48 matches
-
formase garnitura care pleca la munte. Când ne-am dat seama ce se întâmpla, trenul ieșise din combinat și plecase după un nou transport. Am rămas astfel ostaticii cabinei. Nu știam ce să facem? Dar cum trenulețul urca încet dealul Spătăreștilor unde am văzut un loc mai cu iarbă am sărit amândoi din tren julindu-ne prin diverse părți ale corpului, dar nu prea tare. Ne-am întors spășiți în oraș unde căutam ceva de lucru și în al doilea rând
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434574974.html [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
formase garnitura care pleca la munte. Când ne-am dat seama ce se întâmpla, trenul ieșise din combinat și plecase după un nou transport. Am rămas astfel ostaticii cabinei. Nu știam ce să facem? Dar cum trenulețul urca încet dealul Spătăreștilor unde am văzut un loc mai cu iarbă am sărit amândoi din tren julindu-ne prin diverse părți ale corpului, dar nu prea tare. Ne-am întors spășiți în oraș unde căutam ceva de lucru și în al doilea rând
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_beldie_aventuri_cu_l_mihai_leonte_1351588873.html [Corola-blog/BlogPost/358087_a_359416]
-
buni! De aici au început cercetările despre originile lui moș Lică. Moș Lică a rămas in târgul Fălticenilor chiar din timpul celui de al II lea război mondial. Când trupele sovietice au intrat în oraș la o luptă de pe dealul Spătăreștilor moș Lică a fost rănit destul de grav la un omoplat. Un glonț i-a străpuns osul însă nu i-a atins încheietura. A rămas de trupele sale la spitalul orașului unde doctorul Segall l-a oblojit cum a știut mai
BELDIE; ORIGINILE LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_originile_lui_mos_lica_mihai_leonte_1328152240.html [Corola-blog/BlogPost/346896_a_348225]
-
Luncii Sate: Cornu Luncii, Brăiești, Băișești, Dumbrava, Păiseni, Sasca Mare, Sasca Mică, Sasca Nouă, Șinca Comuna Dolhești Sate: Dolheștii Mari, Dolheștii Mici, Valea Bourei Comuna Drăgușeni Sate: Drăgușeni, Broșteni, Gara Leu Comuna Fântâna Mare Sate: Fântâna Mare, Cotii Băii, Praxia, Spătărești Comuna Forăști Sate: Forăști, Antoceni, Boura, Manolea, Oniceni, Roșiori, Ruși, Țolești, Uidești Comuna Mălini Sate: Mălini, Iesle, Poiana Mărului, Pâraie, Văleni-Stânișoara Comuna Rădășeni Sate: Rădășeni, Lămășeni, Pocoleni Comuna Râșca Sate: Râșca, Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Slătioara Comuna Slatina Sate: Slatina, Găinești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
2 Str. Sold. Vasile Croitoru - nr. 6; Bl. 8 Str. Sonia Cluceru - nr. 1 - 29; 2 - 28 Str. Soreni - nr. 1 - 27; 2 - 34; Str. Spătarul Preda - nr. 1 - 29; 2 - 28; Bl. 11; 18; 19; 97A; 129; 129A Str. Spătărești - nr. 1 - 23; 2 - 16; Str. Spirache Enache - nr. 1 - 97; 2 - 30 Str. Spiralei - nr. 1 - 43; 2 - 30 Str. Spulber - nr. 1 - 33; 2 - 42 Str. Staminelor - nr. 1 - 43; 2 - 40; Str. Stâna de Vale - nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
SAPARD 100 m, în anul 2004, 47.454 lei"; - la poziția nr. 129, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Se formează de la intersecția străzii Cucuteni, traversează pârâul Valea Cheii în punctul La Rusu, continuă spre nord până la intersecția cu străzile Spătărești și Valea Cheii. Lungime - 280 m.", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "Modernizare prin Programul SAPARD 280 m, în anul 2004, 132.871 lei"; - la poziția nr. 148, coloana 5 va avea următorul cuprins: "Modernizare prin Programul SAPARD 183
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
se afla satul. Prima mențiune documentară a acestei localități este într-un document din anul 1620, în care Vasile Boldișor din Tâmpești mărturisea cum a venit preotul Dumitru din Antilești să-i “aleagă partea sa de ocină despre dealul din Spătărești, vecin cu Dealul Tâmpești”. În anul 1774 satul Tâmpești făcea parte din Ocolul Siretului de Sus. La 23 iulie 1778, moșia Tâmpești era stăpânită de șetrarul Alexandru Davidel, fiul lui Ursachi Davidel. Sora sa, Maria Davidel, s-a căsătorit cu
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
moldovene situată la vest - în amonte de Lacul Izvorul Muntelui. Spre sud-vest "" se intersectează la Borca cu DN17B (Vatra Dornei - viaduct Poiana Teiului), iar spre nord-est la Mălini cu DJ209A, prin care se realizează legătura la Cornu Luncii cu DN2E (Spătărești - Gura Humorului) și cu arealul limitrof orașului Fălticeni. Lungimea lui este de 55,22 km, din care 33,6 km sunt pe teritoriul județului Suceava și 21,62 km pe cel al județului Neamț. Cel mai înalt punct este în
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
iar satele Dumbrava și Măldărești au fost comasate cu satul Negulești. Trei obiective din comuna Dealu Morii sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Situl din punctul "Spătărești" aflat la marginea de nord a satului Blaga cuprinde urmele unei așezări din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); așezarea de pe panta dealului „Gura Ghionoaiei” de lângă satul Ghionoaia cuprinde o așezare romană (secolul al III-lea e.n.), una din perioada Halstatt
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
în vechime. În zona comunei s-au stabilit de-a lungul secolelor români ardeleni din Sita Buzăului, care s-au organizat în ceata de moșneni sitilești, denumiți ulterior "izbășoi" (după ce un reprezentant al lor a devenit izbașă al moșiei Roma Spătărească de la București a spătarului Cantacuzino). Comuna a făcut temporar pe la începutul secolului al XIX-lea parte din fostul județ Săcuieni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea "Chiojdu din Bâsca", făcea parte din plaiul Buzău al județului Buzău
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
subordonații lor, care neprimind de la guvern nici o leafă, trebuiau să aibă recurs, naturalmente, la prevaricații și chiar la furtișaguri. Prin aceasta se explică răspândirea în toate părțile a bandelor de tâlhari, care își exercitau activitatea fără frică sub influența slujbașilor spătărești sau hătmănești, ba chiar și în unire cu ei. Spre aceasta a conlucrat mai des instituțiunea zeciuielei, adică dreptul pe o a zecea parte din pradă în folosul strajei spătărești, strajă care protejând brigandagiul, urma prin aceasta, să primească foloasele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tâlhari, care își exercitau activitatea fără frică sub influența slujbașilor spătărești sau hătmănești, ba chiar și în unire cu ei. Spre aceasta a conlucrat mai des instituțiunea zeciuielei, adică dreptul pe o a zecea parte din pradă în folosul strajei spătărești, strajă care protejând brigandagiul, urma prin aceasta, să primească foloasele hotărâte pentru ea, ascunzând pe hoți ca pe un instrument al profesiunii sale vinovate. Dreptul proprietății era supus la aceeași soartă. Dacă o pricină trecea la instanța cea mai înaltă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
, Matei (1756, Spătărești, j. Suceava - 3.X.1801), poet. Fiu al unei Safta din familia Roset și al lui Enacachi Milu (Milo sau Mile), staroste de Cernăuți, M. este bunicul marelui actor Matei Millo. Avea oarecare cultură, deprinzând acasă franceza și greaca modernă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
nemaipomenită! Vitrinele au intrat În concurs și ele. Se Întrec În frumusețe! Sunt specialiști veniți și din alte orașe. Am o distracție plăcută (...). Seara, când vitrinele sunt luminate, este o feerie demnă de admirat! Au frate al marelui actor de la Spătărești) a ridicat actualul sediu al școlii Generale „Al.I. Cuza” de pe str. Sucevei și instituția școlară a fost mutată de pe Ulița Rădășenilor. Pe strada Rădășeni a dat examene liceale Nicolae Labiș. 83 Elena Vasiliu din Fălticeni, soră a lui Grigore
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dar neavând talentul lui Marcel Proust, nu Îndrăznesc. Mă joc cu cioburile să văd cum mai sclipesc. Într-o excursie cu școala, când eram mic, am intrat Într-o mlaștină În Huci la Buciumeni și era să mă Înec. La Spătărești la nunta lui Huși, fata lui tante Maria Vârnav, am făcut tumba pe voalul miresei ( Îi duceam trena și era să cadă pe spate). V-am spus, cioburi colorate. Vă mulțumesc foarte mult și aș vrea să rămânem În legătură
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
26 și 27 iulie) pentru a lua interviuri - pentru a filma și casa actorului MATEI MILLO. Pe data de 3 august, ora 14.20, pe canalul I, s-a dat pe post emisiunea legată de salvarea Casei MATEI MILLO de la Spătărești. Eu făcusem sesizare la MINISTERUL CULTURII și primisem răspuns că această casă se va reface. La anul se Împlinește Centenarul morții lui MATEI MILLO și casa ar trebui restaurată până atunci. Pe 21 august, la Galeria Oamenilor de Seamă a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Festivalul „Teiul de Aur” de la Iași, anul 1995. Posed și alte afișe, de la diverse manifestări. De la Primăria din Fălticeni am fost invitat să mergem Într-o zi de sâmbătă, la ora 11, să face fotografii ale conacului Matei Millo, de la Spătărești. Prevăzând ce se va Întâmpla, am plecat singur, cu patru zile Înainte, Într-o miercuri. Am reușit să le fac acolo, dar am avut În obiectiv și casa nepotului primar (fostul liceu de fete) Matei Millo, de pe str. Sucevei, 749
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o păstreze, s-o refacă. Nu au salvat-o și, până la urmă s-a demolat. Toți pretextează că nu sunt bani, dar pentru interese particulare, cum de se găsesc așa ușor? Unii afirmă că e greu de restaurat conacul de la Spătărești, pentru că-i prea dărâmat. Aceștia ar putea fi oricând acuzați de neglijență, nepăsare sau ignoranță și scoși din funcții!. Am văzut refăcută casa scriitorului Costache Negruzzi din satul Hermeziu, județul Iași, care s-a inaugurat odată cu sărbătorirea Centenarului Liceului Internat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
P.S. Mi-am adus aminte de ceva. Prin 1949-50, Labiș a prezentat la cenaclul literar din Fălticeni o poezie În care era vorba de o acțiune a utemiștilor de la liceul „Nicu Gane”. Fuseseră la plantat puieți pe coastele prăpăstioase ale Spătăreștilor. A fost și Labiș și apoi și-a pus În versuri de factură quasi folclorică, după cât Îmi aduc aminte, entuziasmul lui frumos. Poezia după ce a fost citită la Cenaclu a fost publicată În Zori noi. Cum aș putea oare s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că „m-am Întins la vorbă”. Scrisorile matale sunt totdeauna binevenite și interesante și pentru mine nu destul de lungi. și d. prof. Popa scrie interesant; dar dânsul e mai laconic. Dacă aveți material suficient, ideea creării unui muzeu „Millo” la Spătărești e foarte bună, deși muzeul e cam departe de oraș. Mă bucur și de Ruginoasa, căci domnitorul Cuza merită și el un muzeu În palatul său de vară, lângă mormântul celor doi fii (se crede, că au fost otrăviți) ai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la „Galerie” un cercetător de la Centrul de lingvistică, istorie literară și folclor din Iași, profesorul (I.) Ciubotaru, care s a interesat de documente despre Mihai Lupescu. Are adunate circa 4.000 de fișe. Pregătește o monografie închinată ilustrului folclorist de la Spătărești. Părerea sa - pe care o împărtășesc și eu - este că contribuția lui Lupescu la folcloristica fălticeneană e mult mai mare și trebuie pusă în lumină (apariția „Șezătorii”). La Bogdănești, mai trăiește învățătorul Holban, care și a susținut definitivatul cu o
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
1937); Balaurul alb (1955); O zi cu Sadoveanu, Copilăria și adolescența (1957); Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu (1966); Vânătoare domnească (1963); Stele și luceferi (1969). Traduceri din N. A. Ostrovski, Balzac, Cehov etc. 237 Mihai Lupescu (n. 5 septembrie 1862, Spătărești, jud. Suceava - m. la 17 august 1922, Bogdănești, jud. Suceava), învățător, folclorist. Redactor al revistelor „Șezătoarea” și „Ion Creangă”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta săteanului”, „Lumina pentru toți”, „Românul” (Arad) etc. A fost director al Orfelinatului agricol din Zorleni, jud. Vaslui
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ziarist, traducător, scriitor. Colaborator cu sociologul Dimitrie Gusti. Autor a numeroase articole și volume în care analizează viața economică a țării. 340 Lucia Millo, fiica primarului de Fălticeni, Matei A. Millo, nepot de frate al marelui actor Matei Millo de la Spătărești. Soția muzicologului și folcloristului Constantin Brăiloiu. 341 Doamna Breazu, soția compozitorului și dirijorului George Breazu. 342 Gheorghe Fira (n. 12.III.1886, Zlătărei, jud. Vâlcea - m. noiembrie 1936, Fălticeni). Folclorist, institutor, compozitor, dirijor, profesor. 343 Intenția profesorului era de a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
casa lui Artur Gorovei, sub bagheta lui Oscar Pursch, dirijorul fanfarei militare de la Reg. 16 Dorobanți din localitate. 392 Alexandru Arșinel lucra la un medalion Ilie Mihăilescu, destul de amplu. 393 Mihai Lupescu, cunoscutul folclorist care a văzut lumina zilei în Spătărești, la 3 kilometri de Fălticeni. 317 casa de la Bogdănești și, după ce terminase cu Zorlenii 394. Acest document nu l-am cunoscut și nici nu știu cum l-a aflat „omul meu”. Cred că, după moartea lui Kirileanu s-a publicat corespondența sa
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
autor a numeroase lucrări științifice în domeniul istoriei, publicate în anuare și reviste sau ziare. Azi, decedat. 468 Mihai Lupescu a redactat o Botanică populară, pe care a semnat-o cu Artur Gorovei. Greul l-a dus folcloristul învățător de la Spătărești. Cum S. Fl. Marian tocmai lucra la Botanica poporană română, iar Gorovei avea nevoie de cimilituri pentru volum, au făcut schimb; mai târziu, când Lupescu s-a adresat folcloristului bucovinean cerându-i lucrarea, acesta i-a răspuns că a răsfirat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]