29 matches
-
al XVIII-lea, sunt pomeniți călărașii de Țarigrad, umblătorii de Hotin și de Soroca. Călărașii de Țarigrad sau curierii constantinopolitani știau bine limba turcă și la nevoie se deplasau la Constantinopol. „Îmblătorii” de Hotin și cei de Soroca sau curierii soroceni, erau trimiși la nevoie în Polonia și Rusia pentru transmiterea știrilor. Ei cunoșteau bine limba polonă și rusă și ascultau de vătafi sau de mai marii lor. Starostele Ținutului Cernăuți, până la răpirea Bucovinei, avea la dispoziția sa umblători călări, sub
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Сов.писатель,1992. Prezentă în "Антологиjа на молдавската литература за деца на македонски и арамански jазик", trad. Ванга Михаjлова-Штерjова,Scopia, 2012 Prezentă în Dicționarul Enciclopedic ”Mihai Eminescu” de acad.M.Cimpoi, Chișinău, 2012, 2013, p. 366. Antologia ”Cetate de cuvinte” (scriitori soroceni), Chișinău, 2011, p. 643 - 647. Prezentă în volumul ”Eminescu ni l-a dat pe Mihai Cimpoi”, editat cu prilejul Congresului Mondial al Eminescologilor, 2013, Prezentă în antologia ”Limba Noastră Română”, 2013, Om Emerit al Republicii Moldova, prin decret prezidențial, 31.05
CV-UL RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341895_a_343224]
-
siguranță, bucuriile trăite la SOROCA se pot așeza pe un piedestal la o înălțime considerabilă. Marea și luminoasa bucurie a avut loc la sfârșitul lui brumărel 2015, când,din Cetatea veche Orhei ne-am îndreptat înspre Soroca, tocmai când luminile sorocene s-au aprins, vestind o seară de neuitat. Ne-am oprit în fața bisericii "Sf. Martiri Brâncoveni". Pe treptele acestei biserici, pr. prof.dr. Mihail Milea, pr. paroh Sorin Huluță, prof. Ion Cojocaru, autorul volumului "Un samaritean deosebit" și scriitorul Gheorghe Petcu
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
siguranță, bucuriile trăite la SOROCA se pot așeza pe un piedestal la o înălțime considerabilă. Marea și luminoasa bucurie a avut loc la sfârșitul lui brumărel 2015, când,din Cetatea veche Orhei ne-am îndreptat înspre Soroca, tocmai când luminile sorocene s-au aprins, vestind o seară de neuitat. Ne-am oprit în fața bisericii "Sf. Martiri Brâncoveni". Pe treptele acestei biserici, pr. prof.dr. Mihail Milea, pr. paroh Sorin Huluță, prof. Ion Cojocaru, autorul volumului "Un samaritean deosebit" și scriitorul Gheorghe Petcu
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
siguranta, bucuriile trăite la SOROCA se pot așeza pe un piedestal la o înălțime considerabilă. Marea și luminoasă bucurie a avut loc la sfârșitul lui brumărel 2015, când,din Cetatea veche Orhei ne-am îndreptat înspre Soroca, tocmai când luminile sorocene s-au aprins, vestind o seară de neuitat. Ne-am oprit în fața bisericii "Sf. Martiri Brâncoveni". Pe treptele acestei biserici, pr. prof.dr. Mihail Milea, pr. paroh Sorin Huluță, prof. Ion Cojocaru, autorul volumului "Un samaritean deosebit" și scriitorul Gheorghe Petcu
BUCURII BASARABENE. LANSARE DE CARTE UN SAMARITEAN DEOSEBIT de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369244_a_370573]
-
local în menținerea infrastructurii urbane. Pentru două zile, timp în care s-a desfășurat Festivalul-concurs Național „Fanfara Argintie”, orașul Soroca s-a transformat într-o scenă mare. în prima zi a festivalului, în cinci părți diferite ale orașului, pentru toți sorocenii, au cântat câteva dintre fanfarele invitate din toată republica. în următoarea zi, toți participanții au defilat pe străzile centrale ale orașului, incitând orășenii să-i urmeze, după care, pe Piața Libertății din centrul orașului, a urmat un recital al fanfarei
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
fanfarei prezidențiale, oaspetele festivalului. Interpreții nu numai că au cântat cele mai vestite compoziții în aranjament deosebit, dar au și dansat. Oaspete de onoare al festivalului a fost și fanfara „Dunărea de Jos” din orașul Galați, România, care a înveselit sorocenii cu un recital de melodii folclorice. Deoarece toți s-au adunat pentru a afla cine dintre ei este cel mai bun, a urmat concursul propriu-zis. Cea de-a XII-a ediție a festivalului a adunat 14 orchestre de fanfară, care
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
premii, pentru cea mai bună interpretare, fanfarei de la Palatul de cultură Soroca și fanfarei de copii din s. Zaim, r-l Căușeni. Autoritățile au mai împărțit și Diplome de gratitudine oaspeților din România, organizatorilor, unor participanți și membri ai juriului. Sorocenii au rămas impresionați de acest festival. Ecoul de fanfară va mai răsuna mult în memoria lor, iar peste trei ani fanfarele vor reveni la Soroca. Școala Republicană de Cultură și Artă/ Colegiul Republican de Creație Populară din Soroca. Istoria Școlii
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
din Chișinău s-a întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului. Slujba religioasă a fost oficiată an de an de preoții Vasile Țepordei, Sergiu Roșca, Galaction Buruiană, Vasile Zaharcu, B. Cicală. Sorocenii au organizat revederea promoției 1940 dar și a altor serii în 15 noiembrie 1975. Au participat foștii elevi ai liceelor Domnița Ruxanda, A. D. Xenopol, Tehnic Agricol, Școala Normală. Comitetul de inițiativă era format din: Al. Voinițchi (București), Elena Vănâtoru (Iași
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în vreo 40 periodice din țară și străinătate. În prodigioasa sa activitate a colaborat cu fiica sa Zamfira Mihail valoroasă cercetătoare care și astăzi continuă opera ilustrului ei tată. 1970 Gh. Lupașcu, fost prefect la Soroca. Am aflat de întâlnirea sorocenilor la București dar din păcate eu nu am să pot participa. Este cea mai îmbucurătoare veste de când m-am întors din Siberia. Corpul didactic și juridic a creat la Soroca o mișcare culturală de mare prestigiu despre care scrie atât
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
idealuri, a purității gândurilor și simțămintelor noastre dintotdeauna îți pun la îndemână un volum de stihuri „Vestala neagră”. Nu se înstrăinează asemenea pământului natal, cu nici un preț. Să-ți rămână semn al trecerii noastre batjocorite. 1973 Țepelovanu Vasile - Ploiești. Curajul sorocenilor de a se aduna din nou va fi urmat cu siguranță și de alți absolvenți ai școlilor basarabene. Bucuria întâlnirii - mai întâi că existăm și prin revederea noastră reamintim o mare nedreptate ... 1978 Eugen Pitropov Când ne-am despărțit la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pribegi. Basarabenii refugiați trăiesc toți deopotrivă de puternic drama Înstrăinării de pământul iubit”. Familia Cazacliu Vladimir Cazacliu Grigore Cazacliu Grigore și Vladimir Cazacliu s-au născut În cătunul Slobozia - Cușelauca, comuna Cotingenii Mari, județul Soroca. Tatăl lor, Alexandru Cazacliu, mazil sorocean, a fost vizitat la scurt timp după eliberarea Basarabiei de către Mihail Sadoveanu și care povestește de vizita făcută vestitului mazil. A fost impresionat de harul de povestitor În legătură cu viața sa, aspirațiile moldovenilor basarabeni, mândru de opțiunile politice a celor doi
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Evdochia au avut 10 copii din care 8 rămași În viață au corespuns tradiției răzeșești, au terminat școli și au ocupat diferite funcții practicate atât În Basarabia cât și În țară. Mama soției părintelui, Melania Bejan Nacu, neam de amzili soroceni, după ani mulți de lagăr, ajunge la București unde după 1954 se afla fiica sa și părintele Roșca. Din anii studiilor teologice de la Chișinău, părintele este nelipsit În presa basarabeană și se impune ca talentat predicator de pe amvonul bisericilor. Întreaga
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ale foștilor demnitari la guvernământ, prefecturi, primării. Nu e oraș, și poate chiar nici sat, În care să nu fie un Învățător ori un agronom venit de dincolo de Prut. Foștii elevi ai școlilor din Basarabia se Întâlnesc deseori: seminariștii, eparhialistele, sorocenii, bălțenii, orheienii, chiar de la școli mai mărunte. Aceasta nu este puțin lucru, În așteptarea unei primeniri. Chiar și armata de oficiali și de băgători de seamă nu se prea Împotrivește șuvoiului reînnoirii. Iată, la Institutul ”Nicolae Iorga”. Suntem acolo o
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Arcadie Donos Transplantat prin forța Împrejurărilor dintr-un mediu tradițional al satului basarabean În vâltoarea adesea halucinantă a capitalei, Arcadie Donos și-a menținut echilibrul conturat În prima tinerețe În ambianța tonică și optimistă a familiei. La Rughi, pe malul sorocean al Nistrului viața satului se petrece către viitor fără seisme, fără urcușuri grăbite și fără sfârșituri romantice. Aici la Rughi nu se Întâmplau furtuni care să Învolbureze sufletele oamenilor și anii copilăriei se scurgeau liniștit În ambianța tradițională a familiei
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
luminători și bătrânii satului martori ai obârșiei și povățuitorii spre zilele ce vor veni. Numai Nistrul era schimbător. Limpezimea și liniștea strălucitoare din zilele liniștite se schimba dintr-odată În vuet de valuri și Învolburări ce mușcau din malul petros sorocean și Înfricoșau prin revărsare casele gătite de sărbătorile primăverii și Îmblănite cu stuf și papură În miezul toamnei. Tulburarea oamenilor din sat se mai ivea În Înprejurări când pătrundeau zvonuri de peste Nistru, despre fărădelegi de cum erau schingiuiți preoți În odăjdii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
lui Vodă Petru Rareș. De multe ori, primăvara, Nistrul acoperă o parte din oraș și, după o astfel de catastrofă, elevii unui liceu sunt transferați în orașul Năsăud, unde Eugen a terminat cursurile liceale. În anul 1940, pe timpul ocupației sovietice, sorocenii s-au convins în scurt timp de adevărata față a orânduirii sovietice și de politica de rusificare a populației autohtone. Eugen a fost martor al masivelor deportări în primă ordine a intelectualității, condițiile inumane în vagoanele cu destinația Siberia, pe
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
publicist, predă la Câmpulung Moldovenesc, preocupat de istoricul zonei, publică folclor și date monografice despre Sucevița, comuna Deia, etc. 69. Barbu Slușanschi (1908-1993), poet, estetician, profesor de franceză la Cernăuți și București, publică versuri în revistele din Bucovina. 70. Corneliu Sorocean (1876-1944), profesor secundar sucevean, bibliotecar, licențiat în litere la Cernăuți, editează primul Catalog al cărții sucevene, 1933. 71. Olivian Sorocean (1884-1969), preot sucevean, publicist, traduce în germană creații eminesciene, colaborează la Făt-Frumos, Junimea literară și alte reviste bucovinene. 72. Aurel
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Barbu Slușanschi (1908-1993), poet, estetician, profesor de franceză la Cernăuți și București, publică versuri în revistele din Bucovina. 70. Corneliu Sorocean (1876-1944), profesor secundar sucevean, bibliotecar, licențiat în litere la Cernăuți, editează primul Catalog al cărții sucevene, 1933. 71. Olivian Sorocean (1884-1969), preot sucevean, publicist, traduce în germană creații eminesciene, colaborează la Făt-Frumos, Junimea literară și alte reviste bucovinene. 72. Aurel George Stino (1900-1970), scriitor, publicist, profesor la Fălticeni, publică eseuri, proză, schițe, nuvele, însemnări de călătorie, studii monografice, folclor. 73
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
demonstrat de numeroase ori unitatea românească în întregul spațiu dintre Tisa, Dunăre, Marea Neagră și Nistru, descendența latină și folosirea aceleiași limbi, cu câteva particularități regionale, locuitorii celor trei state românești continuă să se numească moldoveni, munteni, transilvăneni, dar și orheeni, soroceni, etc., chiar în interiorul aceleiași construcții statale. Apariția conștiinței naționale se datorează unei pături subțiri de intelectuali și se răspândește în mase pe parcursul secolului al XIX-lea, prin alfabetizare, presă, literatură. În Basarabia, desprinsă de Moldova și de masa principală a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
adânc tăiat, Soroca se înalță în etaje de vile și vii. Călătorul care vine din depărtările Podoliei, vechea așezare îi apare de dincolo ca o surprinzătoare viziune învăluită în abur de vis. La malul apei cetățuia medievală, a străvechilor străji sorocene, care păzeau hotarul moldovenesc, doarme într-o netulburată și adâncă melancolie. Pe maluri, între holdele pârguite de soarele de Iulie dincolo, ori între șiragurile de copaci dincoace, aproape nu se zărește mișcare. Peisagiul parcă dormitează. Cu toate acestea suntem pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de lucruri din întreaga Ucraină. Nu-i de mirare când se aud vești despre convoiuri de nenorociți care vin la malul Nistrului de dincolo, întinzând brațele și cerșind cu plângere ajutor, ca să se poată întoarce liniștea la bântuitul lor cămin... Sorocenii treceau dimineața la treburile lor, se opreau și vorbeau liniștiți despre zgomotele nopții... A bătut tunul la Iampol... Era o întâmplare neînsemnată. Dar în câte locuri, în marele întinderi ale Podoliei și Hersonului, până la Kiev și dincolo, bate tunul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Vodă Petru Rareș. De multe ori, primăvara, Nistrul acoperă o parte din oraș și, după o astfel de catastrofă, elevii unui liceu sunt transferați în orașul Năsăud, unde Eugen a terminat cursurile liceale. În anul 1940, pe timpul ocupației sovietice, sorocenii s-au convins în scurt timp de adevărata față a orânduirii sovietice și de politica de rusificare a populației autohtone. Eugen a fost martor al masivelor deportări în primă ordine a intelectualității, condițiile inumane în vagoanele cu destinația Siberia, pe
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
din Chișinău s-a Întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului. Slujba religioasă a fost oficiată an de an de preoții Vasile Țepordei, Sergiu Roșca, Galaction Buruiană, Vasile Zaharcu, B. Cicală. Sorocenii au organizat revederea promoției 1940 dar și a altor serii În 15 noiembrie 1975. Au participat foștii elevi ai liceelor Domnița Ruxanda, A. D. Xenopol, Tehnic Agricol, Școala Normală. Comitetul de inițiativă era format din: Al. Voinițchi (București), Elena Vănâtoru (Iași
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
periodice din țară și străinătate. În prodigioasa sa activitate a colaborat cu fiica sa Zamfira Mihail valoroasă cercetătoare care și astăzi continuă opera ilustrului ei tată. Din scrisorile primite: 1970 Gh. Lupașcu, fost prefect la Soroca. Am aflat de Întâlnirea sorocenilor la București dar din păcate eu nu am să pot participa. Este cea mai Îmbucurătoare veste de când m-am Întors din Siberia. Corpul didactic și juridic a creat la Soroca o mișcare culturală de mare prestigiu despre care scrie atât
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]