16 matches
-
Str. Trandafirilor Str. Trotuș Str. Ulmului Bl. D. Unirii - blocurile nr. 2, 2A, 4, 6, 8, 10, 10A, 14; Ale. Unității - locuințele individuale Str. Vasile Pârvan Str. Verde Comuna Ciorăști Sate: Ciorăști, Codrești, Mihălceni, Salcia Nouă, Salcia Veche, Satu Nou, Spătăreasa Comuna Gologanu Sat: Gologanu Comuna Gugești Sate: Gugești, Oreavu Comuna Măicănești Sate: Măicănești, Belciugele, Râmniceni, Slobozia Boțești, Stupina, Tătaru Comuna Milcovul Sate: Milcovul, Lămotești Comuna Nănești Sate: Nănești, Călienii Noi, Călienii Vechi Comuna Popești Sate: Popești, Terchești Comuna Slobozia Ciorăști
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Biserica Sfântul Neculai din Căpușneni este o biserică de lemn de rit ortodox, construită între anii 1792-1795 de către spătăreasa Safta Bogdan, este monument istoric () și aparține de episcopia Huși. Este situată în satul Căpușneni comuna Lipovăț județul Vaslui În anul, 1792, spătăreasa Safta Bogdan, fiica marelui Logofăt Ioan Bogdan, căsătorită cu spătarul Constantin Costache, înființează schitul „Orgoieștii Noi”, pe
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Sfântul Neculai din Căpușneni este o biserică de lemn de rit ortodox, construită între anii 1792-1795 de către spătăreasa Safta Bogdan, este monument istoric () și aparține de episcopia Huși. Este situată în satul Căpușneni comuna Lipovăț județul Vaslui În anul, 1792, spătăreasa Safta Bogdan, fiica marelui Logofăt Ioan Bogdan, căsătorită cu spătarul Constantin Costache, înființează schitul „Orgoieștii Noi”, pe moșia sa „Negomirești” la obîrșia pârâului Horăieții . Această moșie Negomirești are o suprafață totală de 391 fălci și 88 prăjini ( 588 ha ) și
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Nostru Neculai Arhiepiscopul Miralichiei făcător de minuni” a început în anul 1792 și a durat mai multi ani. Are o arhitectonică deosebită: înaltă, în formă de cruce, cu trei turle, în interior cu absidii laterale după gustul rafinat al ctitorei, spătăreasa Safta Bogdan. Are un pridvor deschis spre apus, după stilul curților boierești. Interiorul cu pereții căptușiți cu scândură, nepictați, vopsiți cu ulei albastru, iar acum cu alb. Catapeteasma este din lemn de tei, pictată de un pictor rus. În testamentul
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Ciorăști este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Ciorăști (reședința), Codrești, Mihălceni, Salcia Nouă, Salcia Veche, Satu Nou și Spătăreasa. În comună sunt 2038 gospodării cu 1974 locuințe și trăiesc 3150 de locuitori. În satele comunei funcționează 2 școli și 2 grădinițe. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt cultivarea cerealelor, creșterea vitelor și legumicultura. Comuna se află în sud-estul județului, la
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
ziua a șaptea (1,17%). Pentru 4,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Ciorăști, Sfoara, Spătăreasa și Codrești, cu o populație de 1929 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Ciorăști zidită în 1867 și una la Codrești construită în 1858) și o școală mixtă cu 70 de elevi, deschisă în 1886. La acea
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
nimeni pentru terenul din vatra târgului. În ce privește moșia din jurul târgului, judecățile între bârlădeni și stăpânitorii moșiei s-au desfășurat până la anul 1815, când totul a luat sfârșit prin cumpărarea moșiei de către bârlădeni cu suma de 180.000 lei vechi de la spătăreasa Profira Miclescu și soțul său, spătarul Nicolai Dimachi. Până atunci însă localnicii plătiseră dijmă, asemănător besmanului. Actul de răscumpărare a fost întărit de Alexandru Scarlat Kalimach Voievod prin hrisovul domnesc de la 30 august 1816. Prin același hrisov a fost întărit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “Însemnat-am ca să se știe de cînd au răposat dumneaei cucoana Anastasia Spătăreasa, soția dumnealui cuconului Ioniță Hurmuzachi, la leat 1793, noiembrie 28, sâmbătă spre duminică, la 2 ceasuri din zi, în care zi s-a întâmplat și un cutremur foarte mare, la 6 ceasuri din noapte. Și au ținut cutremurul 25 de
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
închiriere a fost tot 23 aprilie-26 octombrie, dar în anul 1851. De data aceasta lucrurile au ieșit pe dos, așa cum nu sperau soții Eminovici. Doctorul Jianu a fost corect, căci nu au avut cu el nici un litigiu. Noua chiriașă însă, spătăreasa Smaranda Varlaam, va purta cu Eminovici, în perioada 1851-1852, un proces hărțuitor, nevrând să elibereze casele conform contractului și considerându-se în continuare chiriașă. Mai mult, încuie și pleacă la Iași, de unde tergiversează lucrurile, apelând la tot felul de stratageme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
aice în oraș două odăi parte din bucătărie grajd și șură în chirie cu luna și cari m-am alcătuit să plătesc opt galbeni pe toată luna păr când mi s-ar da în stăpânire casele mele pe care dumneaei spătăreasa cu așa ră credință vroește a le ține15. Lucrurile tărăgănează incredibil de mult (până la 26 octombrie 1858), așa încât familia Eminovici va sta o vreme în aceste condiții, plătind și chirie, deși era de drept proprietară de case în același oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mihai Voevod, cel Viteaz 61. în mai toate aceste pomelnice, unele „personalizate” - cum sunt cele identificate de Nicolae Iorga la Mănăstirea Mărgineni: al Saftei Stolniceasa (prima nevastă a stolnicului Constantin Cantacuzino), al Margăi Spătărescu (soția spătarului Mihai Cantacuzino), al Păunei Spătăreasa, al Maricăi Logofeteasa Cantacuzino (amândouă cumnatele Saftei)62 - (cu o circulație destul de liberă; ele trec uneori de la un lăcaș la altul; din fragmentele transcrise de Nicolae Iorga se vede limpede că între pomelnicele bisericii Sfântul Nicolae din Lacuri - [o mănăstire
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mavrocordat], în țara Românească s-au purtat de tot rău și împotrivă. El mai întâi, după prăpădenia acelor mai sus arătați bătrâni Cantacuzini, au adus și capigi-bașa și a vândut la mezat toate acele mișcătoare averi ale comisului Mihai Cantacuzino, ale spătăresei Stanca, văduva spătarului Răducan Cantacuzino, ale celor doi frați Cantacuzini, Matei și Pârvu, ale fiilor Dudescului, mutându-i de la o închisoare la alta și pe femeile lor și pe văduvele lor și ținându-le sub strajă”. N-a scăpat de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a bătut cetatea trecutului a fost schimbarea portului vechi; ideea nouă, continuă Russo, a năvălit în țară o dată cu pantalonii și... pălăria“. Moda apuseană atrage ca un magnet, manifestându-se ca o aspirație generală de integrare în Europa. Tendința o exprimă Spătăreasa din piesa „Însurățeii“ de Matei Millo, care „înaintează pe scenă și se adresează publicului: «Din Paris mi-aduc capele/Și bonete, pline lăzi/ Cu rochii, pantofi, cordele/ Țara mi-o civilizez. Aduc unii de cărți teancuri/ Care mintea le smintesc
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
Maria Mavrodin nu l-au pus în aplicare. Ei au încercat, cu acest contract, să oprească pe creditorii lui Eminovici de a cere vînzarea Ipoteștiului, dacă se va putea. De altfel, Raluca Eminovici și-a închiriat casele de lîngă Uspenia spătăresei Smaranda Varlaam, pe perioada 23 aprilie-26 octombrie 185151 și s-a mutat, cu foarte mare îndrăzneală, la Ipotești. Nu trebuie să ne închipuim că la Ipotești familia Eminovici era așteptată cu mese întinse și făclii aprinse. Era acolo o casă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Romașcu), Iancu Epure; satrarul G. Damian; nobilii N. Codreanu, D. Cernat, G. și D.Cerchez, Costachi și Șt. Racliș, Costachi Ciucă, V. Ursanu; dd Iancu Epureanu, A. Bontăș, profesorul Ioan Popesco, Al. Cârjă, Lupașcu, Costachi Sturza, Beidiman (nu Beldiman); doamnele spătărese Catinca Radu, Catinca Bontăș, Cleopatra Chicoș. Dintre bârlădenii stabiliți aiurea, Gr. Crețu amintea pe: I.G. Bușilă, profesor și autor didactic la Craiova; N.G.Docan, născut la 24 iunie 1871, licențiat în drept la Paris, colaborator la „Arhiva" din Iași, autor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. * Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “însemnat-am ca să se știe de cînd au răposat dumneaei cucoana Anastasia Spătăreasa, soția dumnealui cuconului Ioniță Hurmuzachi, la leat 1793, noiembrie 28, sâmbătă spre duminică, la 2 ceasuri din zi, în care zi s-a întâmplat și un cutremur foarte mare, la 6 ceasuri din noapte. Și au ținut cutremurul 25 de
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]