42 matches
-
ar suprima-o ranchiuna, căci "tipul valah este spirit liber". Socotind că Erasmus s-ar fi putut naște pe meleagurile noastre, Pandrea detestă în egală măsură "huliganismul de dreapta" și "huliganismul de stînga", cele două extremisme marcate de abominabile crime: "Sotnia neagră dreptașă a ucis pe Iorga, pe Madgearu și a comis atrocitățile de la Jilava. Sotnia neagră stîngace a comis atrocitățile cunoscute și pedepsite de Legea 207, denumită legea crimelor contra umanității sau legea genocidului". Printr-o mai restrînsă delimitare, eseistul
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
fi putut naște pe meleagurile noastre, Pandrea detestă în egală măsură "huliganismul de dreapta" și "huliganismul de stînga", cele două extremisme marcate de abominabile crime: "Sotnia neagră dreptașă a ucis pe Iorga, pe Madgearu și a comis atrocitățile de la Jilava. Sotnia neagră stîngace a comis atrocitățile cunoscute și pedepsite de Legea 207, denumită legea crimelor contra umanității sau legea genocidului". Printr-o mai restrînsă delimitare, eseistul afirmă a se simți "euforic și mîndru ca fiu al Olteniei, născut și crescut în
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
este la zenit, vulture al regimului, doldora de bancnote. A cheltuit într-o seară, cu nonșalanță seniorală, salariul unui om angajat pe schemă ca medic: (...) Zaharia Stancu nu înțelege. El are mentalitate de iobag balcanic, ajuns senior feudal. Este o sotnie neagră, eternul huligan, fie de dreapta, fie de stînga". Poate contraria însă imaginea lui Petru Groza, care, sub pana devenită intempestiv clementă a moralistului, ar fi nu mai puțin decît "un realist, fiindcă păstrează tradițiile și tezaurul de experiențe al
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
coloana, a aflat de moartea cazacului din patrulă și, înfuriat, a amenințat că va da foc orașului dacă într-un ceas nu va fi predat trupul acestuia și nu va fi prins făptașul. Între timp, „cazacii, în mulțime de două sotnii, descălecară și se înșirară înaintea primăriei, de-a lungul stradei principale. cazacii, cu priviri crunte, cu cușme mari și mițoase, cu iataganele lungi la brâu, aveau un aspect îngrozitor dar totodată și neobișnuit de atrăgător”. Cetele de cazaci au început
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
externe și avea și puteri judecătorești. Negustorii și meșteșugarii de rând participau la viața politică internă a Marelui Novgorod. Ei erau organizați în bresle și erau împărțiți în "konciane" (кончане - locuitori ai mahalalelor), "uliciane" (уличанe - locuitori ai aceleiași străzi) și "sotnii" (сотни - grupe de câte o sută). ("Vezi și: " Suta lui Ivan, prima breaslă rusă.) Începând cu secolul al XII-lea, starostii acestor bresle au căpătat dreptul de a ratifica cele mai importante hotărâri ale republicii. Conducătorul Novgorodului era un cneaz
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
numiți "starșina". Datorită absenței legilor scrise, cazacii se guvernau conform "tradițiilor căzăcești", o serie de legi nescrise. Societatea căzăcească era puternic militarizată. Națiunea era numită "voisko (armată)" și era împărțită în districte regimentale, de companie și de subunități sătești - "polcuri", "sotnii" și "stanițe". Fiecare așezare a cazacilor, singură sau impreună cu așezările învecinate, forma una sau mai multe unități militare de cavalerie ușoară, fiind gata să răspundă la orice amenințare în foarte scurtă vreme. Marea majoritate a cazacilor este de credință
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
Żółkiewski, era nobil prin naștere și aparținea clanului „Massalski”, „Abdank” sau „Syrokomla”, au existat și cintinuă să existe controverse cu privire la statutul de lui șleahtic. Există surse istorice care amintesc că Mihailo Hmelnițki a fost numit sotnic (ofițerul comanand al unei sotnii) în 1590 în slujba starostelui de Korsun-Cihirin Jan Mikołaj Daniłowicz, care era implicat în politica de colonizare a regiunilor ucrainene de pe malurile Niprului. În conformitate cu sursele mai înainte menționate, Mihailo a fost cel care a fondat proprietatea de Cihirin și mai
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
avea să devină mai târziu ofițer „pisar”. Începând cu anul 1625, el a participat la o serie de raiduri ale cazacilor zaporojieni împotriva Constantinopolului. În timpul acestor raiduri, el și-a câștigat rangul de „sotnic” (comandant peste o sută de oameni, sotnie). Între timp, mama sa s-a recăsătorit cu nobilul belarus Vasil Stavețki și s-a mutat pe moșia noului său soț, lăsându-l pe Bogdan să stăpânească de unul singur proprietatea de la Subotiv. Bogdan a avut de la mama sa un
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
cu China și satisfacerea anumitor servicii interne. În 1858, din efectivele Armatei din Transbaikalia a fost separată Armata cazacilor de pe Amur. La începutul secolului al XX-lea, cazacii de la Baikal asigurau în timp de pace patru regimente de cavalerie, o sotnie de gardă și două baterii de artilerie. În timpul Primului Război Mondial, cazacii de la Baikal au mobilizat o sotnie de gardă, 9 regimente se cavalerie, 4 baterii de artilerie și 3 sotnii de rezervă. Cazacii din regiunea Transbaikalia numărau în 1916 265.000
Cazaci de la Baikal () [Corola-website/Science/318443_a_319772]
-
separată Armata cazacilor de pe Amur. La începutul secolului al XX-lea, cazacii de la Baikal asigurau în timp de pace patru regimente de cavalerie, o sotnie de gardă și două baterii de artilerie. În timpul Primului Război Mondial, cazacii de la Baikal au mobilizat o sotnie de gardă, 9 regimente se cavalerie, 4 baterii de artilerie și 3 sotnii de rezervă. Cazacii din regiunea Transbaikalia numărau în 1916 265.000 de persoane, din care 14.500 erau în serviciul militar activ. Armata cazacilor de la Baikal a
Cazaci de la Baikal () [Corola-website/Science/318443_a_319772]
-
Baikal asigurau în timp de pace patru regimente de cavalerie, o sotnie de gardă și două baterii de artilerie. În timpul Primului Război Mondial, cazacii de la Baikal au mobilizat o sotnie de gardă, 9 regimente se cavalerie, 4 baterii de artilerie și 3 sotnii de rezervă. Cazacii din regiunea Transbaikalia numărau în 1916 265.000 de persoane, din care 14.500 erau în serviciul militar activ. Armata cazacilor de la Baikal a participat la reprimarea Răscoalei boxerilor (1899 - 1901), la luptele Războiului ruso-japonez (1904 - 1905
Cazaci de la Baikal () [Corola-website/Science/318443_a_319772]
-
suficient de productive. Spre deosebire de alte trupele de cazaci, armata cazacilor de pe Ural nu dispunea de o rezervă. Serviciul militar era îndelungat, de la 19 la 41 de ani. Pe timp de pace, cazacii de pe Ural asigurau trei regimente de cavaleriști (16 sotnii), o sotnie pentru regimentul de gardă, în total 2.973 de soldați. Cazacii de pe Ural s-au deosebit de restul cazacilor din Imperiul Rus prin aspectul exterior. Ei au refuzat să-și radă bărbile, atitudine specifică pentru credincioșii de rit vechi
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
productive. Spre deosebire de alte trupele de cazaci, armata cazacilor de pe Ural nu dispunea de o rezervă. Serviciul militar era îndelungat, de la 19 la 41 de ani. Pe timp de pace, cazacii de pe Ural asigurau trei regimente de cavaleriști (16 sotnii), o sotnie pentru regimentul de gardă, în total 2.973 de soldați. Cazacii de pe Ural s-au deosebit de restul cazacilor din Imperiul Rus prin aspectul exterior. Ei au refuzat să-și radă bărbile, atitudine specifică pentru credincioșii de rit vechi, deși numărul
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
raidurile îndrăznețe întreprinse în spatele liniilor inamice. În memoria faptelor de arme din acest război, o localitate din vestul Kazahstanului a fost numită „Port Arthur”. În timpul luptelor primului război mondial au fost mobilizate pe front nouă regimente de cavalerie (50 de sotnii), baterii de artilerie, un regiment de gardă, 9 sotnii de rezervă și auxiliare și altele. Doar în anul 1917 efectivele lor se ridicau la mai mult de 13.000 de oameni. Pentru curajul și vitejia dovedită în luptă, 5.378
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
de arme din acest război, o localitate din vestul Kazahstanului a fost numită „Port Arthur”. În timpul luptelor primului război mondial au fost mobilizate pe front nouă regimente de cavalerie (50 de sotnii), baterii de artilerie, un regiment de gardă, 9 sotnii de rezervă și auxiliare și altele. Doar în anul 1917 efectivele lor se ridicau la mai mult de 13.000 de oameni. Pentru curajul și vitejia dovedită în luptă, 5.378 de cazaci de pe Ural au fost decorați cu diferite
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
Din punct de vedere administrativ, Ucraina de pe malul stâng era împărțită după principii militare în „polkuri” („regimente”), care erau părți ale guberniilor organizate de guvernul de la Moscova. Polkul era format dintr-un număr de „kurine”, (compuse la rândul lor din „sotnii”). A existat de asemenea și o altă organizație militară a cazacilor „kiș”, (echivalentul unei brigăzi), condusă de „koșovîi otaman”, care era constituită exclusiv în scopuri militare, în timpul campaniilor războinice. A existat un tribunal militar, care judeca și pedepsea sever violențele
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
cazacilor de pe Terek. În 1584, și această fortificație a fost ocupată de cazaci, dintre care unii fuseseră recrutați în armata regelui georgian Simon. Pe de altă parte, un ataman al cazacilor de pe Don, Șadra, a condus un grup de trei sotnii de cazaci în teritoriile kumîkilor, unde a fondat orașul Andreev. Unul dintre motivele posibile ar fi fost relațiile tensionate ale acestui grup cu legendarul lider cazac Ermak Timofeevici. În 1580, prin ucazul țarului, Șadra și un număr de cazaci au
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
militar al Kubanului era reflectat și în împărțirea administrativă a teritoriului. Spre deosebire de gubernia tipică a Imperiului Rus, care era împărțită în uezduri (districte), teritoriul Kubanului era organizat ca oblast, divizată în mai multe „otdele” (regiuni). Fiecare otdel avea propria sa sotnie, împărțită la rândul ei în stanițe și hutoare. Atamanul (comandantul) fiecărei regiuni era responsabil nu doar de pregătirea militară a cazacilor, dar și pentru problemele de administrație locală. Atamanii stanițelor și hutoarelor erau aleși de cazaci, dar numirea oficială era
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
propuneri pentru crearea unei Armate a cazacilor din Kuban și Abhazia. Când a izbucnit războiul civil din Abhazia, 1.500 de voluntari din Kuban au venit în Abhazia să ajute mișcarea secesionistă. Unul dintre cele mai cunoscute grupuri a fost Sotnia I de sub comanda atamanului Nikolai Pusko, care a distrus o întreagă subunitate de voluntari ucrainei, care luptau de partea georgienilor, după care au fost primii care au intrat în Suhumi în 1993. Din acel moment, un detașament numeros de cazaci
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
Chios. În această perioadă, Sicul Dunării a atins apogeul existenței sale: avea efective de 10 - 15 mii de oameni, controla toată regiunea Deltei, cu șase sate sub controlul direct al atamanului de tabără. În Dunavățu de Sus existau 38 de sotnii ale cazacilor zaporijieni din Deltă. Față de vechii zaporijieni existau însă anumite diferențe. Se renunțase la alegerea ofițerilor („starșina” - bătrânii), iar pentru serviciul activ erau aleși doar tinerii necăsătoriți. Comandanții de regimente („polcovnicii”) erau numiți temporar direct de către atamanul de tabără
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
Gladki, fiul unui moșier bogat din Poltava, eșuase în diferite afaceri în Crimeea și Odesa și se alăturase cazacilor în 1822. A participat la campania din Grecia, la asediul orașului Messolonghi și a fost ales în funcția de ataman de sotnie. Tucikov, după eșecul negocierilor cu Nezmaevski, a luat legătura cu Gladki. Acesta din urmă a fost ales ataman de tabără pe 1 octombrie 1828. Odată cu izbucnirea noului război ruso-turc din 1828 - 1829, armata rusă de sub comanda feldmareșalului Peter Wittgenstein a
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
cu polcovnicii cazacilor la rame. Țarul le-a promis noilor săi supuși că le va permite să formeze o nouă „Armată specială zaporijiană” (Отдельное запорожное войско) și l-a numit pe Gladki ataman. Noua armată avea efective reduse, doar cinci sotnii de infanterie, puse sub comanda Flotilei ruse a Dunării. În ciuda numărului mic de oameni, cazacii noii armate s-au dovedit extrem de folositori, datorită capacității lor de orientare prin canalele complicate ale Deltei Dunării. De asemenea, ei și-au dovedit vitejia
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
pe un teritoriu de 7,45 milioane desiatine (aproximativ 81.400 km2). La începutul secolului al XX-lea, în timp de pace, Armata cazacilor din Orenburg avea 6 regimente și un batalion independent de cavalerie, 3 batalioane de artilerie, o sotnie de Gardă și două sotnii servicii auxiliare. În timpul primei conflagrații mondiale, cazacii din Orenburg au mobilizat 18 regimente și un batalion independent de cavalerie, 9 batalioane de artilerie, o sotnie de gardă, 9 sotnii de infanterie, 8 sotnii de rezervă
Cazaci din Orenburg () [Corola-website/Science/318166_a_319495]
-
45 milioane desiatine (aproximativ 81.400 km2). La începutul secolului al XX-lea, în timp de pace, Armata cazacilor din Orenburg avea 6 regimente și un batalion independent de cavalerie, 3 batalioane de artilerie, o sotnie de Gardă și două sotnii servicii auxiliare. În timpul primei conflagrații mondiale, cazacii din Orenburg au mobilizat 18 regimente și un batalion independent de cavalerie, 9 batalioane de artilerie, o sotnie de gardă, 9 sotnii de infanterie, 8 sotnii de rezervă și 39 de sotnii cu
Cazaci din Orenburg () [Corola-website/Science/318166_a_319495]
-
un batalion independent de cavalerie, 3 batalioane de artilerie, o sotnie de Gardă și două sotnii servicii auxiliare. În timpul primei conflagrații mondiale, cazacii din Orenburg au mobilizat 18 regimente și un batalion independent de cavalerie, 9 batalioane de artilerie, o sotnie de gardă, 9 sotnii de infanterie, 8 sotnii de rezervă și 39 de sotnii cu destinație specială sau auxiliare, în total 27.000 de soldați. După izbucnirea Revoluției din Octombrie în 1917, Armata cazacilor din Orenburg a luptat de partea
Cazaci din Orenburg () [Corola-website/Science/318166_a_319495]