1,605 matches
-
des Ecoles, Montaigne stă picior peste picior surâzând ironic la trecători. De fapt, nu ironic, mai mult o privire acută de om de lume. Știu că dacă îi mângâi vârful papucului revii în acest loc... Cum aș atinge butonul unei sonerii, apăs cu degetul arătător vârful de bronz al papucului auriu, îngălbenit de atâtea mâini ce l-au pipăit... Ca și când s-ar fi produs un declic, aud tare în spatele meu: Bonjour Mon-taigne! E un puști vioi de vreo zece ani care
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
Poate acum trei ani sau marțea trecută o frunză le-a zburat de pe un umăr pe altul? A fost și ceva pierdut care se înălța. Cine știe dacă nu mingea prin tufișurile copilăriei? Au fost clanțele de pe la uși și butoanele soneriilor pe care cândva urme pe urme s-au așezat. In sălile de așteptare valizele una lângă alta au stat Poate într-o noapte același lucru l-au visat și după ce s-au trezit l-au uitat. Căci fiecare început înseamnă
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
privatizații din Piața Bobocica, de la ouă, de la ciorba asta puturoasă care zace-n frigider de o săptămînă. Are o vîrstă de-acum, a sărit de patruzeci de ani cam de multișor, așa că ar trebui să țină regim, să se protejeze... Soneria, da, e prea devreme totuși ca să se fi întors Mirel de la școală. Pe cine naiba așteptai, Doruleț? Un tinerel cu barbă roșcovană, stătea cu niște cutii în brațe în semiîntunericul palierului - ceva ca un filtru de cafea sau storcător de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
fac ceva de mîncare, să hrănesc și să culc copilul, să desfac geamantanul din ultima deplasare, să fac puțină ordine prin casă. Cumpărăturile tronau în bucătărie, eu încălzeam mîncarea pentru băiat cînd ciripitul de păsărele ca în crîng - așa sună soneria mea romantică - m-a vestit că cineva se află la poartă. Cine să fie, oare, la ora prînzului? N-așteptam pe nimeni și orice întrerupere era în defavoarea mea și a luptei contracronometru. Ca în Sicilia, eu am ieșit în pragul
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
e în ninsoare/ și-n alte fleacuri care nu contaminează pe nimeni/ lucruri care te fac să caști"). În plan evenimențial, mari întâmplări nu au loc, iarăși: "îmi fac de lucru prin casă", "să circuli prin casă/ te însoțește o sonerie de celular", "ne ridicăm ne întindem/ ne aplecăm cu mâinile până-n podea", "și ei se revoltă deodată în McDonalds/ ridică mâinile în aer ca la concert", "ai văzut dimineața când te speli pe dinți", "aștept să bată la ușa mea
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
o văd. Ca o amprentă - urma liniilor din palma unei femei tinere. Surde și tinere. În fața ochilor mei. În dreapta timpanului meu. Și atunci degetele mele se bucură că eu aud. Îmi aud pianul, claxonul unei mașini când trece prin fața blocului, soneria telefonului, vocea ta. Vocea mea. Surdă și bâlbâită." Lucrurile sunt văzute fie cu ochiul filologului suferind de deformare profesională, fie, ca antidot la cel dintâi, cu ochiul limpede al copilului, pentru care alăturările de cuvinte cele mai năstrușnice au un
Cu mâna pe telefon by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14031_a_15356]
-
fericire, ici și colo se agitau pe la geamuri luminițe pâlpâitoare după care m-am ghidat ca să situez cu aproximație scara și etajul. Casa scării fiind într-o beznă totală, am urcat bâjbâind, pipăind pereții și balustrada. Am bătut la ușă - soneria nu mai funcționa, evident - și mi-a deschis mama Ilenei, în mână cu un sfeșnic cu lumânarea aprinsă; bucuria din priviri i s-a stins când și-a dat seama că nu știam nimic despre fiica și nepoțica ei (nici
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
absoarbe lumile cum o pompă o melodie lascivă schimbă prețurile-n vitrină piscuri împachetate sub brațul gospodinei ieșind pe ușa supermarketului un întreg oraș se scufundă într-o singură propoziție. Migrenî Migrenă a frazei o linie brută întrerupe aidoma unei sonerii somnul paginii albe o tandră ființă surîde pînă-i dispare trupul te caută cu iubirea sa pînă n-o mai recunoști apoi rămîne un singur cuvînt scris școlărește cu creta pe pîntecul său întunecos. Tu Nu pleci plecînd nu rămîi rămînînd
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
în Greenwich Village, iar comisarul fu destul de surprins să vadă o casă frumoasă, o casă burgheză cu patru etaje, cu o scară curată, acoperită de un covor, și cu ștergătoare în fața ușilor. Doamna Lucile Clarvăzătoare Doar cu programare Sună, și soneria, de partea cealaltă a ușii, răsună înfundat, ca la oamenii bătrîni. Apoi se auziră pași înăbușiți, urmă o ezitare și în sfîrșit, un zgomot foarte ușor, cel al zăvorului tras cu precauție. Ușa se întredeschise puțin și un ochi îl
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
antiradarul beepăie e prea târziu" (antiradar.comanda-us.com); De ce-mi bipăie Windowsu, mă? ... ia-l și tu la misto... bipăie și tu la el" (computergames.ro). Ceva mai rare sînt cazurile în care a bipăi se referă chiar la soneria telefonului (,să nu mai bipăie nici un telefon", mens.ro; ,abia aștept în câteva ore să-mi bipăie telefonul", cafeneaua.com) și e sinonim cu expresia a da bip: ,o să mă bipăie ea mai încolo" (irc.n0i.net); ,dacă te pot
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
cu "obscuritățile" argheziene. Nu e nimic totuși hermetic în Lamento, considerată cap de serie pentru poezia postbelică a lui Vinea: Ploi de martie, tragedie citadină, arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio, plîngeți lacrămi de făină, printre sonerii, lumină, de Sfîntul Bartolomeu al afișelor Nici în Ev, pe care C. Emilian a declarat-o ininteligibilă: Pîclă și brumă. Jertfa hornurilor nu mai e primită. Lumini zgîriate pe cer nord-sud-est-vest vibrări, farurile nimbu-l beau care-naintează soneriile treieră chemări
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
făină, printre sonerii, lumină, de Sfîntul Bartolomeu al afișelor Nici în Ev, pe care C. Emilian a declarat-o ininteligibilă: Pîclă și brumă. Jertfa hornurilor nu mai e primită. Lumini zgîriate pe cer nord-sud-est-vest vibrări, farurile nimbu-l beau care-naintează soneriile treieră chemări în săli, laolaltă, împreună, cu toții lunecăm spre clipă la fel. Fără steaguri coborîm veacul cu umbra noastră vestmînt. E posibil ca acest stil telegrafic să-i fi surprins pe contemporani. Astăzi nu mai poate fi vorba de nici o
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Asta nici nu prea reiese. Undeva, într-o scrisoare către un regizor care nu înțelesese esențialul, Ionesco îi spune: "ș"ț Supune-te, te implor, acestei piese. Nu-i micșora efectele, nici marele număr de scaune, nici marele număr de sonerii care anunță sosirea invitațiilor invizibili, nici tînguirile bătrînei care trebuie să fie ca o bocitoare din Corsica ori din Ierusalem, totul trebuie să fie exagerat, caricatural, penibil, copilăresc, fără finețe. Greșeala cea mai gravă ar fi modelarea piesei, ca și
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
atunci cînd filmul cu Sophia Loren în rolul Aidei se va difuza din nou, prezentatorul de la PRO TV MAGAZIN va face efortul fie să vadă filmul, fie să asculte opera. Sau să-și cumpere un telefon mobil cu Marșul triumfal în loc de sonerie, ca să-și amintească de fiecare dată de triumful inculturii.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
cu capul în nori, trăitor într-o lume bezmetică, un încurcă-lume incapabil să dea o corectă întrebuințare obiectelor care-l înconjoară. Filmele, cărțile comice și desenele animate abundă de ,savanți" ce în loc de ochelari poartă batiste, care confundă lampa cu dulapul, soneria cu pisica, ba chiar, ca-ntr-o celebră carte a lui Oliver Saks, dedicată descrierii unei serii de deviații psihice, nevasta cu pălăria. S-ar putea ca lumea să abunde în savanți distrați, în personalități atât de preocupate de obiectul
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
deget de metal pe buze, până la tine circulă pe drum moartea cu brațele unei subțiri meduze. Ah, lucrurile știu și gândesc la disparițiile lor fragile, umblă teroarea pe o vreme fericită, nereținut dilată zile. Oricine deodată mă poate omorî, din sonerii chemați toți ucigașii vin acum, până la tine, ah, cu frică merg într-un ghețar de fum. Călătorie Intru cu emoție într-o mașină enormă ca în trupul unui viu mamut. Mă amestec printre oasele lui de-acuma apăr trupul care
Poezie by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9323_a_10648]
-
palier, neobișnuită cu liftul (se avînta, brusc, în sus, nu pe scări, ci prin spațiul gol, liber, durînd-o-n cot de gravitație" un salt vertical și" țup! în fața ușii), cam năucită la aterizare, gingaș zgîriind tăblia de lemn" neîdemînatecă în manevrarea soneriilor mele vetuste" una orizontală, țîrîitore" cealaltă verticală, stridentă ca o sirenă de vapor, de-mi scula și strămoșii din țintirime" ciocănind morse cu închietura delicată a degetului transparent" semnalizînd intens, fosforescent (cînd deschideam), cu raze în snop, divergente, de-un
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
auzit de multe cauze n-avea nici o idee că Lu Li avea o cauză și ea Lu Li a crezut el întotdeauna era pur și simplu și-ntotdeauna va fi acum telefonul și televizorul au pervertit mintea ei unul cu soneria celălalt cu modelele de cum ar trebui viața să fie ca mâine o să auzi că eu nu mai sunt împărat și nici tu Lu Li doar un măgar și-ar putea închipui că asta e spre bine Din volumul de versuri
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
aceasta e viața mea... Și poate că aș fi murit într-un anonimat deplin dacă ieri noapte nu aș fi avut parte de o întâmplare asupra căreia stau ca prostul și meditez de două zile. Deci: aproape de miezul nopții aud soneria, mormăi ceva vesel, cum ar face orice mediocru ridicându-se din patul cald, dar zic în drum spre ușă: - Mă, dacă vă jucați cu mine, vă bag toată sculăria de cizmar în coastă, 'ț-ai dreacu' de bașolzi!... Culmea e
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
http://bazavan.ro/. Acolo răspunde sigur. Dacă întârzie, nu i-o luați în nume de rău. Ultima dată când am căutat-o îi scria o scrisoare lui Anton Pavlovici Cehov, s-o fi luat cu asta și aude mai greu soneria. Dar de răspuns, răspunde sigur. Și e o vizită care nu trebuie ratată. Cehov, ...dar știu că are gusturi fine la bărbați! ... Dap, îi preferă morți.
Bazavan în casă nouă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82539_a_83864]
-
mașini” sau „carfree day”, care sună că o zi total lipsită de griji. Și așa se și cade să ieși la o plimbare împreună cu alți 300 de bicicliști entuziaști. Împreună cu soți, soții, prieteni, copii, șoareci (nu șugui), voie bună și sonerii vesele, am pedalat în speranța că le putem da un exemplu de transport alternativ participanților la trafic pe patru roți care sufocă zilnic străzile Bucureștiului. Fiind zi de marșuri și proteste sindicale, la stanga coloanei de bicicliști, mașinile blocau traficul așa cum
Bicicletele au protestat cu voie bună de „Ziua Fără Maşini” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82577_a_83902]
-
mă doare fiecare bucățică de carne îmi vine să le spun tuturor c-o să dispărem brusc în mintea mea se repetă același scenariu totul în jur e transformat în moloz și mă isterizez de frică mănânc cu noduri de frică soneria îmi sparge timpanele de frică beau prea mult, de frică tratamentele chimice prescrise o dată la câteva luni sunt o frecție se poate ca mințile mele să fie țăndări dar nimic nu mă poate împiedica să alerg mai departe prin dezastrul
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
o adevărată mamă, veneau să o vadă și să-i cinstească omenia. Brumaru se Îndreptă surâzând spre baia faianțată cu ani În urmă. Era sub impresia aducerilor aminte, și a pastei de ras cu care-și clăbucea fața când auzi soneria. Apucă un prosop, se șterse de spumă, Îndreptându-se spre ușa de la intrare. Niciodată nu ar fi primit pe cineva Într-o stare ce-ar fi trădat desconsiderația. Își trecu la repezeală pieptănul prin păr Își trase pantalonii peste pijama
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
-mbrac în tăcere ca-n ultima lege). Și nu în ultimul rând se înscrie sarcasmul istoricește determinat, stigmatizând oroarea totalitară, în cuprinsul căreia viața se mortifică fără a-și înceta cursul înfiorător: "pentru noi nu înseamnă ce-nseamnă pentru voi sonerie/ pentru noi sonerie înseamnă poliție/ un grup de brute care năvălesc (de-obicei noaptea)/ peste viața și coșmarele tale/ îți răstoarnă mațele, hârtiile și casa pe dos,/ sparg, te-njură, distrug, te pocnesc unde le vine,/ scuipă, te jefuie, îți
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
ca-n ultima lege). Și nu în ultimul rând se înscrie sarcasmul istoricește determinat, stigmatizând oroarea totalitară, în cuprinsul căreia viața se mortifică fără a-și înceta cursul înfiorător: "pentru noi nu înseamnă ce-nseamnă pentru voi sonerie/ pentru noi sonerie înseamnă poliție/ un grup de brute care năvălesc (de-obicei noaptea)/ peste viața și coșmarele tale/ îți răstoarnă mațele, hârtiile și casa pe dos,/ sparg, te-njură, distrug, te pocnesc unde le vine,/ scuipă, te jefuie, îți pun ochelarii negri
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]