5,168 matches
-
mulțumește cu surpriza luminii ca simbol al libertății ce sfidează bunăstarea filistină, alienantă: ,gata/ acum plec să mă plimb/ să văd ce îmi oferă/ această nouă zi/ în afară de chiar lumina ei/ pe care cu greu mă stăpînesc/ să nu o sorb pe loc// necum să o înghesui/ într-o încăpere meschină// sau să o strivesc cu portiera/ unei limuzine fumurii" (gata acum plec să mă plimb). Carpe diem ar putea fi deviza acestui discurs desprins de tentațiile terestrității achizitive, lacome, nedispus
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
curînd expresia unui sincretism cosmic, a unei complexități sugerate alegoric ("Ating cu gura abstracțiunile/ semințe cu miezul revărsat peste coaja/ că valurile mării valuri/ verticale înspumînd văzduhul" - Respirația subacvatica), rareori împinse la beatitudinea purităților declarate, dematerializate, mistice: "abstracțiunile abstracțiunile/ mă sorb într-un adînc mai adînc decît marea/ într-un înalt mai înalt decît/ concentricul joc din aurul ochilor domnului" (ibidem). În genere (indiciu de compromis temperamental), concretul tinde spre abstract și invers. Pentru prima ipostază e probanta această diafanizare organică
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
moartea ta, Ființa/ - atît cît poate fi în tine - iese-n/ zig-zag că fluturele din omida.// Cei care spun că-i glorie această/ cadere-ntr-un alt timp sînt doar vampirii./ Ei sug cu sete purpurosul sînge// al fiecărei litere, sorb viața/ acestui biet sonet, pînă ce textul/ - golit de sens - rămîne fără sunet." Mărturisiți, vă rog, stimați cititori, de cînd n-ați mai citit o poezie la fel de frumoasă! v Cronicarul mulțumește S.C. Romarguspress SRL pentru amabilitatea de a ne trimite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
Timișoara erau larg deschise, am putut vedea de pe coridor că încăperea era plină. Curios de fenomen, m-am apropiat și am văzut următoarea scenă, parcă desprinsă dintr-un roman rusesc de secolul al nouăsprezecelea: o sală înțesată de tineri îl sorbea din ochi pe-un călugăr (sau preot) în vârstă, posesorul unei imense bărbi de tip slav, prelinsă abundent pe piept. Monahul, în transă, vorbea despre forța mistică a numerelor. Am ascultat câteva minute destul de mirat de ceea ce mi se părea
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
se aruncă din inimă în cap - și atunci scrie!, căci altfel totul se ascunde și te roade: te târâi pe străzi, apeși în bălți, alergi-cânți [...] E o fericire inspirația: atunci sunt sincer ca setea, nu mă mai cert, toate se sorb între ele, nu mai văd intervale, lumea toată e împăcată." (p. 21) Într-o astfel de lumină nedumeririle lui Marin Mincu, de exemplu, legate de "rescrierea jurnalului" și de retipărirea "restului de jurnal" care, matematic, ar fi trebuită să existe
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
implicîndu-i emoțional în pățaniile prințului, în îngrijorările tatălui său și ale doctorilor de la palat, în misterul vrăjitoriilor care îl îndepărtează pe Tartaglia de la aleasa inimii lui, prințesa din portocală. El este amicul nostru și de aceea compătimim cu el cînd soarbe prea multă licoare bahică din damigeana bunicului și îi fuge pămîntul de sub picioare. Umorul, spiritul ludic, cheful de joacă, miracolele lumii poveștilor, a lucrurilor care sînt posibile doar pe teritoriul fantasticului, în ritmurile lui Dan Bălan și în viziunea lui
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
vreun incendiu, vreo prostituată, vreun pește, vreun corupt, vreun... Groaznic trebuie că le e!; meteorologii se impacientează că temperaturile de minus 10, minus 12 grade sunt prea scăzute pentru această perioadă. Parcă se aud râsete de curci...; moderatorii fac vocalize sorbind ouă fără data fabricației pe ele; etc. Aceasta în timp ce eu stau iresponsabil și inconștient în fotoliu (nu am, dar e umilitor să spun: m-am instalat confortabil pe taburet la televizor) și aștept filmul. Mă rog, un film. Pentru că sunt
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
mai mult ori mai puțin extranee chemării sale, produce în golul incandescent al acesteia substitutul grotesc a ceea ce n-a fost să fie: "zevzecule/ desenezi femei fermoare/ deschizîndu-se pînă la capăt sub nările tale umflate/ înțepate de viespi de muște/ sorbindu-ți/ măduva din șira spinării/ amintirile// zevzecule/ la capătul viziunilor tale e seară/ în urechile clăpăuge rîmează mistreții șaradelor/ frînturi din elocința veche a zeilor/ putrezesc în mulajele norilor// ca într-un pîntec enorm golit de organe/ în capul tău
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
este pilduitoare. Artistul, urmîndu-și vocația, nu s-a pierdut în gîlceve mărunte și efemere, deși poate nici acestea n-au lipsit din viața sa de om al cetății, de dascăl și de lider al breslei, pentru că lumina, care l-a sorbit pînă la deplină cuprindere, a fost arta. Asumarea vocației Ca un ceasornic elvețian, la ceasurile opt dimineața, artistul e la ușa atelierului său din Pangratti. Străbate mai anevoie drumul de cîteva sute de metri de la casa sa din strada Zambaccian
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
ochii lumii, ea nu. Eu complicam tot, despicam firul În patru, În șase... Ea simplifica orice și-mi părea fericită și puternică. Așa arăta când flăcări jucăușe coceau șoricul pe spinarea porcului. M-am bucurat și, fără să vreau, o sorbeam din ochi. - O să-i Împărțim când ne-ntoarcem la oraș, la coana Leonora. Musai să-i facem și ei parte măcar de un suc și o prăjitură, că altfel...- am glumit eu. - Bățul e după ușă! „Mă, Împelițatule, să nu
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
treacă de la mine, un fel de polenizare, în afara malaxorului cotidian, se înșeală amarnic, după cum tot amarnic se înșeală și promptul său babac în cazul în care se lasă pradă prejudecăților și crede că artistul e doar un vîntură lume, un sorb insațiabil de absint și o biată anatomie umblătoare, fără instinct de conservare și fără aderență la lumea tridimensională. Așadar, artistul e bine! Piața mijește, lumea se mișcă și vine eclipsa. Cealaltă, pentru că aceea despre care e vorba aici a trecut
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
Galeriei Luchian 12 și la vernisajul expoziției Tonitza la Balcic." Pavel Șușară... Poet, prozator, critic de artă, bărbat plin de farmec, cu care nu e bine să te afli în anturajul unor femei, fiindcă toate, fără nici o excepție, îl vor sorbi din priviri, uitând de tine cu desăvârșire, ca de plata impozitului pe venitul global... Pavel Șușară - unul dintre puținii autori din România care au reacționat firesc la ceea ce am scris despre cărțile lor. în plus, într-o anumită împrejurare, după ce
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
să termine lichiorul concentrat de portocală, și-l băură fericiți într-un amurg cu furtună. Soții Mañara n-au vrut să-l guste, convinși că le va face rău. Delia nu se simți jignită, dar era parcă transfigurată în vreme ce Mario sorbea cu apreciere din micul degetar bătând în violet plin de lumină portocalie, cu parfum arzător. „O să mă facă să mor de căldură, dar e delicios”, spuse o dată sau de două ori. Delia, care vorbea puțin când era mulțumită, declară: „L-
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Tu n-o cunoști pe Delia. Anonimele o lasă rece... vreau să spun că n-o impresionează. E mai tare decât îți închipui. - Dar parcă e speriată, parcă o chinuie ceva, izbuti să spună neajutorat Mario. - Nu din pricina asta - Își sorbea zgomotos berea ca și când ar fi vrut să-i acopere vocea -. Înainte a fost la fel, eu o cunosc bine. - Înainte de ce? - Înainte de a-i muri amândoi, prostule. Plătește că sunt grăbit. Vru să protesteze dar Medrano tatăl era deja la
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
atenție lucrarea dlui Lucian Boia vă veți face o cultură în materie. Remedii la insuportabilele ofense ale bătrâneții se găsesc la dorință, după posibilități, în zilele noastre, în moștenirea anticelor elixiruri și balsamurilor nemuritorului conte de Saint Germain, și anume sorbind cu răbdare și credință ceaiuri din diferit asortate plante naționale și exotice, dând pe gât, la regulat respectate intervale, câte un pumn de drageuri (filmate), conținând zinc, seleniu, argilă, magneziu și alte săruri și metale în a căror lipsă organismul
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
place. Reacționînd în fața unei lumi tot mai bolnăvioare, artistul s-a transformat prompt într-un fel de vindecător, în alcătuirea căruia fuzionează perfect medicul curant și exorcizatorul. El nu-și mai îmbărbătează plămînii și nici nu-și mai irigă creierul sorbind ozonul cu spatele către țevile de eșapament, ci se chinuie să-l extragă tocmai de acolo prin desfacerea lui CO2 în C și O2. Adică disociază, recuperează, recondiționează și refolosește. Arta lui este reacție, protest, acțiune și denunț. Formelor previzibile
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
Ca o splendidă răsărire pe pământ/ De fire dulci de iarbă-abia născute/ În medieval avânt/ Spre o lumină fermecată vie/ Din cenușiul vetust/ Spre aparentă ideală veșnicie// Se-ndreaptă strecurându-se spre El/ Pe care îl știa din alte vieți/ Soarbe-nsetat parfumul altei dimineți/ Dă grijuliu peste doi nori grăbiți pământul/ Ca să țâșnească spre a-l lumina..." Finalul scade vertiginos, chiar dacă îmi place surâzătorul buchet de fire fericite. Acum, Poezie pentru ochi cuminți pare, chiar poate fi un detaliu semnificativ
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
scuturînd din cap în toate părțile, musca, nu mai puțin, cu o preciziune vrednică de cea mai desăvîrșită balistică, ochea și prindea nasul Pisicuței din zbor și se înfunda, cu iuțeala unei săgeți, în adîncul uneia din nările ei; Pisicuța sorbea și își umfla pieptul său puternic cu jumătate din atmosfera pămîntească; iar cînd aerul, astfel sorbit, era înapoiat cerului sub forma ruptă și zguduitoare a unei furtunoase note de trombon, musca țîșnea zăpăcită din nara Pisicuței și îi trebuia vreme
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
că iubirea nu e oarbă/ ci doar puțin lovită la ochi/ și că e chiar frumos să strigi/ că ești viu când viscolul își cere afară/ iarna lui dar ea râde tace/ din când în când îmi face semn/ să sorb mai iute din cafea". E limpede că abia cu acest poem, care și el este departe de a fi perfect, înțelegem că nu de florile mărului ați fost premiat. Totuși, dacă ați renunța la jocurile facile de băiat atent la
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
Este felul său de a-și prezerva integritatea. Mereu dăruindu-se, rămâne mereu întreg. Mai mult, cu fiecare ieșire la rampă, sufletul lui sporește, iar setea spiritului este mai puternică. O sete potolită cu măsură, căci, nu-i așa, doar sorbind încet, își stinge setea cel însetoșat. Poate că firescul este ceea ce palpită cel mai puternic la Valentin Gheorghiu: tușeul prin care mâinile îmbracă tastele pianului aidoma unor mânuși; frazarea țâșnită parcă din raporturile frecvențiale și funcționale ale celei mai severe
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
soția, și a comandat o apă minerală și o cafea... Într-adevăr, telespectatorii, așteptaseră încordați să afle dacă Președintele comandase și cafea sau numai apă. Acum se simte o adiere de relaxare în toată țara. - Și de ridicol, zice Haralampy sorbindu-și trăscăul. Ce om indolent!
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
poate să fie chiar un efect al democrației noastre originarrre, în stare să declanșeze, în mintea unor aborigeno-conchistadori ai televiziunii publice, ceva mai labili din punct de vedereeee..., viziuni microcosmice cu tendință ,macro"..., învârstate cu apucături înnobilate cu sos postmodernist sorbit în fața unei gravuri de Goya, din seria ,Capricii"... - Stimați telespectatori, ați înțeles ceva? Nici eu. Probabil, nici ei... Drept care, cu toată responsabilitatea, patriotismul și solidaritatea, o înțeleg și o aprob pe Mihaela Rădulescu, draga și simpatica prezentatoare a emisiunii ,Duminica
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
dorință de care te lepezi o imagine ce-ți stârnește privirea stoluri de gânduri îmbracă veșmintele vechi împletite cu nodul tăcerii în urma lor esențe de tuberoze târzii undeva o lumină de veghe aprinde steaua cea neagră din ceruri Firimiturile zilei Sorbi aburi din firimiturile unei zile prea lungi te îndrăgostești de umbrele serii ele capătă o culoare de sunet se prefac apoi în ființe cu chipuri și brațe incerte smerite te învăluie ca o lentă împăcare cu sine din atingerea lor
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/3943_a_5268]
-
-ți aoreola, Desprinde-ți aripile, Și profită de milostenia ce ți-o fac, fragede, clipele, C-odată dă-n tine Ebola?! Mă simt curat ca un pahar... Mă simt curat ca un pahar Din care încă nimeni n-a băut. Soarbe-i tu roua fragă de-nceput De dragoste... Ridică-l, clar, Spre buzele strălucitoare, Vindecă-mi dulcea-mi trebuință De a-ți simți calda ființă Pe dinăuntru. Fie-mi floare Ce-și lasă-n seama mea, blînd, tija Subțire, s-
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
concluzii, lăsau totul nelămurit, radios, fumau, își masau picioarele gălbii de vechime. Un inginer îmi arătase planuri ale orașului în pavajul pieței, important era însă altceva: să miros piatra, ea să devină floare, simpla ei frumusețe să-mi sature foamea, sorbit de magie, să pot uita materia, știind ce înseamnă cercul hranei, îmi amintesc prea bine. Bătrânii-și urmau drumul prin urbe, din strada Puțul de piatră până la strada Cuțitul de argint, pierduți într-o convorbire fără capăt, neocolind nicio uliță
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/3917_a_5242]