8 matches
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ÎN BUCEGI Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În Bucegi Stau la pândă după munte nori ochind sorita vale, coame negre sau cărunte cu stropi mari vor să prăvale. Se pornesc încet,hoțește până-ntunecă tot cerul. Uite-un trăsnet, se stropșește consfințind doar efemerul. Cețuri rare-n temenele se preling ca o iscoadă. Muntele ar vrea să
ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1472909912.html [Corola-blog/BlogPost/371291_a_372620]
-
foto/video jurnalul meu. Umblu cu ele mereu în buzunar. * Împărăția Albului. Biciuirea Vântului. Dogoarea Gerului. Țara Pinguinilor. Țara Focilor. Țara Balenelor. Țara Păsărilor și-a Peștilor. * Înaintăm spre imposibil. Care este limita dintre Posibil și Imposibil? Precum în paradoxurile sorite, sau mai clar în logica neutrosofică, aveam de-a face cu o triadă: zona posibilă, zona imposibilă și zona nedeterminată (neclară) care este și posibilă și imposibilă. Îți vine amețeala când vezi numai alb, înalt și straniu... * Specii ne-native
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1460801358.html [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
caesarică” l-a inspi rât că un alt modus vivendi, autoimpus și a încercat să întemeieze firoul tragic că presimt al ființei carpato danubianopontice. A asumat o scenografie proprie, în care cărțile lui însuflețeau de fapt un duh arhaic, contrat soriții, acela de a își înțelege și comunică extactic, cumva psalmodic, dar mai ales mantric, (!) - suferință Originii. Asupra liricii lui se perinda viziunea condiției tragice a lui DD Roșca și zvâcnește agonic, uneori orfeic, condiția tragică a umanului, însă ceea ce este
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
înșelător cu atât mai mult cu cât, paradigmatic, urmează tiparul raționamentelor de judecare determi nativă, inducția și analogia, își MANIERISMUL LOGIC ȘI RAȚIUNILE CONFLICTUALITĂȚII așază premisele în prosilogisme ca și în episilogisme ori se ascund printr-o sintaxă stufoasă în sorite categorice sau ipotetice. Se pare că aceasta a fost misiunea sofiștilor, a manierismului, dar și cea a postmodernismului. Marta Petreu ne oferă șansa de a le revedea în toată duplicitatea, subtilitatea și vexația lor eristică adunând cu răbdare timp îndelungat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
La început am citit logica să mă vindec, apoi am citit din orgoliu. În logică nu mai regăsești nimic din mizeria vieții, nici o tensiune, nici o greață. Ce angoasă vezi tu într-un modus ponens, într-o entimemă sau într-un sorit? Nimic, numai relații pure. Iei un grup de operații logice, stabilești niște proprietăți ale lor, prezinți proprietățile sub forma unor axiome și dai câteva reguli de derivare. Așa îți iese un sistem axiomatic. Nu știi unde se potrivește teoria ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
corpul său cu atâta omul e mai virtuos. Sufletu-i înger, Corpu-i om. GENERALITĂȚI ["GÎNDIREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI FILOZOFIA"] 2258 Desigur, majoritatea oamenilor își reprezintă gândirea științifică și filozofia sub forma foarte filistină a unui sorit sau a unui complex de sorite, având schelăria de bază însă din concepte de maximă abstracțiune, care conduc la desființarea a ceea ce este material. Totul este concept încheiat și concluzie. Firește, conceptele sunt esențiale pentru gândirea științifică, ba chiar în absența acestora ea nici n-ar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
prin lege, urmează mai departe: „Înaintea unei legi simple, credem mai puțin În putința unei erori” (pp. 17-18). D1 Bouasse susține, de altă parte, că „principiile fundamentale slujesc a crea formele, adică a trage din propoziție un șir Întreg de sorite” (p. 78); că „faptele vin să se așeze În forme” (p. 79); că „forma abstractă studiată de geometrie are meritul de a reda legea reflexiunii ca un caz particular al legii refracției” (p. 81). Toți acești termeni, cu sferă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și pune: „Ce este oare a explica?”, răspunde: „Nu este altceva decât a face să intre un fapt Într-o formă. Faptul este explicat când el se arată identic cu unul din fenomenele pe care le produce unul din acei soriți nedefiniți, pe care Îi numim teorie sau formă” (p. 91). Dl Le Dantec susține, vorbind de fiziologie, că „obiectul acestei științe este explicarea fenomenelor vieții, adică ridicarea lor la legile generale ale fenomenelor naturale” (p. 181). Aceste două funcții ale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]