100 matches
-
nu i-ar recunoaște cheia, și, imediat, un lanț al slăbiciunilor, în dedicație: "ŤDomnului Scărlătescuť, cum era numit Domenico Scarlatti, de către cel care a dat unui volum de proză românească mozartianul titlu: ŤMomente, schițe, amintiriť". Ciudată întîlnire de sensibilități: un sonetist de secol XVIII, baroc, un clasic tată de moftangii de XIX, cu frazarea compozitorului de simfonii întrerupte și, în fine, un ascultător din XX, ispitit de un marteau sans maître pus cumva în ordine, de echilibrul ca exces. Sonatine-le
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
un artist care pretinde un cititor întrucâtva evoluat. Va dovedi în timp o înzestrare excepțională în lecturile lui din Amintiri din copilărie, socotind cu excesivă modestie că e singura lui însușire artistică de care era sigur. Îi cunoaște acum pe sonetistul Mihai Codreanu, "tânăr efeb, cu un aer preocupat și sumbru", pe George Murnu, purtând plete și lavalieră, ca poeții epocii, și mai ales pe Calistrat Hogaș, el însuși om al școlii, căruia îi desenează un portret înaintea lui Ionel Teodoreanu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
judece nuanțat, să potrivească lucrurile, scriind niște recenzii de pasionat: J'irais ŕ Rome ŕ pied pour un sonnet de lui sună, de altfel, "mărturisirea" (livrescă) din articolul despre sonetele lui Mircea Cărtărescu. "Galeșă și cu ochi alunecători", ca poezia "sonetistului" postmodern, e și critica lui Al. Cistelecan. Se potrivește, schimbînd ceea ce e de schimbat, și cu Rimelări-le lui Șerban Foarță: e făcută, adică, din suprafețe glisate (și glasate...), pe care poți să te sprijini, dar parcă nu prea tare
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
mitizează cotidianul, mitologizează omenescul, face din banalul existenței un sinaxar. Sonetele lui muta peisajul în mit. Poetul se aseamănă cu un mag care cântă și vrăjește, dar care și descânta și dezvrăjește. Petruș Andrei este unul dintre cei mai importanți sonetiști, un poet cu o viziune modernă a lumii, un creator pentru care viața și cântecul se interferează, două sfere de lumină care se văd și care pot exista numai atunci când și atât cât sunt împreună” (Nicolae Dabija). Liantul care leagă
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
e foarte degajată: "Asachi ilustrează o paradigmă clasică fără emuli direcți (în acest sens, Cioculescu nu greșea), totuși productiv în măsura în care o vom regăsi, luată de fiecare dată pe cont propriu, la parnasienii de la sfîrșitul secolului XIX, ca Duiliu Zamfirescu, la sonetiștii din secolul XX, de la Codreanu la Doina Sălăjan și Luca Dumitrescu și, în genere, la toți formaliștii și artizanii versului, de la Macedonski la Ion Barbu și Doinaș, care vor trăi în iluzia Mediteranei, a Greciei sau a Italiei". Una din
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
eu); G.M.: ciorbeanu, fomeanu (vrea papa); macioalfe (fete); ieși cu marinarii pe covertă!(scoate bani); mă iertați, mă duc să micționez (nu mai e nevoie de traducere); P.F.: parfum! (bun); șampanie! (minunat); bagaboante (colege). L-am cunoscut bine pe marele sonetist Tudor George, emițătorul acelui inubliabil Ahoe! Marin Preda era cu monșer! Regizorul Alecu Croitoru are o expresie bizară Care-i Keystonul? Valentin Silvestru zicea dumneta; Miluță Gheorghiu striga Bimba, măi! Victor Parhon pronunța Bunînțeles! Un actor din Piatra Întreba Ți-
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
volum de...600 de pagini, format A4 extins!). Marele dramaturg Victor Eftimiu, celebrul scriitor româno-albanez (legenda zice că e autorul unui rapt amuzant: a vândut Albaniei imnul nostru național), președinte al PEN CLUB-ului român, publicist, mason, campion mondial al sonetiștilor (a scris peste 1.000 de sonete!), director de teatru, era și un personaj interesant. În anul În care avea să moară, cu câteva luni Înainte, marele gazetar Mircea Grigorescu m-a trimis acasă la maestru, să iau câteva portrete
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ce să faceți cu el!” ( dintr-un film). „Mai ușor conduci o armată de 200.000 de oameni, decît un teatru cu 200 de actori!” ( dixit Mihai Codreanu, fost director al Naționalului ieșean, citîndu-l pe Molière). Sincer să fiu, marele sonetist a cam exagerat : cifrele reale ar fi 200.000.000 de militari și 20 de actori... Citesc În suplimentul cultural al Adevărului literar...o cronică la un spectacol băimărean al lui Afrim. Cum cro nicarul susține că merită să pleci
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și sediu temporar al "Vieții Românești", pînă luase foc. Cu băcănia lui Smirnov, pe stînga, cum cobori spre Piața Unirii. Și tot pe Lăpușneanu, la Samoilă, "Academia liberă": o cămăruță-separeu, unde se înghesuiau, la "discuțiuni" și la "suc de vie", sonetistul Codreanu, pictorul Jenică Cosmovici, poetul Tilică Philippide, Tonitza, cum epigrama Al.O. Teodoreanu: "Pot să beau și-n Barcelona Dacă-i bună vița, Unii beau vinul cu tona, Alții cu Tonitza". Nelipsitul trubadur se lua la întrecere cu tata, unul putînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Muzică și Artă dramatică "G. Enescu". Sofia Teodoreanu, fiica lui Gavril Muzicescu, preda teoria; la clasa de dramă Agatha Bârsescu; la dicție și declamație Mihai Codreanu, care era și (di)rector. Cu un "vin acătării" (omologat de Păstorel) în față, sonetistul le istorisea cu șart despre o anume cerere: "Subsemnatul Alexandru Roșca, profesor de f laut, rog a binevoi..." Categoric cu impostura, Mihai Codreanu l-a respins pe flautistul care nu silabisea corect. Și cîți universitari în divorț cu gramatica știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
filosofice. Cumnecum, cam toți filosofează adânc, și nu neapărat din proprie inițiativă, ci pentru că Aretzu le ridică poezia la reflecție și-i place s-o vadă desfășurând oarece sistem de gândire (sau de simboluri). Curat Dante iese Alexandru Mușina în sonetist” etc. Magna cum laude mustește de subtilități ironice ce vizează, toate, deconstruirea ticurilor de scriitor în critică. Nu atât sistemul critic sau structura argumentativă îl interesează pe Cistelecan, cât temperatura scriiturii și atitudinea personajului din umbra ei. Astfel, Liviu Antonesei
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
poeți și de poezie, care a oferit fără să se târguie prețul solicitat de tenacele negustor fiindcă-l cunoștea. Noi stăteam în spatele unei gherete, jenați și pudici, privindu-l ca pe un străin, lucru care l-a iritat pe nonșalantul sonetist, obligându-l să ne apostrofeze de la distantă: „Hai, măi găinarilor, că altfel plec și consum venitul de aici de unul singur!” Al doilea moment se consumă într-o noapte de vară în care poetul, întorcându-se de unul singur acasă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Ce plutește pe un lac./ Vine vântul, și-o alungă/ și-o sucește, și-o-nvârtește/ după plac.../ Apoi se încolonau voioși în urma bardului însoțindu-l până la locuința din str. Paris și ascultând cu nesfârșită uimire improvizațiile sclipitoare ale nelecuitului sonetist, care se întorcea la un moment dat spre ei și-i binecuvânta cu trei strigăte de: Ahoe! risipindu-i în umbra nopții.” Scriind acum și aci despre Tudor George nu rezistăm tentației de a cita din Un panegiric singaporean, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la clasicele 11. Mergând pe aceeași proiecție creativă, sonetul francez este fiul direct și irefutabil al metricii lui Victor Hugo. Altfel spus, are 12 silabe, ca întreaga poezie a clasicului născut la Besançon. În România, în afara lui Vasile V. Voiculescu, sonetiștii de anvergură ai poeziei noastre moderne sunt Tudor George, zis „Ahoe” și Teodor Pâcă, ambii, din păcate, decedați prematur. Facilitatea cu care și unul și celălalt grifonau endecasilabul a dispărut de pe stadionul poeziei așa-zisă „fixă”. Ca să schimbăm un pic
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
portrete/ Prinzându-le în paișpe versuri Eul/ Fără să le descântec portmoneul// Pâcă Ionescu Vlad Ahoe-Zmeul/ Apostu Roman Preda-Moromete/ Mă iartă, Doamne, vin să-i duc la fete” („AUTO-SONET”/ ÎN PROPRIA MEA MEMORIE/ Paris/ 1995). Dincolo de complicii mei, un nou sonetist bate la ușa performanței estetice a acestui delicat „gen fix” al poeziei. În urmă cu câțiva ani, am descoperit un mai tânăr poet, care pur și simplu m-a fermecat. Lectorului curios, ori lovit de aripa formei fixe, îi recomand
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
reușit să-l farmece pe cititor, indiferent de gradul acestuia de sensibilitate. Personal, cu experiența pe care o am și cu sentimental precoce pentru sonet, afirm, fără teama de a exagera, că Theodor Răpan este, fără îndoială, cel mai important sonetist al poeziei de astăzi!
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
ADRIAN BOTEZ Un adevărat regal de poezie ne-a invadat, în trecutul an 2013, dinspre sonetistul teleormănean, THEODOR RĂPAN (celebru, de-acum, prin Evangheliile sale cele patru, pline-depline, în aria lor semantică!) Volumul actual și cel mai proaspăt, intitulat FIIND (ca o mărturie și ca un IMN al Gloriei Re-Trăirii Sinelui, scăldat, din nou, în Universul
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
echilibrată constantă a filosofiei interioare și, apoi, a expresiei. Volumul FIIND (365+1 Iconosonete), al lui THEODOR RĂPAN, este, după socoteli îndelungi ale subsemnatului, a 17-a carte de autor (și trag nădejde să nu mă înșel!), a hăruitului nostru sonetist, de baștină româno-teleormăneană. O carte care este splendidă, spiritual, prin poemele sale, cu parfum florentino-valah (sonete șlefuite, vorba Poetului Pădurii Nebune/Deli Orman: „până la os!” - și, cu adevărat, foarte greu poți „vâna” vreun șchiopătat de ritm! - dar, niciodată, un amurg
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
CIREȘAR - Lacrimi de bazileu; VII - CUPTOR - Ars amandi; VIII - GUSTAR - Fructul oprit; IX - RĂPCIUNE - Lampa lui Aladin; X - BRUMĂREL - Orb în lumină; XI - BRUMAR - Evlavii; XII - UNDREA - Acatistul iubirii; ... Și, în fine: Sonetul bisect! - pentru ritmul cuaternar al Terrei. Poetul sonetist THEODOR RĂPAN este un petrarchist autentic (dar nici pe sonetistul-sculptor nu-l dă uitării, pe „divinul” Michelangelo: „Cu Michelangelo nimic nu piere:/ În mine rugul, flacăra în tine!/ Fac parastas credinței, pe albine/ Trimit spre ceruri glas denapoiere” - cf. Sonetul
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
senzual, dar nu lasciv („Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!” - cf. Sonetul I): pe trunchiul său italienizant se altoiește, din izbucnire pătimașă în izbucnire pătimașă, un sonetist din ce în ce mai eminescianizant, prin Vis/Visare și Pătimire-întru-Necuprins: „Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.” - cf. Sonetul IX. Patru obsesii majore, ale sonetistului THEODOR
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
un sonetist din ce în ce mai eminescianizant, prin Vis/Visare și Pătimire-întru-Necuprins: „Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.” - cf. Sonetul IX. Patru obsesii majore, ale sonetistului THEODOR RĂPAN: 1 - IUBIREA și FRUMUSEȚEA, ca factori DEMIURGICI (complementar!: „De tine azi sunt trist ca niciodată,/Zeița mea cu noaptea prinsă-n plete,/Izvoarele iubirii-mi țin de sete,/ Cum să te las splendorilor furată? - cf. Sonetul III) - ca
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Resurecțională, a Iubirii: „Păzește-mă, am lira-n toropire,/Să strig, nu pot - sonetul meu răzbate!/ La miezul nopții facă-se dreptate:/ Sub praporii-nvierii fi-voi mire!” - cf. Sonetul CCXLVI. Ceea ce-l face foarte român și uman, pe acest sonetist de excepție, este atitudinea sa profund creștin-ortodoxă, iconodulă. Deși, nu neapărat dogmatic-convențională - ci, chiar, posibil de regăsit în folclorul cu arome antic-dacice! - spre exemplu, atât de eminesciana reinterpretare a mitului solaro-selenar, adică, mai exact: apollinico-artemizian, al Dalbilor Pribegi!: „Lumina din
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
prin iubită/iubire este/se face, de fapt, cu V.I.T.R.I.O.L.-ul alchimiștilor, căci produce înflorirea, prin gestul ritualic al „rostogolirii”: „Din mâna ta voi bea otrava toată (...) /Rostogolindu-mă în gol deodată (...)/ Iubirea meanflorește-n somn migdalul!” ...Ciudat! Uneori, sonetistul petrarchist THEODOR RĂPAN devine, pentru puține, dar semnificative clipe, barochist levantin („Apusul se topește-n mahmudele,/Oglinzile îngână spovedanii,/ La balul tău veniră curtezanii -/Cătușele-ntristării-mi sunt inele!” - cf. Sonetul XXIII), dar și romantic întârziat, poesc („Zadarnicul înfige colți
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
consolidarea clădirii. Lucrările de renovare au fost făcute din fondurile proprii ale Muzeului Literaturii Române Iași, iar mâna de muncă a fost asigurată de lucrătorii instituției. Ieșenii care vor să viziteze muzeul vor avea posibilitatea să vadă întreaga opera a sonetistului Mihai Codreanu, dar și amprenta lăsată în acest loc de Eminescu, Creangă sau Caragiale, care obișnuiau să se întâlnească aici. Muzeul va fi deschis de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00. Pe langă Vila Sonet, situată în
Se deschide Casa Memoriala "Mihai Codreanu" [Corola-blog/BlogPost/95504_a_96796]
-
consolidarea clădirii. Lucrările de renovare au fost făcute din fondurile proprii ale Muzeului Literaturii Române Iași, iar mâna de muncă a fost asigurată de lucrătorii instituției. Ieșenii care vor să viziteze muzeul vor avea posibilitatea să vadă întreaga opera a sonetistului Mihai Codreanu, dar și amprenta lăsată în acest loc de Eminescu, Creangă sau Caragiale, care obișnuiau să se întâlnească aici. Citește tot...
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/95493_a_96785]