68 matches
-
vadă ce-i cu toată zarva aceea. Zâmbi îngăduitor; au sosit păsările călătoare. Șugubăț din fire, a mai trimes câteva raze, să gâdile nările timizilor ghiocei, ce și-au ițit capul deasupra omătului târziu, strănutând a veselie. Ca un făcut spânzul, potbalul, floarea paștelui, toporașii, panseluțele și tămâioarele, au răsărit ca prin minune, pregătind cămașa Primăverii într-o multitudine de culori feerice, iar mugurași pomilor din livadă, temători la început, s-au deschis binecuvântați de soarele timpuriu, înflorind dumnezeiește, umplând zarea
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ? Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului -Ce faci duminică la prânz? N-ai vrea să înotăm un veac prin lanul mirosind a spânz și prin oglinda unui lac? În iazul proaspăt degivrat, Poți să asculți admirativ, Cum fac broscuțele oac-oac și stuful stă contemplativ, În mâlul straniu și lucios ca pielea ta de liliac. Te-aștept în raiul specios, Să facem dragoste-n
CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ? de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1472224740.html [Corola-blog/BlogPost/375387_a_376716]
-
această zi nu se cosea și nici nu se lucra la câmp. Singura activitate era curățenia generală din interiorul casei, pentru ca tot ce avea să urmeze să fie cu spor. În unele sate românești se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară, care, în egală măsură, salva viața, dar provoca și moartea. Tot un vechi obicei străvechi, întâlnit în unele sate din estul țării noastre, ne arată cum femeile obișnuiau să atingă un bărbat străin de
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
chiar cu coada șoricelului (ce dacă are două cuvinte). Altul, că tătăneasa e mai bună, că a vindecat-o pe soacră-sa de cancer și merită un nume de S.R.L. Dar a fost contrazis de altul, care a spus că spânzul vindecă mai bine cancerul, așa cum a citit el într-o revistă. Mărășteanu, cu o falcă-n palmă, îi privea uluit și aștepta verdictul final. Însă hărmălaia fuse întreruptă de cel nerăbdător,ultimul de la coadă, care răcni: --Terminați, domnilor, cu bazaconiile
S.R.L.AMARU-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1431507291.html [Corola-blog/BlogPost/352096_a_353425]
-
această zi, nu se cosea și nici nu se lucra la câmp. Singura activitate era curățenia generală din interiorul casei, pentru ca tot ce avea să urmeze să fie cu spor. În unele sate românești, se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară care, în egală măsură, salva viața, dar provoca și moartea. Tot un vechi obicei, întâlnit în unele sate din estul țării noastre, ne arată cum femeile obișnuiau să atingă un bărbat străin de familia
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
lui Marte.’’ ( Nichita Stănescu ) A plouat destul în luna lui Marte, În grădina noastră apele au plâns, Norii grei și negri repede s-au strâns Și-au trezit în noi dragostea de moarte. Leacuri verzi ne-aduce, cu omag și spânz, Primăvara, care vine de departe. Se aude-ncet, murmurând, aparte, Stins, pierdut, chiar glasul cel de miel sau mânz. Am depășit și vântul și ninsoarea Și-au mai rămas doar cele de petale, Ne-am vindecat cu luna și cu
LEACURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1459635473.html [Corola-blog/BlogPost/381615_a_382944]
-
-ne de când e lumea, chifla Suflă vântul întrebări tăioase Iarba a-mbrăcat cămăși de frig Ciulinii țin congres în pipirig Remușcări târzii până la oase Streșinile dau subit în plâns Lumea zorită cade sub umbrele Șirete sindicatele de iele Cotrobăiesc arhivele de spânz Bureți parșivi dedați la simbioze Se dedulcesc cu vestă antiglonț Curte făcând Claudiu-lui Bleonț Edulcorând regia lui în doze. Referință Bibliografică: Suflă vântul întrebări tăioase / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I, 31 decembrie 2011. Drepturi
SUFLĂ VÂNTUL ÎNTREBĂRI TĂIOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sufla_vantul_intrebari_taioase.html [Corola-blog/BlogPost/350986_a_352315]
-
2, p. 23, Ed. Gutenberg, Arad, 2010 Carina A. Ienășel, Incursiune în literatura finlandeză - fragmente de jurnal, în rev. Gutenberg - Universul cărții, Ăn ÎI, nr. 3, p. 6-7, Ed. Gutenberg, Arad, 2010 Carina A. Ienășel, Proteză pentru suflet, Dependentă de spânz, Poem, ***, în rev. Gutenberg - Universul cărții, Ăn ÎI, nr. 4, p. 11, Ed. Gutenberg, Arad, 2010 Carina A. Ienășel, Nostalgica (exersez dreptul de a trage pe sfoară nostalgia), în rev. Gutenberg - Universul cărții, Ăn III, nr. 1, Ed. Gutenberg, Arad
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/Carina_Anca_Ien%C4%83%C8%99el.html [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
consolida - nemțișor de cîmp 21. Digitalis lanata - degețel lînos 22. Digitalis purpurea - degețel roșu 23. Dryopteris filix-mas - feriga 24. Equisetum palustre - coadă calului 25. Euphorbia cyparissias - alior 26. Glyceria aquatica - mana de apă 27. Gratiola offinalis - veninarița 28. Helleborus purpurascens - spînz 29. Hyoscyamus niger - măselarița 30. Juniperus sabina - cetina de negi 31. Lactuca virosa - lăptuca veninoasa 32. Lycopodium clavatum - pedicuța 33. Lolium temulentum - zizanie 34. Lupinus albuș - cafeluța 35. Oenanthe aquatica - mărăraș 36. Paris quadrifolia - dalac 37. Ranunculus sceleratus - boglari 38
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
atât la om cât și la animale pentru „vătămătură”, tăieturi și răni. Se recoltează înainte de Rusalii. In iulie strâng pelinul pentru fiere și astmă. Ca leac de inimă folosesc „baierile irumii”. Tăltinoaia și slăbănogul sunt bune pentru a opri hemoragiile. Spânzul e bun pentru orice boală la animale, folosindu-se rădăcina introdusă în mușchi sau în partea exterioară a urechii. Toate plantele de leac sunt uscate pe pod, la umbră. Mai demult îmbrăcămintea locuitorilor se confecționa din pânză de cânepă și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Galium schultesii"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), omag galben ("Aconitum anthora"), salvie ("Salvia transsylvanica"), gălbinare ("Serratula radiata"), mărgică ("Melica nutans"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum latifolium"), veronică ("Veronica teucrium"), cinci-degete ("Potentilla alba"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), bălbișă ("Stachys sylvatica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), buruiană-de-cinci-degete ("Potentilla recta"), iarbă deasă ("Poa nemoralis") sau firuță ("Poa angustifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
floarea „Paștilor” ("Anemone ranunculoides"), sănișoara ("Saniculea europaea"), dalac ("Paris quadrifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), colțunii-popii ("Violă silvestris"), flămânzica ("Draba nemerosa"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pochivnic ("Asarum europaeum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), angelica ("Angelica archangelica"), vioreaua ("Scilla bifolia"), violă dacica ("Centaurea retezatensis"), brebenei ("Coryadilis solidă"), trei-răi ("Hepatică nobilis") și rogozuri cu specii de "Carex acutiformis, Carex paniculata, Carex pendula" sau " Carex diandra". Aflat în arealul sitului, Geoparcul Dinozaurilor „Țară Hațegului
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
printre care: fag balcanic ("Fagus moesiaca"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), ienupăr ("Juniperus communis"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichina ("Daphne mezereum"), clopoței ("Campanula grossekii"), rânjică ("Cardamine flexuosa"), brândușa de toamnă ("Crocus banaticus"), pufulița ("Epilobium montanum"), laleaua pestrița ("Fritillaria meleagris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vioreaua ("Scilla bifolia"), opaița ("Silene heuffelii") sau iarbă moale ("Stellaria holostea"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
fuchsii, Dactylorhiza incarnata"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), salba moale ("Euonymus latifolius"), pufulița ("Epilobium angustifolium"), ipcărigă de stâncă ("Gypsophila petraea"), năpraznică ("Geranium robertianum"), limba cucului ("Gențiana bulgarica"), sânziene ("Galium kitaibelianum, Galium baillonii"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. cladotricha"), spânz ("Helleborus purpurascens"), trei-răi ("Hepatică nobilis"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), iedera ("Hedera helix"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), azalee de munte ("Loiseleuria procumbens"), crin ("Linum uninerve"), crin de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae", "Lilium martagon"), muma-pădurii ("Lathraea
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
metrii datorită defrișării masive a jnepenilor. Între componentele vegetatiei pajiștilor alpine amintim Coarna (Carex curvula), Parușca (Festuca supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și 1950 m. Vegetația lemnoasă este reprezentată în principal de Jnepăn(Pinus mugo), Ienupăr(Juniperus communis), Smîrdar (Rhododendron Kotsckyi), Azalee pitică (Loisleuria procumbes
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
reprezentat al sexului opus. În această zi, nu se coase și nu se lucrează la câmp și se face curățenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor. În unele sate se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară. Dragobetele are rădăcini foarte vechi. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
iubire de-a lungul întregului an. Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului. În anumite sate ale României, din pământ se scot, de Dragobete, rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este, de asemenea, obligatoriu ca de Dragobete bărbații să se afle în relații cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbații nu au voie să necăjească femeile și nici
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
longifolia"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), o specie ("Conringia austriacă") din familia Brassicaceae, golomăț ("Dactylis glomerata"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), orhidee (din speciile "Epipactis microphylla" și"Spiranthes spiralis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz comun ("Helleborus purpurascens"), ochincea ("Gențiana cruciata"), gențiana ("Gentianella ciliata"), talpa-gâștii ("Geranium lucidum"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. candida"), vulturica ("Hieracium caespitosum"), lăptuca ("Lactuca viminea"), gârbița ("Limodorum abortivum"), drețe ("Lysimachia nemorum"), mierluța ("Minuartia verna"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), trânji ("Neottia nidus-avis"), poroinic ("Orchis
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
acolo, de asemenea, arienii domină și Martin este din nou izgonit. Împreună cu un preot, el își găsește adăpost pe o insulă pustie, Gallinara, nu departe de portul Albenga, unde se hrănește cu rădăcini și ierburi sălbatice. Martin se otrăvește cu spânz și este cât pe ce să moară. În 360, cu canoanele sinodului de la Niceea, trinitarii își recâștigă definitiv influența politică, iar Ilarie se întoarce la episcopia lui. Martin este informat despre eveniment și, la rândul lui, se întoarce la Poitiers
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
cu un ac și legarea lor cu un fir foarte gros din lână, pentru aplicare și nu trebuie îndepărtat până când aceștia cad și trebuie întotdeauna să rămână unul; și când pacientul se recuperează, acesta trebuie să urmeze un tratament cu spânz.” Hemoroizii au fost descriși și în Biblie. Celsus (25 BC - AD 14) a descris procedurile de ligatură și excizie și a discutat posibilele complicații. Galen a susținut tăierea conexiunii arterelor la vene, afirmând că reduce și durerea și răspândirea cangrenei
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
eupatoria"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma hederaceea
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
ruginiță), Asplenium trichomanes (strașnic), Asplenium ceterach, Draba lasiocarpa, Sesleria rigida (coada iepurelui), Dianthus petraeus, Seseli rigidum (buruiana vântului) și Melica ciliata (mărgică), care marchează eterogenitatea substratului, alături de plante transgresive din asocierile de padure din apropiere, cum ar fi: Heleborus odorus(spânz), Geranium robertianum (năpraznică) etc. Arbuștii Syringa vulgaris cu Fraxinus ornus sunt rezultatul colonizării primare a versanților stâncoși, unde au o compoziție relativ constantă, pe când vegetația învecinată a suferit modificări importante cauzate de evoluția climei și de procesele de auto-geneză caracteristice
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
pesmă ("Centaurea atropurpurea"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), brebenei ("Corydalis pumila"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), brăndușă galbenă ("Crocus flavus"), garofiță bănățeană("Dianthus giganteus ssp. banaticus"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), orhidee (cu specii de: , "Gymnadenia conopsea"), spânz verde ("Helleborus odorus"), in galben de Banat ("Linum uninerve"), albină ("Ophrys scolopax ssp. cornuta"), bujor bănățean ("Paeonia mascula"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis tridentata"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), pribolnic ("Orchis simia"), trandafir ("Rosa stylosa"), salată de
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
bunicului meu, ca pomană pentru soțul ei. Pe acel om, Ghiță Peiu sanitarul îl scăpase de la moarte, când era copil, cu 70 de ani în urmă!!! La descoperirea boicilului de către doctorul Vasile Boici din Timișoara, medicament pe bază de spânz (Helleborus purpurascens), mama mea mi-a povestit că bunicul folosea această plantă atât la tratamentul unor afecțiuni la copii, adulți și chiar la animale. De fapt se pare că spânzul a fost utilizat încă din Antichitate în terapia umană și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]