74 matches
-
celui din Eden și a pus heruvimi și sabie de flacără vâlvâitoare să păzească drumul către pomul vieți... E vorba numai de Adam. Femeia devenind, nu fără motiv, secundară. Multă vreme, în istorie, de rușine, probabil, ea va călca întotdeauna spășită în urma bărbatului... Astfel, Testamentul vechi stabilește că păcatul originar al omului, pentru care toată seminția viitoare e condamnată să-și ispășeacă din greu vina, este tocmai ceea ce încoronează ființa excepțional de dotată în raport cu lumea instinctuală, necuvântătoare - cunoașterea supremă a binelui
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
acuzat de terorism familial, după ce acesta îi pusese în ciorbă un ardei atât de iute, încât, după o singură sorbitură femeia și-a pierdut graiul pentru două zile și astfel el a putut viziona la tv, fără comentariile ei, întoarcerea spășită la PSD a lui Dan Voiculescu... 2) Sublocotenent major, grad militar în România, acordat pentru merite excepționale generalului Dan Voiculescu pe când lucra cu un sfert de normă la firma Crescent s.r.l.
Bocncănitul de toamnă - enigmistică electorală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12503_a_13828]
-
ploaia de azi-noapte, și gardienii de la colțul străzii par mai tineri ca îngerul Ioan, au obrazele spălate cu apă de ploaie, stau de vorbă civilizat, occidental cu țiganca Mercedeza, o lasă să le ghicească în palmă sfârșitul lumii, o imploră spășiți să le fluture cele 666 fuste de mătase peste epoleții lor de ață chinezească. Doamne, e primăvară în toi, măceșul răsărit aiurea din crăpăturile de ciment ale balconului de la opt mă mângîie/sfâșie cu spinii lui fragezi, își lasă ADN
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
praznic bună să mă poarte, Vârtoasă ca rachiurile arde Pe gâtița-mi uscată ura ei. Că sunt de multă vreme mi se pare Călugăraș nevolnic într-un schit, Tot canonind pios la lumânare Și n-am ce face, o să-ndur spășit: Prietenul e dus la vânătoare, Iar Doamna Brună tocmai m-a gonit. 2 Sonetu-i un dichis pentru bărbați, Și trebuie lucrat c-un soi de ură, Cioplit cu meșterie din custură, Bătut pe nicovală, strâns în laț. Dar pot și
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
rostul ei în viitor, funcțiunea ei fundamentală rămâne maternitatea biologică ca și cea spirituală. Dăruirea vieței - animare - fie într-un trup, fie într-o conștiință individuală sau colectivă. De aceea femeia normală nu se poate desăvârși pe ea, aducându-se spășită în jurul Eului ei fizic sau psihic, ea nu se poate împlini decât când înfloare dincolo de egoismul individului ei în ființele ce naște din trupul și din duhul ei. Individualismul - un ideal legitim pentru bărbat, e pentru femeie un non-sens! Idealul
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
propagandă poate intimida pînă și pe geniile cele mai verticale. Contemplînd piruetele justificatoare ale autorului, cititorul încearcă senzația stînjenitoare pe care i-ar da-o un gladiator care, pregătindu-se să se lupte cu zimbrii, începe prin a se gudura spășit în fața țînțarilor. Vulnerabilitatea lui Dawkins e patentă și lasă un gust amar. Al doilea semn de cedare tactică privește problema darwinismului social. Dawkins susține că selecția naturală este valabilă oriunde apare fenomenul vieții, la toate speciile, rasele și încrengăturile ("Putem
Surprizele selecției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6901_a_8226]
-
o altă valență în puritatea și frumusețea spirituală a universului său poetic, și anume elevația viziunilor sale ("Ci eu in lumea mea mă simt / Nemuritor și rece"), a ideilor ("Lume ce gândea în basme și vorbea în poezii"), a cuvintelor ("Spăși-voi visul de lumină"). Ne este indusă în felul acesta o bucurie superioară iscată de sentimentul armonizării cu spațiul eteric al idealităților, al valorilor eterne, al absolutului. Poezia lui Eminescu este un spațiu al imaculării, un orizont serafic analog spațiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în lumea ideilor sociale să aibă ceva de spus. Din păcate, teologia nu este tolerată de grila exigențelor ideologice, fiind imediat expulzată sub bănuiala că, orice ar spune, va întreține fatal tendințe teocratice sau fundamentaliste. Și astfel, neajutorată în fața științelor, spășită în fața ideologiilor și marginalizată sub presiunea secularizării, teologia seamănă cu un univers paralel în ale cărui mreje nu cad decît cei aleși. Cînd spun "aleși", nu am nici cea mai mică intenție de a fi ironic. Creștinismul nu e pentru
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
alarma, senzația lui era de cu totul altă natură, era dorință fierbinte, difuză, era viciu. Când revenea la Alexe, inginerul părea decis să suporte orice, cu zâmbetul pe buze, se călise sufletește, se hotărâse să-și lepede orgoliul. Se ducea spășit la profesor, își lua pilula, venea acasă, îi savura efectul sub cupola de lumină de la birou și devenea din nou cel mai obișnuit om cu putință. Uneori Marcu rămânea surprins atunci când o vedea pe soția lui, șocată de cine știe ce, intrigată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și-au bătut joc de el, îndemnându-l, practic, să continue distrugerile în apartament. Dar nici nu le putea reproșa prea multe, deoarece instalația de emisie-recepție tot în patul lui se afla, așa că a ales varianta de a-și vedea spășit de treabă... Fără îndoială era un învins, o victimă a unor prejudecăți: Iertare, Silvico! Iertare, copii! * * * Pensionat pe caz de boală, la nici cincizeci de ani, Ghiță Solovăstru, zis Ghițescu, se deplasa agale prin centrul urbei către și dinspre nicăieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
istorică. Îmi vine să-i spun că spinările declive pe care le vede la colegii și superiorii lui ierahici nu trebuie să-i înmoaie tenacitatea: natura din el e prea dîrză ca să se clatine în fața unor directori de plastilină, care, spășiți în servilismul lor de moment, au ajuns să-l dușmănească pentru curajul și inflexibilitatea lui. Istoricul născut la Oradea în 1983 a absolvit Facultea de Științe Politice, secția Jurnalism, a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Este inițiatorul și coordonatorul proiectului www
Oamenii din bolgie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5415_a_6740]
-
iubire. Prin digresiunile la care recurge mereu, Kierkegaard are ceva din înclinația spre divagație a lui Nietzsche, atîta doar că acum avem de-a face cu un Nietzsche melancolic, lipsit de voință iconoclastă și scutit de capricii profetice. Un Nietzsche spășit pentru care Iisus e singura soluție. Dar am greși dacă l-am privi pe Kierkegaard ca pe un autor accesibil și la îndemînă oricui. Negreșit, impresia de accesibilitate există, și ea vine din fluența de balerin a scrisului lui Kierkegaard
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
scutit de umilința înjosirilor ideologice, un excentric ce a stat lîngă Blaga, Stăniloae sau Țuțea și care s-a vindecat repede de frustrarea ardeleanului care, neputîndu-se adapta Bucureștiului, își convertește neputința în dispreț cultural, pentru ca în final să se întoarcă spășit la umbra protectoare a Feleacului. Sclipirea spiritului Ion Papuc și-o ascunde sub o încetineală mocăită, marca lipsei vitezei de reacție, firea domoală a ardeleanului arătînd o înșelătoare dificultate de comunicare cu semenii, care însă se risipește de îndată ce, trecînd peste
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
de precauție. Întâlnirea cu textele lui aduce cu aterizarea într-un teatru de operațiuni: nimic previzibil, pretutindeni explozii stilistice, întorsături de fraze, perplexități imagistice. Toată gama ludicului absurdist. Iar dacă nu-ți pregătești nedumerirea la tensiune maximă, riști să ieși spășit din caruselul lingvistic organizat de acest desăvârșit artificier. Cărțile lui nu sunt, se-nțelege, populare. Nici printre criticii literari. Urmuzian și plonjând în desfătări specifice unui Boris Vian, Florin Toma reușește să contrarieze în orice formulă. De pildă, primul său
Povestiri despre boală și cuvânt by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2965_a_4290]
-
sine. Când în universități de primă mărime amfiteatrele arată ca exact acum treizeci sau patruzeci de ani, când se scrie la tablă cu creta, iar materialul didactic e tot cel croit cu foarfeca, a le cere profesorilor să se întoarcă spășiți la catedre e, în cel mai bun caz, o nerușinare. Când vrei să le arăți studenților un documentar procurat cu greu (de pe Internet!) și întrebi de aparatul de proiectat, ți se râde în nas: pe ce lume te afli? Nu
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
pronunțare pentru mâine la ora 14 ! zise grav, apoi își ridică ochii și-l fixă din nou pe pârât. Mai spuneți-mi ceva, domnule Mormoloc ! Cum se face că ați ieșit fără nicio zgârâitură din ambuscada aceasta? Pârâtul își lăsă spășit ochii în jos. - Nici eu nu-mi explic, domnule judecător! Referință Bibliografică: Ambuscada / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2151, Anul VI, 20 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AMBUSCADA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385030_a_386359]
-
grav - pur și simplu dat la o parte de mâna nedibace a unuia din povestitori? La sesizarea anonimă a unui grup binevoitor de cetitori pe care noi, naratorii secundari, am înaintat-o naratorilor principali spre studiu și rezolvare, ne facem spășiți nostra culpa și încercăm să oferim o minimă explicație acestei - oricum - impardonabile scăpări din vedere. Trebuie spus dintru început că Iovănuț făcea parte din acea categorie de tineri la care nevoia firească de afirmare era bine cumpănită de necesitatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Ești obosit și asta nu-i în regulă. Meseria asta-i periculoasă iar noi nu vrem să se petreacă o nenorocire. Ori te odihnești ca lumea și vii "fresh" la lucru ori ne despărțim! Plecase capul în jos, lăsându-se spășit de pe un picior pe altul. Șeful avea dreptate, umbla chior de somn și de câteva ori fusese la un pas de accident. Da, șefu', am înțeles murmură el cu glas moale, răsu cindu-se pe călcâie dând să plece. Renunțase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și salariile. Voi nu meritați nici aceste salarii tăiate cum le aveți acum! Rușine să vă fie! Bărbatul chiar s-a rușinat și a plecat iute la colega de breaslă. Ce au discutat numai ei știu, dar s-a întors spășit la Terezia și i-a zis un "sărut mâna"cu un glas care parcă cerșea iertare și pocăință. Uitându-se după mașină, Terezia simți un gust amar și o lehamite față de tot ceea ce înseamnă medicina noastră cea de toate zilele
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
Tău rămâne în cer Cine-l știe cu inima-s fericiți Și cei fără prihană se vor iubiți Judecata dreptății Tale eu cer Îndreptările Tale le voi păzi Nu mă părăsi Doamne la nesfârșit Străin sunt lumii pe pământ și spășit În legea Ta minuni aflu zi de zi În gura mea Cuvântul Tău ca mierea De n-ar fi fost legea în gândirea mea În limba mea s-ar fi născut tăcerea Și Te va lăuda sufletul meu viu Căile
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
mine, mai puțin atomi de hun și ung. Scut: Carpații și Ștefan cel Mare! În compensație, mi-am luat soția ardeleancă. De-ale lelii Safta! Soțul nominalizatei ar avea ceva probleme! Teror! S-ar putea că însuși Dragnea să vină spășit cu o altă propunere în pli(s)c! Oricum, Santa Klaus ne-a asigurat un Crăciun creștin. La anul mai vedem! O ultimă surpriză! Moș Dacian-Julien Cioloș a adus României, de la U.E., 7,23 miliarde de euro + investiții străine directe
TABLETA DE WEEKEND (180): SURPRIZE SURPRIZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368701_a_370030]
-
să ia viața sărmanelor animale! Porni spre casă, dar lacrimile îi curgeau nestăvilite pe obraji. Nu putea să uite figura acelei mame a vătuiului, hotărâtă să-și apere puiul cu viața ei. Ce priviri nevinovate, blânde, frumoase avea! Mergea liniștit, spășit către casă. După un ceas de mers, trecu pârleazul de intrare în gospodăria sa, apoi întră în casă, cu o față de nerecunoscut. - Ce-i cu tine, Artemie Stepanovic? Ce s-a întâmplat!? Îl întâmpină soția cu privirea speriată. Omul ei
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
sticlă, să aibă ce arăta mamei acasă. Greu, cam greu, se lăsă seara. Mai așteptă să se întunece de-a binelea. Când stelele răsăriră pe cer, se ridică din ascunzișul lui și porni fără grabă spre casă. Abia ce intră spășit în odaie, că mama se bucură mult de întoarcerea băiatului ei din drum lung, rostindu-i cuvinte dragi: - Ai și venit, băiatul mamei? Hai, ia povestește, cum a fost, pe unde ai umblat!... - Cum să fie?Bine! zise băiatul cam
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
că avea și atâtea perspective În tăria din ale predicărilor injective... Din ce-i rămase de învățat altădat, Acum știia pe-de-rost că a cătat, Să-nvețe pe alții unde el a greșit, În a lui povețe toți să treacă la spășit... Își făcu astă școala ce-și promise, Dorința cu ardoare și-o stinse, Și-ncepu să predea cu așa emfază Cât de tare poate țipa lumea să vază. Părea și așa de chibzuitor și gânditor, De vorbe frumoase și povețe
POZNAŞ ÎNVĂŢĂTOR-UL ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365358_a_366687]
-
demn e, Să ne bată-n tâmple Și-ai să-mi trimiți vești Eu le voi percepe Când bat în ferești Luceferii de pe, boltă. Și-am să spun oamenilor: - Vai, Mai bine nebun Mă nășteam și-ncai Le strigam amare Vorbele spășit Tragică eroare Mitul s-a sfârșit! Ori așa, întruna Nopțile, cu toate Că le știe luna Îmi sunt numărate Una numai lipsă Aș putea să-ndur Și dacă nu-i chip să O obțin, o fur! Dă-mi din nopți atâta: Una
O SINGURĂ NOAPTE de ION UNTARU în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350907_a_352236]