile vremelnice manifestate în diverse etape conjuncturale ale istoriei - reprezintă garanția viitorului acestui minunat oraș ardelenesc, de la poalele Feleacului, din Câmpia someșană. De aceea, nu pot să nu mă gândesc la faptul că, în trecerea Sa prin materialitatea lumii, Mântuitorul a adus o filosofie simplă de viață: „Să-L iubești pe Dumnezeu și să-ți iubești aproapele, ca pe tine însuți”. Sfântul
ETERNA IUBIRE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372583_a_373912]
-
ARHIVA SOMEȘANĂ, revistă apărută la Năsăud, neregulat, între 1924 și 1940, în Editura Regiei „Regna”, societate cooperativă pentru exploatarea pădurilor grănicerești din județul Năsăud, sub îngrijirea unui comitet; între 1972 și 1977, tot la Năsăud, apare o nouă serie, sub auspiciile Muzeului
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
ca simplu redactor la ziarul „Voința”. În 1921 este numit director al Casei cercuale a asigurărilor sociale din Târgu Mureș, unde editează ziarul „Mureșul”, iar între 1927 și 1928 conduce săptămânalul „Astra”. Primele versuri îi apar în 1910, în „Musa someșană” și „Foaia interesantă” din Orăștie. Colaborează la „Cosinzeana”, „Luceafărul” (Budapesta), „Flacăra”, „Arta”, „Țara noastră”, „Societatea de mâine”, „Cele trei Crișuri”, „Gândirea”, „Ramuri”, „Familia”, „Evoluția” etc. Încearcă să și traducă, fără a reuși, însă, mai mult decât echivalențe cuminți din Longfellow
AL-GEORGE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285210_a_286539]
-
Mureșan) și al lui Petru Săplăcan. A absolvit Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Dej (1973) și Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Lucrează ca profesor la Dej, Beclean, Baia Mare și Sighet, în 1989 devine redactor-șef la „Gazeta someșană”, iar din 1990 redactor la Studioul de Radio-TV Cluj. Colaborează la „Echinox”, unde își face debutul în anii studenției, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Transilvania”, Convorbiri literare”, „Viața românească”, „România literară”, „Cronica”, „Poezia” ș.a. În 1994 îi apare volumul de poezii
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
gimnaziul din Năsăud, traducerea unei poezii a lui J. Chr. von Zedlitz, Cuvintele Coranului. Versurile au apărut în numărul dublu din februarie-martie 1884 și pot fi considerate debutul (tipărit) al poetului, până atunci colaborator, începând din 1882, doar la „Muza someșană”, publicație manuscrisă a societății literare „Virtus romana rediviva” a elevilor din Năsăud. R. Z.
SCOALA PRACTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289566_a_290895]
-
tribuniștilor, articole și studii economice, pedagogice, culturale, articole de critică literară, recenzii și note bibliografice, traduceri (din Gogol și Bret Harte), precum și scrieri literare proprii. Ultimul său articol, Băncile noastre, datează din 25 februarie 1890. După încercările din revista-manuscris „Muza someșană” și după o traducere apărută în „Școala practică”, lui Coșbuc i se va tipări prima lui poezie, Filosofii și plugarii, semnată C. Boșcu, în numărul 188, din decembrie 1884. În primăvara următoare, după ce i se publică, sub titlul Zlatna, o
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
, Iuliu (3.XI.1864, Hordou, azi George Coșbuc, j. Bistrița-Năsăud - 21.VII.1929, Bistrița), folclorist. A făcut studii secundare la Năsăud și a fost învățător la Hordou. A colaborat la „Arhiva someșană”, „Epoca”, „Foișoara pentru răspândirea cunoștințelor folositoare și a iubirei de carte în popor”, „Gazeta poporului”, „Gazeta Transilvaniei”, „Revista ilustrată”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”. Nepot de soră al lui G. Coșbuc, B. tipărește, în două volume, Muza someșană (1892-1901), care are meritul
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
A colaborat la „Arhiva someșană”, „Epoca”, „Foișoara pentru răspândirea cunoștințelor folositoare și a iubirei de carte în popor”, „Gazeta poporului”, „Gazeta Transilvaniei”, „Revista ilustrată”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”. Nepot de soră al lui G. Coșbuc, B. tipărește, în două volume, Muza someșană (1892-1901), care are meritul de a pune în lumină, după colecțiile preponderent lirice ale lui Ioan Micu Moldovanu și Vasile Onișor, epica versificată transilvăneană dintr-o regiune nu prea bogată în acest fel de texte. Câteva balade (Savetcuța, Rusalina, Cetan
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]