47 matches
-
aici „o temeinică bază pentru cultura sa”. La acest liceu românesc din Năsăud începe să-și desfășoare activitatea literară în cadrul Societății de lectură a elevilor „Virtus Romana Rediviva”, al cărei vicepreședinte, apoi președinte, la 1883, devine. Între 1882-1883 redactează „Musa Someșană”, revista care apare „într-un exemplar scris de mână”, cuprinzând creațiile membrilor societății, revistă în paginile căreia publică primele lui poezii, printre care și „Tablou de seară”. Aici au loc „primele lui încercări de versificație”, cu solide studii umaniste de
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania (Sibiu), Altarul Reîntregirii (Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timișoara), Tabor (Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zalău), Der Unterwald (Sebeș), Studii și cercetări etncoculturale (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai” - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană
Ierom Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, Restitutio Grigore Pletosu, Editura Renaşterea / Eikon, Cluj-Napoca, 2014. Recenzie de pr. stavr. Radu Botiş by http://revistaderecenzii.ro/ierom-maxim-iuliu-marius-morariu-restitutio-grigore-pletosu-editura-renasterea-eikon-cluj-napoca-2014-recenzie-de-pr-stavr-radu-botis/ [Corola-blog/BlogPost/339373_a_340702]
-
Europei”, obiectivul principal, Parlamentul European, 2010, Premiu Special la Festivalul Internațional pentru Copii și Tineret „Armonia” 2010, 2011, Cluj-Napoca, Mențiune la Festivalul Național „Maramureșu răsună”, Satulung, 2011, apariții TV și radio. În recitalul pe care l-a susținut la „Toamna Someșană” s-a impus prin repertoriul alcătuit în cea mai mare parte din doine, vocea puternică, deja maturizată, flexibilă și melodioasă, trăire afectivă și prezență scenică. Din repertoriul Andreei vom reproduce „Doina lui Lucaciu”, ce își are originea în faptele de
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
a Transilvaniei și de oraș de frunte al României. În viziunea mea, tocmai acest amestec de culturi - trecând peste rivalitățile vremelnice manifestate în diverse etape conjuncturale ale istoriei - reprezintă garanția viitorului acestui minunat oraș ardelenesc, de la poalele Feleacului, din Câmpia someșană. De aceea, nu pot să nu mă gândesc la faptul că, în trecerea Sa prin materialitatea lumii, Mântuitorul a adus o filosofie simplă de viață: „Să-L iubești pe Dumnezeu și să-ți iubești aproapele, ca pe tine însuți”. Sfântul
ETERNA IUBIRE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1451448236.html [Corola-blog/BlogPost/372583_a_373912]
-
de iarbă mângâiată de vânt. Dar mama nu abătea spre cântecelele de leagăn știute. Nu. Ea, săraca, nu avea vreme de finețuri melodice. Îmi căuta să mă adoarmă "Doina lui Lucaciu" cum n-am mai auzit-o cântată până la Toamna Someșană la Ulmeni, de către consăteanca mea, Andreia Botiș. Toate în acele clipe absolut unice mi s-au răscolit în suflet. O furtună a anilor s-a stârnit, venind de departe spre mine. Pârjolea totul. Eu plângeam. Ce bine mi-a prins
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Andreia_botis_si_doina_lui_lucaciu_.html [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
această locație se desfășoară și astăzi ceremonialul religios pentru etnicii maghiari reformați din localitate. La ieșirea din orașul Ulmeni, spre Tohat și, mai departe spre Baia Mare, a fost dat în folosință la sfârșitul anului 2009, un frumos hotel-restaurant numit „Riviera Someșană”, avându-l ca patron pe Andreica Vasile din Chelința, un obiectiv turistic ce merită vizitat in special pentru a gusta din bunătățile preparate aici. În orașul Ulmeni există pe lista monumentelor turistice două obiective: este vorba de Biserica de lemn
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania (Sibiu), Altarul Reîntregirii (Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timișoara), Tabor (Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zalău), Der Unterwald (Sebeș), Studii și cercetări etncoculturale (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1458155613.html [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania (Sibiu), Altarul Reîntregirii (Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timișoara), Tabor (Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zalău), Der Unterwald (Sebeș), Studii și cercetări etncoculturale (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1462508963.html [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
de Roy Chapman Andrews. În concluzie, opera sa numără sute de lucrări, în care a abordat o gamă largă de subiecte. Printre periodicele la care a contribuit s-au numărat "Buletinul Societății Române de Geografie", "Convorbiri Literare", "Arhivele Olteniei", "Arhiva Someșană" și "Vatra". La propunerea lui Dimitrie Gusti, Moisil a fost ales membru de onoare al Academiei Române (mai 1943). În 1907 a primit titlul de Cavaler al Ordinului „Coroana României”.
Iuliu Moisil () [Corola-website/Science/307197_a_308526]
-
Liceu de Artă „Ioan Sima” din Zalău, s-au implicat în asigurarea continuității la cote tot mai înalte a acestei formații corale, prin aportul dirijorului, profesorilor și al elevilor. Pe plan național Participarea la festivalurile: "Infantes Maris" (Constanța, 1997), "Doina Someșană" (Năsăud), "Festivalul Coral de Primăvară" (Câmpia Turzii 2002, 2010), "Tinerețe, ani de aur" (Tulcea), "Festivalul Coral Deva", "Festivalul Coral - Coruri Sindicale" (Satu-Mare), "FestivalulCo Coral „Liviu Borlan”" (Baia Mare), "Festivalul „Augustin Bena”" (Cluj-Napoca, 1998, 2000), "Concursul coral pentru coruri de tineret" (Cluj-Napoca), "Festivalul
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
61), An VI, august, 2008. ● "Un an de la canonizarea Sf. Atanasie Todoran din Bichigiu", în ,Renașterea”, Nr. 5, An XX (serie nouă) , mai, 2009. ● "Modernitate și secularizare sau despre contemporaneitatea epistemologiilor lui Descartes și Bacon în societatea actuală", în ,Arhiva Someșană”, seria a III-a, nr IX/2010, Cluj-Napoca, 2011. Apariții în antologii de proză și poezie precum și într-o serie de reviste culturale: ● "Drumul oaselor", în ,Metamorfoze”, Nr. 101, Iunie-Iulie, Medgidia, 2009. ● "Maestre...", în ,Almanah Cultural -2010-“ , editat de Asociația
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
rupestre de la Cuciulat, și-a purtat durerea și bucuria prin focul și tumultul vremurilor, plătind prinos statorniciei locurilor cu dragostea și credința strămoșească. Este străjuită și apărată, pe de-o parte, de șerpuirea ancestrală a Râului Someș, vămuit prin Poarta Someșană din Strâmturile Țicăului, Cetatea lui Pintea din Cheud, iar de cealaltă parte de dealurile din Culmea Meseșului. La miazănoapte veghează Sfinxul năpradenilor, Vârful Prisnel, care coboară spre miazăzi cu dealurile Cozlei, prin Râpele din Vădurele, până la locul care oprește vremea
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
de tinerețe, perioadă în care Coșbuc a scris atât poezii originale, cât și imitațiuni și traduceri. Unele dintre acestea au fost distruse de poet, necorespunzând pretențiilor sale, altele se află scrise în “caietele” mult invocate și dăruite unor prieteni. “Muza someșană”, “Familia”, “Cărțile săteanului român”, “Școala practică” sunt câteva din publicațiile care au găzduit poezia lui Coșbuc, însă cele mai multe informații despre prima etapă a creației poetice se află în Protocoale. Munteanu a întocmit volumul de texte cu încrederea că George Coșbuc
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
îs minciuni goale de azi până mâne!» Multe sate românești au trimis în repetate rânduri delegați și în deceniile ce au urmat ca să fie militarizați, pentru a scăpa de iobăgia conților Bethlenești(vezi Virgil Șotropa, Regimentul Grăniceresc Năsăudean în "Arhiva Someșană", Năsăud, 1925, nr.2, pp 1-11).
Tănase Tudoran () [Corola-website/Science/311537_a_312866]
-
analitice. Eu încă am încercat unele lucrări de genul acesta, așa cum rezultă din extrasul alăturat, însă conceput mai simplu, mai expeditiv, sub forma unui repertoriu 8 alfabetic al autorilor. Ceva asemănător va mai apare în volumul III al revistei Arhiva Someșană 9, în curs de tipărire la Baia Mare. În legătură cu materialele documentare privind viața și activitatea poetului Șiugariu pe care le am și vi le-am împrumutat eu sunt de acord ca să le donez, într-adevăr, unei instituții care va fi în
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
poezii Mușcatele, Soare mort, Surâs uscat și Final având ca supratitlu - Elegii pentru geamul mic. 7. Săluc Horvat - Viața socială. Studiu și indice bibliografic. Baia Mare, [Multigrafia], 1976, 50 pagini. (Institutul Pedagogic Baia Mare). 8. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al revistei. „Arhiva Someșană” (1924-1940) în Arhiva Someșană. Studii și comunicări. [Volumul 1]. Năsăud, [Întreprinderea Poligrafică Maramureș], 1972, p. 273-284. (Muzeul Năsăudean). 9. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al Anuarului Liceului din Năsăud și Repertoriu bibliografic al Anuarului Școlii Normale din Năsăud - 1929 în Arhiva
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
Surâs uscat și Final având ca supratitlu - Elegii pentru geamul mic. 7. Săluc Horvat - Viața socială. Studiu și indice bibliografic. Baia Mare, [Multigrafia], 1976, 50 pagini. (Institutul Pedagogic Baia Mare). 8. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al revistei. „Arhiva Someșană” (1924-1940) în Arhiva Someșană. Studii și comunicări. [Volumul 1]. Năsăud, [Întreprinderea Poligrafică Maramureș], 1972, p. 273-284. (Muzeul Năsăudean). 9. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al Anuarului Liceului din Năsăud și Repertoriu bibliografic al Anuarului Școlii Normale din Năsăud - 1929 în Arhiva Someșană. [Volumul 3]. Năsăud
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
1924-1940) în Arhiva Someșană. Studii și comunicări. [Volumul 1]. Năsăud, [Întreprinderea Poligrafică Maramureș], 1972, p. 273-284. (Muzeul Năsăudean). 9. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al Anuarului Liceului din Năsăud și Repertoriu bibliografic al Anuarului Școlii Normale din Năsăud - 1929 în Arhiva Someșană. [Volumul 3]. Năsăud, [Tipografia Maramureș], 1975, p. 393-398 și 399-400. (Muzeul Năsăudean). 10. Se află la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare unde se conservă în condiții cu totul speciale.
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
dar va fi și ea una, totuși, selectivă. Problemele principale pentru realizarea completitudinii în restituirea operei coșbuciene sunt legate de două aspecte, care ar trebui lămurite de o ediție critică o dată pentru totdeauna: începuturile elevului Coșbuc în revista manuscrisă "Musa someșană" și creațiile sale didactice din manualele al căror autor a fost. Gh. Chivu nu pomenește în nota asupra ediției două contribuții importante în aceste sectoare: George Coșbuc elevul-poet, antologie și postfață de Constantin Catalano, Editura "George Coșbuc", Bistrița, 2001, 154
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
ARHIVA SOMEȘANĂ, revistă apărută la Năsăud, neregulat, între 1924 și 1940, în Editura Regiei „Regna”, societate cooperativă pentru exploatarea pădurilor grănicerești din județul Năsăud, sub îngrijirea unui comitet; între 1972 și 1977, tot la Năsăud, apare o nouă serie, sub auspiciile Muzeului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
O abordare din perspectiva cursului vieții, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012. Pârvulescu, Ioana, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2009. Peteanu, Claudia Septimia, ""Protocolu căsătoriților" din comunitatea Năsăud în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Arhiva Someșană, seria a III-a, IV, 2005, pp. 211-245. Praoveanu, Ioan, Etnografia poporului român, Editura Paralela 45, București, 2001, p. 249; Petru Iluț, op. cit., p. 88. Rostás, Zoltán, Theodora-Eliza Văcărescu, Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Mureșan, Satul românesc din nord-estul Transilvaniei la mijlocul secolului al XVIII-lea, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, pp. 206. 5 Claudia Septimia Peteanu, ""Protocolu căsătoriților" din comunitatea Năsăud în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Arhiva Someșană, seria a III-a, IV, 2005, pp. 211-245. 6 Ioan Praoveanu, Etnografia poporului român, Paralela 45, București, 2001, p. 249. 7 Göran Therborn, Between sex and power. Family in the world, 1900-2000, Routledge Taylor & Francis Group, London - New-York, 2004, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
, Iuliu (3.XI.1864, Hordou, azi George Coșbuc, j. Bistrița-Năsăud - 21.VII.1929, Bistrița), folclorist. A făcut studii secundare la Năsăud și a fost învățător la Hordou. A colaborat la „Arhiva someșană”, „Epoca”, „Foișoara pentru răspândirea cunoștințelor folositoare și a iubirei de carte în popor”, „Gazeta poporului”, „Gazeta Transilvaniei”, „Revista ilustrată”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”. Nepot de soră al lui G. Coșbuc, B. tipărește, în două volume, Muza someșană (1892-1901), care are meritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
A colaborat la „Arhiva someșană”, „Epoca”, „Foișoara pentru răspândirea cunoștințelor folositoare și a iubirei de carte în popor”, „Gazeta poporului”, „Gazeta Transilvaniei”, „Revista ilustrată”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”. Nepot de soră al lui G. Coșbuc, B. tipărește, în două volume, Muza someșană (1892-1901), care are meritul de a pune în lumină, după colecțiile preponderent lirice ale lui Ioan Micu Moldovanu și Vasile Onișor, epica versificată transilvăneană dintr-o regiune nu prea bogată în acest fel de texte. Câteva balade (Savetcuța, Rusalina, Cetan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]