89 matches
-
o zână,/ un uriaș.../ până când/ Dumnezeu/ se înfățișează/ în poem,/ reașezându-mă,/ fără nici un efort,/ în matca vieții mele/ de neînlocuit." Cu aceeași încredere neștirbită în existența lui Dumnezeu, autoarea evocă dispariția lui Horia Bernea: "Pe horia,/ dumnezeule,/ l-ai sorbit/ dintr-o sorbitură,/ l-ai înghițit nemestecat/ atâta l-ai iubit/ că ni l-ai luat/ pe nerăsuflate./ N-a existat/ nici un dubiu,/ nici o bâlbâială/ atât era de limpede/ raportul între voi./ Și mai spune-i/ doamne, te rog,/ că
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
mai desăvîrșită balistică, ochea și prindea nasul Pisicuței din zbor și se înfunda, cu iuțeala unei săgeți, în adîncul uneia din nările ei; Pisicuța sorbea și își umfla pieptul său puternic cu jumătate din atmosfera pămîntească; iar cînd aerul, astfel sorbit, era înapoiat cerului sub forma ruptă și zguduitoare a unei furtunoase note de trombon, musca țîșnea zăpăcită din nara Pisicuței și îi trebuia vreme să se dezmeticească și să se descurce din ierburile încîlcite în care fusese aruncată, spre a
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
căldura luneca din burlane-n canal. Tăcerile cu Tăcerile se-mperecheau anormal. Sub masă cățelele de rasă ronțăiau oasele calde, fierbinți - linse până în măduva lor farfuriile nopții de smoală - hârtia se înmuiase era o cocă banală, devenise mâncare, cuvintele erau supe sorbite la două guri imaginare. Mă despieptănai cu furculița, pe mijlocul capului îmi tăiai cu cuțitul o cărare fierbinte. Să fi cerut o bere rece la Izvorul Rece era de prost gust - să-ți las numărul de telefon pe un șervețel
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
cele două maluri ale Milcovului (secat acum “dintr-o sorbire” de ger), și pe transilvăneni, dar minus consiliul secuimii care tocmai elabora constituția, drapelul și capitala provizorie la Budapesta a noului stat intracarpatic. Oricum, pe răzeși nici nu-i tenta “sorbitul” Milcovului, fiindcă nu mai prea aveau după ce bea apă... Așadar, Domnul, în urma informației primite de la un salariat al S.C. “Ochiul și Timpanul” S.R.L. (sau S.R.I. ?, că nu se vedea bine pe e-mail...), prin troienirea zăpezii și blocarea căilor de acces
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
metaforei, nesfârșitei metaforizări. Fenomenul cuprinde o întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare a autorilor, postată în frapanta imaginație. Însă, la Marian Barbu, creator sorbit de idee, care consideră starea naturală a poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
metaforei, nesfârșitei metaforizări. Fenomenul cuprinde o întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare a autorilor, postată în frapanta imaginație. Însă, la Marian Barbu, creator sorbit de idee, care consideră starea naturală a poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > RESEMNARE Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului https://www.youtube.com/watch?v=iD WtuMjDd 8 Un flaut trist îmi cântă, de plecare... plânsul lui, acum, dezleagă un mister: sorbit-am timpul, lacom, cu-nsetare. Ce-aș mai putea să fac? Mă rog și sper... Nu mai e timp de glume fără noimă. Viața e scrisă, pe foaie de destin, cu versuri scurte, albe, făr’de rimă. Îngenunchez în fața Ta, mă
RESEMNARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383787_a_385116]
-
de altfel) al "ness"-ului, ci își procura din farmacii diverse energizante. Experiența de atunci, cred c-ar califica-o drept un redutabil expert în orice brigadă antidrog. Astăzi, nu cunosc pe nimeni care să nu-și înceapă ziua cu sorbitul molcom al cafelei. Pentru mulți, acel moment e unul de socializare și de stabilire a priorităților zilei. Pentru mine, e mai degrabă un interval al singurătății. Dacă sunt acasă, mă retrag în camera cu cărți, deschid computerul și citesc, pe
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
crunta dezonoare a morții, pentru a-l arunca în batjocura înstrăinării de sine. Dilema este fără ieșire și fără sfârșit. Cuvintele nu salvează, ci mimează. Ele nu îl fac mai rezistent, ci mai singur. Și tot atunci, când oglinda este sorbită, se produce imposibilul: cade masca! Masca de cruciat, de cavaler sublim, armura din Milan căzuseră și ai dat la iveală adevăratul tău chip. Era scris cu creta acolo, pe figură, foarte caligrafic și foarte citeț și foarte explicit: Nimic. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
doar în palmele discipolilor se află ceva poate / bucăți de cretă fărîme de adevăr sau chiar lipitori / mai bine plimbați-vă de-a lungul rîului leneș / priviți cum lunecă prin iarbă șarpele sprinten / duce pe cap semnul magic al viitorului sorbiți-i / otrava și nu mai deschideți nimic plimbați-vă / calmi curînd coboară porumbeii Bibliei" (De ce nu înțelegeți ).
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
e o dungă subțire ce tremură clorotică-n vânt, se-ndoaie, se clatină dar nu se rupe, e singura care ne mai conține, ne abate din drumul cel scurt pe care, neabătut, ne aținem. în trunchiul cel verde al luminii sorbiți, coborâm sau urcăm, nu mai știu bine, ne ducem, venim, în frig ne topim? în căldură aburim? cerșetorii pentru ei iarna e o hârtie mototolită în care se îmbracă aidoma unor regi, se încălzesc la propriul răsuflet în timp ce steaua polară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
accesoriu la o petrecere În Megève, după cum mi-am dat eu seama curând, este un telefon mobil cu aparat de fotografiat. În timp ce salonul se umplea de invitați În seara zilei de naștere a lui Hunter, tot ce aceștia făceau Între sorbitul din șampanie și mâncatul din raclette 1 era să-și compare pozele În care aveau fiecare imortalizate săriturile la schi. Pe la 10 seara, cabana era plină ochi, iar Hunter părea să se distreze de minune. Lipsea o singură persoană: Marci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pahare trădează prezența cuiva în acest decor, pe care Mihai începe să și-l închipuie pe o scenă, la ridicarea cortinei. V-am adus cafelele spune încet, plină de zîmbet, Maria Săteanu. Ochii lui Mihai, deși încurajați de puținul whisky sorbit, nu reușesc să se ridice asupra ei, rămînînd undeva înspre ușă, întorși ca o reacție la auzul glasului ei. Și totuși, cu colțul privirii, Mihai observă ținuta maiestuoasă a femeii străbătînd distanța pînă la masa din fața lor, înfiorîndu-se de parfumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
anii tinereții și chiar tinerețea lor se scurgeau lichide, servanta, televizorul, biblioteca și vitrina cu bibelouri, paharele de porțelan și tăcerea acestora. Nici n-atingeau podeaua pentru că fluidul-bibliotecă sau vitrină se curba, se subția pentru a deveni cât o spaghetă sorbită imediat de gura cu buze groase, făcute parcă pentru a sorbi tot Universul. Mioara se trezi singură, fără casă, ea însăși o apă cu formă umană, clătinându-se gata-gata să se scurgă pe podea. Teama de a fi sorbită o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
țipate sau ascunse. Simțea ca o amibă atingerea lor, sensibilitatea coralilor se transferase la ea, sau la rândul lor oamenii erau gânduri învelite cu carne și piele pentru a le apăra de ce este dincolo de ele ca să nu le fie furate, sorbite, așa cum tocmai pățise ea, da, e drept că aceasta se întâmplase demult! Un gând muzical fremăta în ea ca și cum cineva străin, aflat înlăuntrul ei, începuse un cântec. Un cântec căruia nu-i înțelegea sensul. Linia melodică nu semăna cu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
țină piept, toate, dar toate scoțând sunete diferite în funcție de puterea vântului pe care un scriitor ca Nilă Hagiu le punea pe seama haosului din mințile oamenilor, lipsiți de poezie, sensibilitate, cu spiritul încărcat de gălăgia existenței, axată numai pe clefăit, sforăit, sorbit, trântit de uși, turat de motoare, zgomotind tot timpul fără oprire, ignorând totul. Nilă reprezenta singura realitate în existența iluzorie pe care o accepta ca pe un dat care hrănea substanța romanului Soarele Negru. Nu luă în seamă încă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
spațiu și acțiune a Teatrului lui Stanislavski era rezolvată. Urma acum întruchiparea personajului în acord cu etica vremii și transfigurarea realității fără a sparge canoanele prin sublimare sau extorcare a înțelesului ei metafizic. Adevărul care reieșea din textul vorbit și sorbit era realitatea sublimă în mizeria ei sublimă. Nimic subtil, nimic mascat, nimic presupus, ci expus de-a dreptul, fără machiaj, fără convenție, fără trucaje, fără lumini care să scoată vreun simbol în evidență, fără vreun semn teatral subînțeles. Mesele, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
îți spune totul. În plină criză a invadării Libanului de către Israel, îți trădează, ca pe un fapt divers, privind amuzată pe deasupra cuțitului cu care decojește o rodie, secrete de stat, da, bineînțeles ca noi livrăm rachete Hezbollah-ului. La un ceai, sorbit alene din pahare mici, albastre, tivite cu auriu pe la margini, o cutie imensă de bezele cu apă de roze și cardamom lăfăită pe masă, te anunță liniștită că da, Salman Rushdie merită să moară, pe de altă parte l-aș
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
s-a săvârșit din viață-un zeu (povestea ce v-o depăn este veche) e singur Bürger, și-n această clipă, acuma chiar, tot stanțe șlefuiește. Cauzele Apusurile, neamurile toate. Și zilele, niciuna n-a fost prima. Și apa ce sorbit-a din izvor Adam. Și rânduitul Paradis. Și ochiul ce-ntunericul scrutează. Și lupii care-n zori se-mperechează. Cuvântul. Hexametrul. Și oglinda. Și Turnul Babel și trufia pedepsită. Și luna ce-au privit-o caldeenii. Și Gangele, nisip nenumărat. Chang-Tzu
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
pe Dumnezeu, care-i răspunde: "Prin dragostea ta, prin felul tău de a fi, prin rugăciunile și prin actele tale." 3 Oenologic vorbind, 1942 a fost "un an bun", căci s-au nascut poeți și poetese "de vită": Virgil Mazilescu (sorbit, prea devreme, în "lacrima unitară a zeului"), Ana Blandiana, Gabriela Melinescu ș.a., dar și un filosof editor, Gabriel Liiceanu. 4 Grimoire: alterare a lui grammaire, dar și carte de magie cu formule misterioase, spre/încîntarea lui Mallarmé. 5 A se
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
metaforei, nesfârșitei metaforizări. Fenomenul cuprinde o întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare a autorilor, postată în frapanta imaginație. Însă, la Marian Barbu, creator sorbit de idee, care consideră starea naturală a poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ȘI ASTA! Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului -Și ce ziceai? se interesă Jana moșmondind la cafeaua turcească, primul păcat al zilei, reiterat de-o viață. O acapara pregătirea, o fascina sorbitul, o anima efectul... Entuziasmul Filei diminuă la jumătate. Își umezise fața cu apă, iar ochii luceau pofticioși către lichidul devenit condiția trezirii la cestiunile zilei. Se bucura de-mpărțirea patimii ăsteia cu sora cea mare, inițiatoarea în cafemanie. -Păi, ceva
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
era binecunoscut. Numai în Stambul existau - martore ne stau documentele vremii - zeci de asemenea stabilimente, unde turcul de rând, oșteanul viteaz, veteranul operat de plăgi, temnicerul tăcut, eunucul energic, veneau să pună țara la cale, lângă un rachiu de orz sorbit agale, cu ochii ațintiți în zare sau, în câteva cazuri, de-a dreptul scoși din găvane de autoritățile timpului. Cu satisfacția datoriei împlinite și strângând forțe proaspete pentru cele ce vor urma, ne îngăduim și noi, povestitorii, să adăstăm o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
e omul de pe stradă, murmura ea, Îmbuibîndu-se cu bomboane de ciocolată. Cum se poate așa ceva? — Gogomănii, declara Barceló. Bădăranii și tontălăii trăiesc Într-o stare de perenă invidie. — Ce frumos vorbește domnul. Se cunoaște ați fost la universitatea aia cu sorbitul. — Sorbona, o corecta Barceló fără acreală. Era foarte greu să n-o iubești pe Bernarda. Fără ca nimeni să i-o fi cerut, gătea și cosea pentru mine. Îmi aranja hainele, pantofii, mă pieptăna, mă tundea, Îmi cumpăra vitamine și pastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
poezii merge de la marele Univers, la infimul Atom, vorbindu-ne despre mersul lumii. O astfel de poezie, „Între porți de Univers” dă titlul întregului volum: „Între porți de Univers/ Timpul este diferit,/ Mersul are doar un sens,/ Poate fi oricând sorbit.// Un triunghi apare-n față,/ Al Bermudelor, firește,/ Viața intră-n altă viață,/ Urma-ncet i se topește.// Alte guri înghit în grabă/ Orice formă de trecut,/ Universul are treaba,/ Pleacă în necunoscut!” Deși acestea sunt poezii cu tematică științifică
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]