48 matches
-
fiecare cu 6 căruțe, 12 hamuri și 12 cai și o stație secundară la Miroslovești dotată cu 2 căruțe, 4 hamuri și 4 cai. Prin 1857, poștele de la Fălticeni și până la Miroslovești erau ținute de fruntașul unionist Alecu Millo, din Spătărești, viitorul prefect al județului Suceava, odată cu unirea Principatelor. Până la finele anului 1858, în funcționarea serviciului de poștă s-au adus numeroase modificări și îmbunătățiri: stabilirea monopolului asupra transportului trimiterilor poștale; înființarea de birouri poștale; angajarea de personal calificat și cunoscător
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
astăzi după ce autovehiculul pe care îl conducea a intrat pe contrasens și a lovit un alt TIR al cărui șofer este acum grav rănit, informează Mediafax. Potrivit reprezentanților Poliției Suceava, accidentul a avut loc pe DN 2E, în zona localității Spătărești din județul Suceava. Bărbatul care conducea TIR-ul a intrat pe contrasens a murit. El este considerat vinovat, deoarece acesta a intrat pe contrasens și a lovit un alt TIR. Șoferul celuilalt TIR, un tânăr în vârstă de 21 de
Două TIR-uri s-au ciocnit: un mort și un rănit by Racoceanu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/81943_a_83268]
-
târgăul tău! La ibovnicul tău, fă! Și dacă ții la viața ta, să nu care cumva să mai calci pe la Antilești! * * * Tu știi, bărbate, că hăitușca asta a noastră de coptilă se ține cu sfrijitul cela al scripcarului de la capătul Spătăreștilor? Noi o trimitem cu cârlanii și ea umblă după borteală prin păpușoi cu Nicuță cela cu bube dulci pe la nas și pe la gură. Pe cât de cuminți au fost cele mari, pe atât de zburdalnică-i asta mică! Și ne face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și rog președintele țării, cam dator cu lecturile, dar și pe intratabila, pe formidabila, pe indestructibila doamnă... nu de fier, ci de un surâs,... cu împărțirea dreptății, să mângâie cu privirea acest textișor: , După ce se termina citirea hotărârei, patru arnăuți spătărești intrară în temniță și scoaseră pe nefericitul falit cu capul ras, dezbrăcat până la mijloc și cu mâinile legate una lângă alta cu o funie lungă; iar după aceea unul dintre arnăuți apucă funia de căpătâi și începu a trage pe
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
formase garnitura care pleca la munte. Când ne-am dat seama ce se întâmpla, trenul ieșise din combinat și plecase după un nou transport. Am rămas astfel ostaticii cabinei. Nu știam ce să facem? Dar cum trenulețul urca încet dealul Spătăreștilor unde am văzut un loc mai cu iarbă am sărit amândoi din tren julindu-ne prin diverse părți ale corpului, dar nu prea tare. Ne-am întors spășiți în oraș unde căutam ceva de lucru și în al doilea rând
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
formase garnitura care pleca la munte. Când ne-am dat seama ce se întâmpla, trenul ieșise din combinat și plecase după un nou transport. Am rămas astfel ostaticii cabinei. Nu știam ce să facem? Dar cum trenulețul urca încet dealul Spătăreștilor unde am văzut un loc mai cu iarbă am sărit amândoi din tren julindu-ne prin diverse părți ale corpului, dar nu prea tare. Ne-am întors spășiți în oraș unde căutam ceva de lucru și în al doilea rând
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358087_a_359416]
-
buni! De aici au început cercetările despre originile lui moș Lică. Moș Lică a rămas in târgul Fălticenilor chiar din timpul celui de al II lea război mondial. Când trupele sovietice au intrat în oraș la o luptă de pe dealul Spătăreștilor moș Lică a fost rănit destul de grav la un omoplat. Un glonț i-a străpuns osul însă nu i-a atins încheietura. A rămas de trupele sale la spitalul orașului unde doctorul Segall l-a oblojit cum a știut mai
BELDIE; ORIGINILE LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346896_a_348225]
-
, Matei (1756, Spătărești, j. Suceava - 3.X.1801), poet. Fiu al unei Safta din familia Roset și al lui Enacachi Milu (Milo sau Mile), staroste de Cernăuți, M. este bunicul marelui actor Matei Millo. Avea oarecare cultură, deprinzând acasă franceza și greaca modernă
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
al interpretării sunt: mișcarea sau nemișcarea cărții, direcția de rotire (dreapta sau stânga). O amănunțită descriere a tehnicii este relatată de folcloristul Mihai Lupescu. El prezintă modul cum se realiza divinația cu ajutorul Psaltirii și al cheii bisericii în 1870, în Spătărești, județul Neamț. "Păgubașul venea la biserică curat și se închina la toate icoanele, plătind preotului o liturghie. După sfârșitul sfintei liturghii, preotul îmbrăcat în odăjdii ieșea în mijlocul bisericii și punea în psaltire la caftizma (catisma n.n.) a 16-a, cheia
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și de laudă a credinței și virtuților sale. Datorită neliniștilor din Moldova, se duce în Țara Românească, la Grigore Ghica<footnote Ghica, Grigore Alexandru, Domn al Moldovei (1764-1767 și 1774-1777) footnote>. În slujba lui i se dă dregătoria de Ceauș Spătăresc<footnote Ceauș spătaresc, grad militar inferior, comandant al unei cete de 100 de oameni. footnote>, un ajutor de Hatman<footnote Hatman, Titlu acordat boierului însărcinat cu funcția de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate oștile țării. footnote
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Nicolae-Domnesc din Iași... apoi, i-au luat oasele la Sf. Mănăstire Bursuci. Iaca, măi Fanachi, aista o fost răzeșul Constantin Silișteanu, crescător de cai; Constantin al lui Teodor din Silișteni... întâi herghelegiu, apoi lefegiu, pe urmă și Ceauș la Steagul Spătăresc... Nu putem, măi Fanachi... nu putem să nu-i amintesc, macar pe câțiva din răzășimea... fala noastră, a Fălciului. Nu putem să-i las uitării... pentru ca, aceia de după noi să-i știe!... Și, moșierul tăcu o vreme, uitându-se pe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
dar sigur. Parcă mai ieri colindam străduțele mărginașe ale orașelului în care m-am născut, căutand să ajung cât mai repede acolo unde străduța se pierdea treptat și abia mai făcea loc pașilor mei, spre cărările care dădeau în dealul Spătăreștilor, acest colț de rai binecuvântat de Dumnezeu, unde mi-a înflorit copilăria. Căutam locuri cât mai sălbatice, printre arbuști și iarba înaltă cât mine.Acolo mă simțeam cel mai bine, ascultând freamătul vântului și glasul neobosit al greierilor. În fiecare
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
că am facut cunoștință, mulți dintre noi, cu drama omenirii. De multe ori o ajutam pe Senciuca la curățit mormintele, la pus flori sau la cosit iarba. Cuprinși de un aer solemn, alergam la marginea cimitirului, acolo unde începea dealul Spătărești și culegeam brațe cu flori să punem la mausoleul micuț, dar și la alte morminte mai vechi. Mergeam în pelerinaj și citeam numele evreilor pe care îi cunoscusem și care plecaseră dintre noi: Bercu, Șmil, Leib, Ștrul, Șelima, Meir și
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
încă nu se inventase telefonul mobil. Doar noi, adolescenți pe atunci, aveam alte preocupări, iar prieteniile se împleteau una după alta, una mai frumoasă ca alta.. Locuiam pe o stradă spre marginea Fălticeniului, la o aruncătură de piatră de dealul Spătărești, deal care încheie parcă haina frumosului ținut moldovenesc, de care dorul mă va lega iremediabil pentru totdeauna. Și acum mă întreb, de ce oare alegeam cimitirul evreiesc drept loc al peregrinărilor noastre? Nu cunosc motivul celorlalți, dar pentru mine acest loc
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
la „Galerie” un cercetător de la Centrul de lingvistică, istorie literară și folclor din Iași, profesorul (I.) Ciubotaru, care s a interesat de documente despre Mihai Lupescu. Are adunate circa 4.000 de fișe. Pregătește o monografie închinată ilustrului folclorist de la Spătărești. Părerea sa - pe care o împărtășesc și eu - este că contribuția lui Lupescu la folcloristica fălticeneană e mult mai mare și trebuie pusă în lumină (apariția „Șezătorii”). La Bogdănești, mai trăiește învățătorul Holban, care și a susținut definitivatul cu o
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
1937); Balaurul alb (1955); O zi cu Sadoveanu, Copilăria și adolescența (1957); Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu (1966); Vânătoare domnească (1963); Stele și luceferi (1969). Traduceri din N. A. Ostrovski, Balzac, Cehov etc. 237 Mihai Lupescu (n. 5 septembrie 1862, Spătărești, jud. Suceava - m. la 17 august 1922, Bogdănești, jud. Suceava), învățător, folclorist. Redactor al revistelor „Șezătoarea” și „Ion Creangă”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta săteanului”, „Lumina pentru toți”, „Românul” (Arad) etc. A fost director al Orfelinatului agricol din Zorleni, jud. Vaslui
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ziarist, traducător, scriitor. Colaborator cu sociologul Dimitrie Gusti. Autor a numeroase articole și volume în care analizează viața economică a țării. 340 Lucia Millo, fiica primarului de Fălticeni, Matei A. Millo, nepot de frate al marelui actor Matei Millo de la Spătărești. Soția muzicologului și folcloristului Constantin Brăiloiu. 341 Doamna Breazu, soția compozitorului și dirijorului George Breazu. 342 Gheorghe Fira (n. 12.III.1886, Zlătărei, jud. Vâlcea - m. noiembrie 1936, Fălticeni). Folclorist, institutor, compozitor, dirijor, profesor. 343 Intenția profesorului era de a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
casa lui Artur Gorovei, sub bagheta lui Oscar Pursch, dirijorul fanfarei militare de la Reg. 16 Dorobanți din localitate. 392 Alexandru Arșinel lucra la un medalion Ilie Mihăilescu, destul de amplu. 393 Mihai Lupescu, cunoscutul folclorist care a văzut lumina zilei în Spătărești, la 3 kilometri de Fălticeni. 317 casa de la Bogdănești și, după ce terminase cu Zorlenii 394. Acest document nu l-am cunoscut și nici nu știu cum l-a aflat „omul meu”. Cred că, după moartea lui Kirileanu s-a publicat corespondența sa
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
autor a numeroase lucrări științifice în domeniul istoriei, publicate în anuare și reviste sau ziare. Azi, decedat. 468 Mihai Lupescu a redactat o Botanică populară, pe care a semnat-o cu Artur Gorovei. Greul l-a dus folcloristul învățător de la Spătărești. Cum S. Fl. Marian tocmai lucra la Botanica poporană română, iar Gorovei avea nevoie de cimilituri pentru volum, au făcut schimb; mai târziu, când Lupescu s-a adresat folcloristului bucovinean cerându-i lucrarea, acesta i-a răspuns că a răsfirat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Baba Hârca 507 a lui V. Alecsandri. Altul a fost primar al Folticenilor 508. Sub el s-a făcut piața, vechile trotuare cu dale de piatră, iluminatul orașului cu petrol etc. De când și până când a trăit fiecare? Sunt amândoi din Spătărești? Mihai Lupescu (folclorist și învățător, n.m.) e tot acolo născut. În 1851, sau 1861509? E decedat în 1922. De n aveți alte izvoare, consultați-l pe dl. Ciurea. Veniți pe la noi. Vă aștept. Sănătate și bine. C. Cardaș 505 Constantin
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
editor de reviste pentru învățători. Fratele scriitorului și folcloristului Gheorghe Cardaș. Ambii s-au născut la Drăgușeni, jud. Suceava. 506 Matei Millo - actorul (1814-1896) s-a născut la Stolniceni Prăjescu, în jud. Suceava, cu capitala Folticeni. A trăit și la Spătărești. 507 Operetă în două acte scrisă de actor; muzica de A. Flechtenmacher. 508 Primarul este fiul lui Alexandru Millo, frate cu actorul. 509 Anii de viață ai lui Mihai Lupescu: 5.IX.1862 - 17.VIII.1922. 391 CASA DE CULTURĂ
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mai lipsește decât aceea de la Concursul de frumusețe În care e fotografiată și nepoata lui Dragoslav . Școala primară de pe str. Rădășeni cred că nu se mai poate avea, deoarece casa cred că nu mai este frate al marelui actor de la Spătărești) a ridicat actualul sediu al Școlii Generale „Al.I. Cuza” de pe str. Sucevei și instituția școlară a fost mutată de pe Ulița Rădășenilor. Pe strada Rădășeni a dat examene liceale Nicolae Labiș.. Vă trimet din București o c.p. primită, prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dar neavând talentul lui Marcel Proust, nu Îndrăznesc. Mă joc cu cioburile să văd cum mai sclipesc. Într o excursie cu școala, când eram mic, am intrat Într-o mlaștină În Huci la Buciumeni și era să mă Înec. La Spătărești la nunta lui Huși, fata lui tante Maria Vârnav, am făcut tumba pe voalul miresei ( Îi duceam trena și era să cadă pe spate). V-am spus, cioburi colorate. Vă mulțumesc foarte mult și aș vrea să rămânem În legătură
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
26 și 27 iulie) pentru a lua interviuri - pentru a filma și casa actorului MATEI MILLO. Pe data de 3 august, ora 14.20, pe canalul I, s-a dat pe post emisiunea legată de salvarea Casei MATEI MILLO de la Spătărești. Eu făcusem sesizare la MINISTERUL CULTURII și primisem răspuns că această casă se va reface. La anul se Împlinește Centenarul morții lui MATEI MILLO și casa ar trebui restaurată până atunci. Pe 21 august, la Galeria Oamenilor de Seamă a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
P.S. Mi-am adus aminte de ceva. Prin 1949-50, Labiș a prezentat la cenaclul literar din Fălticeni o poezie În care era vorba de o acțiune a utemiștilor de la liceul „Nicu Gane”. Fuseseră la plantat puieți pe coastele prăpăstioase ale Spătăreștilor. A fost și Labiș și apoi și-a pus În versuri de factură quasi folclorică, după cât Îmi aduc aminte, entuziasmul lui frumos. Poezia după ce a fost citită la Cenaclu a fost publicată În Zori noi. Cum aș putea oare s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]