25 matches
-
rima savant obținută la cronicăresc-verbalul plânsem, prin inversiunea predicativ (verbal)- pronominală de la mi se păruse mie, în păruse-mi-se-m („suspinul“, „plânsul curmat“ se accentuează liric prin aliterație, prin inducție aliterativă, nu numai în rimă, prin vocala mijlocie anterioară -e- urmată de sonanta oclusiv-nazală -m-, -em / -e-m, ori prin repetiția vocalei închise mediale / centrale -î- / -â- urmată de sonanta nazal- oclusivă -n-, din când, întreaga, plânsem, ci și prin „chiasmarea fonetică“, -mi- / -în-, din păru-mi-se-m și plânsem). În ciuda polisemantismului termenului seamă, se poate
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
în păruse-mi-se-m („suspinul“, „plânsul curmat“ se accentuează liric prin aliterație, prin inducție aliterativă, nu numai în rimă, prin vocala mijlocie anterioară -e- urmată de sonanta oclusiv-nazală -m-, -em / -e-m, ori prin repetiția vocalei închise mediale / centrale -î- / -â- urmată de sonanta nazal- oclusivă -n-, din când, întreaga, plânsem, ci și prin „chiasmarea fonetică“, -mi- / -în-, din păru-mi-se-m și plânsem). În ciuda polisemantismului termenului seamă, se poate constata că poetul a avut în obiectiv: a) o samă / seamă de cuvinte (O samă de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
și eu legenda mea”, rostea c dva, doar pentru sine. Strălucirea sa este total interiorizată. Privea mereu înspre trecut, dar sondând prezentul, conștient, se pare, de trecerea sa (existențială), precum „mânjii din povești”. Și-ntr-această trecere, tronează simbioza unor sonante care s-au numit ne glasnice - la origine, dar care, în viziune poeticească pot dărui acel melos care ne-ar putea aminti chiar de-acel divinatoriu τεριρεμ, „cuvânt necuvânt”, „te-ri-rem, te-ri-re-rem”, trăire care coboară în interiorul ființei, înțelegând - în ceea ce-l
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/candva-un-nume/ [Corola-blog/BlogPost/92512_a_93804]
-
rezistență. Dacă aceste probe sunt realizate după metoda statică, pot fi puse roțile. 1.4. Masa de referință a tractorului Masa de referință mt, utilizată în formule (vezi anexele IV-A și IV-B) pentru a calcula înălțimea de cădere a sonantei pendulare, energiile transmise și forța de lovire, trebuie să fie cel puțin egală cu cea definită la punctul 2.4 din anexa I la directiva 74/150/CEE Consiliului (adică fără accesoriile opționale, dar cu lichidul de răcire, lubrifianți, carburant
jrc1211as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86350_a_87137]
-
aplicată și sarcina sau șocul lateral. 2.3. Toleranțe pentru măsuri 2.3.1. Dimensiuni lineare: ± 3 mm în afară de: - deformarea cauciucurilor: ± 1 mm, - deformarea dispozitivului sub sarcini orizontale: ± 1 mm, - fiecare din cele două mărimi pentru înălțimea de cădere a sonantei pendulare: ± 1 mm. 2.3.2. Mase: ± 1%. 2.3.3. Forțe: ± 2%. 2.3.4. Unghiuri: ± 2°. 2. CONDIȚII DE ACCEPTARE 3.1. Un dispozitiv de protecție prezentat pentru omologare "CEE" este considerat satisfăcător din punct de vedere al
jrc1211as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86350_a_87137]
-
alte tipuri de tractoare, procesul verbal trebuie să conțină referința exactă a procesului verbal pentru omologarea "CEE" inițială precum și indicații precise asupra condițților stabilite la punctul 3.4 din anexa I. A. Aparatura și echipamentul necesar pentru probele dinamice 1. SONANTĂ PENDULARĂ 1.1. O sonantă pendulară trebuie să fie suspendată prin două lanțuri sau cabluri de pivoți situați la cel puțin 6 m deasupra solului. Trebuie să existe un mijloc de a regla separat înălțimea suspensiei aparatului și unghiul dintre
jrc1211as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86350_a_87137]
-
verbal trebuie să conțină referința exactă a procesului verbal pentru omologarea "CEE" inițială precum și indicații precise asupra condițților stabilite la punctul 3.4 din anexa I. A. Aparatura și echipamentul necesar pentru probele dinamice 1. SONANTĂ PENDULARĂ 1.1. O sonantă pendulară trebuie să fie suspendată prin două lanțuri sau cabluri de pivoți situați la cel puțin 6 m deasupra solului. Trebuie să existe un mijloc de a regla separat înălțimea suspensiei aparatului și unghiul dintre acesta și lanțuri sau cabluri
jrc1211as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86350_a_87137]
-
legat la sistemul care îl trage în spate printr-un mecanism de degajare instantanee conceput și situat astfel încât să elibereze aparatul fără să provoace oscilații ale paralelipipedului față de axul său orizontal perpendicular pe planul de oscilare al aparatului. 2. SUPORȚII SONANTEI Pivoții aparatului trebuie să fie rigid fixați astfel încât deplasarea lor în orice direcție să nu depășească 1% din înălțimea de cădere. 3. ANCORĂRI 3.1. Șinele de ancorare, prezentând ecartamentul cerut și acoperind suprafața necesară pentru a permite ancorarea tractorului
jrc1211as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86350_a_87137]
-
1. Șinele de ancorare, prezentând ecartamentul cerut și acoperind suprafața necesară pentru a permite ancorarea tractorului în toate cazurile reprezentate (vezi fig. 5, 6 și 7 din anexa V) trebuie să fie rigid fixate de o dală rezistentă situată sub sonanta pendulară. 3.2. Tractorul trebuie să fie ancorat pe șine cu ajutorul unui cablu de oțel 6 x 19 cu fire rotunde și miez de fibră conform normei ISO 2408 și cu un diametru nominal de 13 mm. Firele metalice trebuie
jrc1211as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86350_a_87137]
-
începerea probei de suprasarcină. Zonă situată sub curba F-D (vezi fig. 10c din anexa V). ANEXA IV PROCEDURI DE PROBĂ A. Probe dinamice 1. PROBE DE ȘOC ȘI DE STRIVIRE 1.1. Șoc dorsal 1.1.1. Poziția tractorului în raport cu sonanta pendulară trebuie să fie astfel încât acesta din urmă să lovească dispozitivul de protecție în momentul în care suprafața sa de impact precum și lanțurile sau cablurile de suspensie formează cu planul vertical un unghi egal cu mt/100 cu un maxim
jrc1211as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86350_a_87137]
-
trebuie ajustată cu ajutorul unui dispozitiv suplimenatr pentru a putea fi paralelă cu dispozitivul de protecție în punctul de impact, în momentul unei deformări maxime, lanțurile sau cablurile de suspensie formând în continuare unghiul precizat mai sus. Înălțimea de suspensie a sonantei pendulare trebuie reglată și trebuie luate măsurile necesare pentru a împiedica răsucirea aparatului în jurul punctului de contact. Punctul de impact este situat pe partea dispozitivului de protecție care poate atinge solul prima dată în cazul unei basculări a tractorului în
jrc1211as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86350_a_87137]
-
în anumite interjecții. La rîndul lor aceste grupe sînt divizate în continuare după modul și locul de articulare. Modul de articulare se referă la mecanismul de blocare și eliberare a fluxului de aer, astfel distingîndu-se consoane oclusive, fricative, africate, nazale, sonante și altele. Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare, palatale, velare. Tabelul de mai
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
În fonetică, consoana sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite. Locul său de articulare este dublu, pe de o parte în zona velară și pe de alta la nivelul labial. Simbolul său fonetic este . Consoana
Consoană sonantă labiovelară () [Corola-website/Science/300074_a_301403]
-
Sunt create infinitivele în "-ehen", "-enai" și "-men". Eduard Schwyzer, în cartea sa, "Griechische Grammatik" (1939, I.74-75) a tradus texte faimoase din greaca clasică în protogreacă. Reconstrucția sa a ignorat miceniana și presupunea pierderea protogreacă a labiovelarelor și a sonantelor silabice, printre altele. Astfel, reconstrucția lui Schwyzer corespunde mai mult unui dialect arhaic, dar postmicenian, decât cu protogreaca. Observații: Reconstrucția presupune că vechile combinații de aproximante + "s", în oricare secvență (*ns, *ms, *rs, *ls, *u̯s, *i̯s
Limba protogreacă () [Corola-website/Science/307300_a_308629]
-
sonor/mut (cu excepția dentalelor "d", "t") și aspirat/neaspirat; "l", "m", "n", "r", "s" de la sfârșitul silabelor sunt omise. Sistemul de scriere diferențiază cinci calități vocalice "a", "e", "i", "o", "u", semivocalele "w" și "j" (transcris și ca "y"), trei sonante, "m", "n", "r", o siflantă "s" și șase oclusive, "p", "t", "d", "k", "q" (transcrierea obișnuită pentru toate labiovelarele) și "z" (care include sunetele , și , devenite, mai târziu, grecescul ζ). Astfel, "*khrusos", "aur" se scria cu semnele silabice "ku-ru-so", "*gwous
Limba miceniană () [Corola-website/Science/307310_a_308639]
-
de articulare se află în partea anterioară a palatului și dosul limbii; - consoane palatizante: che, chi, ghe, ghi - zona de articulare se situează în partea posterioară a palatului și dosul limbii: După prezența sau absența zgomotului în articulație, există: - consoane sonante - m, n, l, r; - consoane asonante - p, b, f, v, s, ș, t, ț, n, l, r, z, d, j, c, k, g, h. După intensitatea sunetului la pronunțare (sau a suflului), întâlnim: - consoane surde - p, f, s, ș, t
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
referențială, prin care sunt denumite nivelurile ierarhice, și a doua, de utilizare propriu-zisă a sintagmelor terminologice reduse la componentul semantic esențial, adică adjectivul. Oferim un exemplu din fonetică, în care calitatea sunetelor este suficientă pentru identificarea lor: vibrante/dentale/fricative/sonante/surde/sonore/lichide/spirante/siflante/velare etc. Vom arăta mai departe că și în limbajul sportiv se regăsesc numeroase exemple de substantivizări ale adjectivelor. Bine-cunoscutele exemple de tipul mondialele, europenele, naționalele se regăsesc pe mai toate paginile publicațiilor cu profil
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
I dezinența -® semivocalic: ști-U, scri-U, da-U, continu-U etc. / ști-I, scri-I, da-I, continu-I etc., verbele care au dezinența semivocalic la persoana I: apropi-I, încu-I, îndo-I etc. și cele mai multe din verbele a căror rădăcină se termină în sonanta n, supusă unui proces de palatalizare totală: a pune - puI, a spune - spuI, a veni - viI etc. Dezinențe codiționate de tipul de flexiune al verbului: Împlinirea, la nivel morfologic, a formelor verbale și, totodată, a sensurilor gramaticale, atrage după sine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fonetică sintactică în care acesta se cuprinde. Primesc dezinența -I și la imperativ cele mai multe din verbele bisilabice a căror rădăcină se termină în africatele ¥, ©: plâng-I!, trec-I!, merg-I!, tac-I! etc. și unele verbe cu rădăcina terminată în sonantele n sau r: rămâ-I!, răsar-I!, apar-I! etc. Compușii acelorași verbe, însă, păstrează prima omonimie, cu persoana a III-a a indicativului: (el/deplâng-E/deplâng-E (tu)!, (el) petrec-E/petrec-E (tu)! etc. Pe de altă parte, aceleași verbe simple, care
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în me și fă seră; una stanchezza s'abbandona în me; Oră che în me a mite fuoco; în me è solitudine; vieni a me anche oră; a me davanti: intorno a te; A me non dà quiete îl dolce / sonante flauto delle molte voci; În me Eros. 487 E questa voce ignota / a noi per sillabe risuona. 488 Violetta Pedalino, op. cît., p. 3, p. 24. 489 Idem, p. 28. 490 Io pensavo dire a te quelle parole (la traduzione
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
kust [k(s:t] "coastă" l = consoană lichidă laterală sonoră: dan. lyse [΄lü:sə ] "a luci", rom. lampă [΄lampə], pg. luz [lu(] "lumină", norv. onkel [΄o(kəl] "unchi", sued. landa [΄lan:da] "a ateriza", enlg. land [länd] "țară; pămînt" ( = consoană sonantă laterală palatală: sp. caballo [ka΄ba(o] "cal", it. luglio [΄lu(io] "iulie", pg. mulher [mu΄(εr] "femeie" m = consoană nazală bilabială sonoră: dan. metallisc [me΄ta-lisk] "metalic", neer. minuut [mi΄nü:t] "minut", norv. urmaker [΄u:rma:kər] "ceasornicar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
normal [΄n(:məl] "normal; obișnuit", sued. snö [snö] "zăpadă", dan kun [kon] "numai" ń = consoană nazală palatală: it. signora [si΄ńora] "doamnă", sp. mañana [ma΄ńana] "mîine; dimineață", fr. bagnol [ba΄ńol] "automobil", pg. amanhă [amə΄ńə̃] "mîine". ( = consoană sonantă nazală palatală: norv. lang [la(] "lung", neer. jong [j((] "tînăr",germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. tong [t((] "limbă", sued. sång [s((] "cîntec", rom. lîngă [΄l((ə], dan. engelsk [΄ä(əlsk] "englez" o = vocală posteriară medie: sp. noche [΄not(e
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Cumințenia pământului” (Brâncuși) etc. Cu gândul la sculptura „6ărutul”, ca într un dans cosmic, ne simțim fascinați de îmbrățLșarea celor două emisfere, „rodire / între pământ / și cer” (Sâmbure), care esențializează „contopirea clipei”, „chemarea nemărginirii”, „lumina iubirii” (Margine de nemărginire). Vibrante sonante îmbrățLșează firea: „SĂVările... aluat dumnezeiesc...” (3ăVări), „dor de zbor / aripă întoarsă / spre al tău izvor / candelă albastră...” (Ana) Ceea ce impresionează este subtilitatea poetului de a recrea, în revărsări sinestezice, atmosfera de intimitate a atelierului brâncușian din care-ar putea lipsi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Voiculescu face o ordine grupată în recuperarea fonemelor: aou, mpb, ei, vf, td, sș, kg, nr, cizg, ă, î, j. Berca I. diferențiază dificultatea progresivă în achiziția literelor și fonemelor astfel: vocalele a, o, u, e, i, ă, â, consoanele sonante: m, n, l, r care pot fi prelungite asemenea vocalelor; fricativele: f, v, s, z, ș, j, h; ocluzivele: p, b, t, d, k, g, semiocluzivele: ce, ci, ge, gi, literele cu valoare fonetică variată c, g, s, x, și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Plantele devin prima metaforă opacă, constituentă a universului vegetal, care reprezintă vocea unei generații întregi. Deloc întâmplător, poeta alege acest element al cadrului natural corespondent altuia, și anume ploilor copilăriei. Alcătuite din aceleași sunete (consoana oclusivă bilabiară surdă p și sonanta laterală alveolară lichidă l), contribuind, prin repetiție, la formarea aliterației, plantele devin opusul ploilor, prin gravitatea la care fac trimitere. Pluralul semn al suspendării parțiale a alterității, prin identificarea cu ceilalți, se menține și de această dată, contribuind acut la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]