46 matches
-
1952 (?!exclamația noastră), iar vasul uriaș, acel Dreadnought al Păcii, pe care înaltă ființă franco-anglo-americană îl pusese de vreo douăzeci de ani în executare, trebuia în curînd să fie împins în afara din matcă în care fusese lucrat, în apele oceanului... Spăimîntătorul și minunatul Dreadnought al Păcii sleise însă întreaga producțiune a fierului după fața pămîntului, și ar fi rămas neispravit, daca omenirea nu s-ar fi aflat tocmai atunci într-o eră de liniște și împăciuire, așa că societatea în comandita a
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
vremi cărunte , Și-aruncă umbrele-mprejur . Și -acum copiii , pe-nserate , Lângă -un batran povestitor , Cu spaimă-asculta basmul lor... Și , martor vremii minunate , Precum un spectru fără grâi , Cu negrele-i ruini la soare Castelul stă privind spre plai Din înălțimi spăimântătoare. În vale astăzi e-un aul; Pământul , roditor , sătul , Se-mbracă-n verde și-nflorește; În grea tăcere de cavou Se pierde-al vocilor ecou , Și pacea totul stăpânește . Pe drumuri caravane vin Sunându-și clopoțeii lin... Un râu ce
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
său din "CAFENEAUA", Horațiu Mălăele a spus: „mai limpede că orice, mi-am descoperit ambițiile și slăbiciunile, norocirile și nenorocirile, viața mea, a voastră, a noastră și toate la un loc răsturnate în viața acestei familii imaginate - oglindă vie și spăimântătoare a vieții noastre pe pământ." Biletele se găsesc la Palatul Național al Copiilor, în oficiile Postei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos, Diverta, în magazinul Biletoo din Unirea Shopping Center (parter), magazinele Flaco, Librăriile Adevărul și
Cafeneaua [Corola-blog/BlogPost/97879_a_99171]
-
de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mânile deasupra capului, râmâind astfel încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil cu negrul obrazului. Spăimântător era aspectul acelora cărora limba umflată, le ieșise pe jumătate din gură. Dinții le erau adânc intrați în limbă. Mulți aveau osul nasului zdrobit, sau că au căzut pe scară, sau că au fost călcați de alții. În primul etaj
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
n'au copii." Legenda Meșterului Manole își sună ora în această jertfă consimțită: "N'au părinți; de cele mai adese ori părinții și epoca lor n'au putut să recunoască acea uluitoare mlădiță a vieței cu florile ei uriașe și spăimântătoare: au crucificat, au otrăvit și au ars ființa miraculoasă. N'au copii; geniile sunt uneori cu totul sterile trupește, iar alteori procrează oameni comuni, dacă nu de-a dreptul stârpituri, din cine știe ce osteneală și sleire a generației, prin ecloziunea bruscă
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]
-
percep altceva decat țăcanitul ucigător al roților, sus, deasupra mea. Veneau mașini din toate direcțiile, eu îmi pierdusem suflul, picioarele mi se îngreunaseră , un vârtej cenușiu, în care intrasem, îmi întuneca privirea. Îmi trecu prin minte versul lui Nichita, „Cu spăimântătoare viteză / am trecut prin tunelul oranj„... Tunelul morții... Nu mai aveam percepții vizuale, doar mentale... Și cenușiul care-mi pătrundea în propria ființă prin pupile deschise , într-un flux rapid, neîncetat, mă rupea cu totul de o realitate pe care
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
mai adânci știința noastră secretă! Aia e! Ei, da! Aici așa era! Porni un uragan de întrebări la care acum răspundeau și cei doi, Relu și Nelu, care împărtășiseră ca frații toate chinurile îndurate când cu intrarea în negurile în- spăimântătoare ale bălții fantomă. Spre dimineață, pe când se întorceau spre casă, mereu surprinzătorul Melu, mai spuse: - Uăiii, nici dacă-l pii’ndeam pă Moby Dick nu eram mai baștani! Ceilalți remarcară în tăcere înțelepciunea devotatului lor prieten, urmând ca în zile
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
cursul pe care-l au astăzi. Nimic mai lesne de produs, nimic mai greu de mănținut ca iluzia economică. În ziua în care nu vom mai avea nimic de amanetat gestiunea financiară a partidului liberal se va arăta în toată spăimântătoarea ei goliciune, deși partidul are obiceiul de-a se retrage de la putere când se-nfundă lucrurile și de-a lăsa ca alții să le descurce, alții să astupe golurile. Cum e problematică răscumpărarea din punt de vedere economic, tot așa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rechiziție de oameni și materiale, pun o perdea înaintea ochilor capului statului și-l opresc de-a vedea ranele {EminescuOpXI 168} nu ale unei părți, ci ale corpului întreg al societății române, rane cari cresc și se-nveninează c-o spăimântătoare repeziciune. Ne-am împlinit astfel o datorie de conștiință, o datorie respectuoasă cătră unul din cei mai înalți factori ai formulei noastre politice, lăsând ca, la rândul său și de-o va voi serios, el să poală cerceta și vedea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu stă în provocarea muntelui, ca "vânător de Dumnezeu", precum la F. Nietzsche. Dimpotrivă, drumul inițiatic al magului eminescian este diferit și față de basmele românești: nu există piedici, urmăritori, pe drumul inițiatic. Imaginile cosmice nu sunt surprinse gâfâind, pe cărări "spăimântătoare", ci dintr-un ochi de pasăre care planând deasupra lumii sărbătorește frumusețea lumii. Nu putem decela la el o privire "revoltată" aceea ar distruge, ar arde toată schelăria "surelor văi de chaos" din jur. Eminescu nu este un "vânător", ci
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
inimii: "Tharmas, te știu: cum ne-am schimbat, și frumusețea ni s-a stins! 80 Și totuși te știu încă, deși în asta groaznică ruină cufundat. Tu, cîndva cel mai blînd fíu al cerului, acum te-ai prefăcut în Furie Spăimîntătoare, O grozăvie pentru toate vietățile; să nu crezi că nu știu C-ai înviat din morți, sau ca puterea-mi a uitat Că dorm aici în somn firáv. Mi-aduc aminte bine Ziua, 85 Ziua de groază și oroare... Cînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rămîn Se-ntorc în chinuri și cumplite spasme la starea lor de fiara; Căci monștrii Elementelor, Lei sau Tigrii-ori Lupi246, Fac să răsune cu tărie-asurzitoarea muzică pe care Los și Enitharmon o Inspiră, răsunînd tare; par unii altora 120 Oameni spăimîntători ce groaznic rîd printre stindarde. Și cînd, acum că revoluția zilei lor a bătăliilor trecut-a, Căzînd din nou în groaznic chin se-ntorc în chipuri de durere, Cu fețe abătute, fără țel, ne-nsuflețiți, deși-nfuriați, Nemaistînd drept, desi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
88 "Tu Florile le simți cum își dau scumpele Parfumuri, / Și nimenea nu poate spune cum dintr-un centru așa mic acestfel de miresme vin, / Uitînd ca-n acel Centru Vecia își întinde / Nemuritoare ușile-i pe care Og și-Anac spăimîntător le străjuiesc." (Milton, 31, 46-49, BCW: 520: "Thou percievest the Flowers puț forth their precious Odours, / And none can tell how from șo small a center comes such sweets, / Forgetting that within that Center Eternity expands / Its ever during doors
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
loc pentru ei. Cum vine însă că Ungaria, aci populată, dar în mare parte pustie, retrogradează din deceniu în deceniu în privirea populației sale, că întreaga ei prosperitate economică e lovită de regres? Cifrele ce pătrund penibil în publicitate sunt spăimântătoare, nici acum, în anul cel bun, nu se vede o scădere a răului. Această împrejurare ne spune îndeajuns că n-avem a face cu neajunsuri trecătoare, ci cu rele sociale și economice adânci, a căror înlăturare, în actualele împrejurări politice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și partea cea mai cu greutate a populațiunii ieșene și, în jurul statuei, pe lângă vreo trei sute de oficiali și oameni ai poliției bucureștene, aduși pe socoteala statului, n-a strălucit decât miile de jidovi, atrași de solemnitate ca spectatori, spre imagine spăimântătoare a stării de jale în care a ajuns patria eroului sărbătorit! Daca acum vom părăsi terenul arbitrariului guvernamental spre a caracteriza procedarea guvernului ca act de administrațiune publică, ea ne înfățișează o tendință centralizatoare care dă dezmințire patentă principielor profesate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nenorocire abătută cândva asupra lumii. Din toate părțile soseau trăsuri, cu femei palide, aproape leșinate, ținând la nas sticluțe cu eter. Oameni străini, ciudați și ceremonioși, luau în primire porțile îmbrăcându-le în pânze de doliu, transformându-le în negre, spăimântătoare arcuri de triumf; nimic nu era mai bine organizat în orașul acela decât ceremoniile funebre (G. Bogza, 1968, p. 172). Însoțit fiind de ironie sau portret, efectul constatării este și mai puternic: Dl Guță Tătărescu e un june norocos și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
compartimentele. Masca de acum părea să ne înlemnească însă tinerețea. Știam că ne vom despărți, unii, pentru totdeauna. Neam propus o întîlnire după zece, apoi după douăzeci de ani, dar cine mai putea să știe!... Ca timp, distanțele acestea păreau spăimîntătoare, marcînd un gol, o pierdere ireparabilă. Pe rînd iubite, colegele se măritaseră, lăsîndu-i pe băieți din ce în ce mai singuratici. Pătruns de conștiința destinului ce începea să fie personal, întrezăream realitatea unui sfîrșit. De starea de infantilitate care încă mă mai lega de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
glumă de salon față de cruzimea și barbaria ce s-a abătut asupra tuturor satelor din țară de când au luat ăștia conducerea!... Cei împușcați sau în general uciși de expedițiile represive sunt cei fericiți și norocoși, pentru că au scăpat de schingiuirile spăimântătoare pe care trebuie să le îndure cei vii... În sfârșit, a fost o baie de sânge colosală, ceva cum nu s-a mai pomenit nicăiri în lume în veacul din urmă, nici chiar în colonii sau față de triburile sălbatice. Și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
închiși, fața trasă și slăbită, pleoapele-nvinețite * peste ochii înfundați. Haina ei trecea din toate părțile peste marginile sicriului și ajungea la pământ... Mînile reci, transparente de albe, cu degetele lungi și subțiri încleștate peste piept... Era un cadavru de-o spăimântătoare frumuseță... - O, Rodope, zise el îngenunchind la sicriu și plecîndu-și fața plină de lacrimi la pieptul [ei]. Cum te iubesc!... De ce-ai murit?... Nu ți-am spus să nu mori... nu te-am rugat... copilă? Vezi tu flacăra lampei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în acea foaie Dramele Baraganului, scriere originală (foarte originală! ) contimporană. Prima parte: convertirea banditului, cârcima de la cărare. Iată textul începutului: Era timpul înfiorător. Sara unei din cele din urmă zile ale lui fevruarie anul 1848 adusese cu sine un viscol spăimântător. Ninsoarea grozavă ce începuse de cu ziua, nu mai putea cădea. Ea era oprită de un viscol furtunos; și supunîndu-se astfel unui element mai puternic decât dânsa ea alerga rătăcindă prin aerul rece și aspru. Din astă cauză, se putea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că nu-i destul ca un bulgăraș ori un grecușor să se frizeze trei ani în Paris pentru a se-ntoarce de acolo român neaoș. Ex.: "Populația noastră agricolă a discrescut în cei din urmă" cinci ani de uă manieră spăimântătoare " 2) A doua cauză a crizei financiare este că mulțime de oameni de teapa doctorului, cam târziori la minte, în loc să se ocupe cu lucruri folositoare, precum punerea în stare normală a ciubotelor vechi, revenirea asupra căilor acului de-a lungul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reformelor ar fi existat vro deosebire de păreri între marele vizir și prezidentul Consilului de Stat. [26 noiembrie 1876] TURCII NOȘTRI Se vede că prin Țara Românească se lățise știrea despre vro navală turcească, și desigur în mod atât de spăimântător încît "Romînul" se vede silit a dezminți știrea. Iată ce zice ziarul: O mare panică s-a răspândit astăzi în București, comunicîndu-se de la orașele de porturi, unde ea este și mai mare: trec turcii! este țipetul ce se aude, și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
supus, Plătind c-ai năzuit atât de sus. Te uită, prinți vestiți, cândva, ca tine, Atrași de faimă, îmboldiți de pofte, Vorbesc cu multe limbi și fețe pale, Acoperiș având doar câmp de stele, Martiri în luptele lui Ámor, grele. Spăimântători la chip, ei nu te lasă Să te arunci în neagra morții plasă 1. Răspunsul lui Pericle la provocarea lui Antiochus și atracția lui irezistibilă pentru tânăra fată trădează o fascinație a morții, curajul de a nu ocoli confruntarea cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acțiune socială. Întâlnim aici un Gusti cald, ușor sentimental, apropiat de problemele și necazurile țăranului, înțelegător cu unele scăderi morale (alcoolismul), explicându-le prin crunta sărăcie în care țăranul se zbate. Preocupat de dobândirea încrederii din partea săteanului, izbit de „ruptura spăimântătoare” produsă între țărani și orășeni, necăjit de faptul că țăranul și-a pierdut încrederea („din primul loc ești privit ca străin, străin de port, de apucături, de tot”) - „și lipsind încrederea, s-a dus pe copcă orice străduință de a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Lumînările de la nuntă se păstrează pînă la Paștele viitor, cînd trebuie arse în întregime la înviere, precum și [în] cele trei nopți. Cînd după cununie se arde toată lumina îi semn că omul cununat nu va trăi mult. E o prevestire spăimîntătoare că se rupe lumînarea mirilor în timpul cununiei: moartea. Cînd un om bolnav ajunge în agonia morții, i se pune în mîna dreaptă o lumînare de ceară aprinsă, ca dîndu-și sfîrșitul să nu se apropie duhurile necurate de dînsul și pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]