92 matches
-
cu ceilalți, care știu să facă războaie, gonind clipa, iar ceea ce ne leagă sunt "ospețele", la ele se adună "ai noștri", dușmanii fiind excluși. În acest sens este emblematică fabuloasa scenă a triumfului asupra uneltitorilor- Brâncoveanu cu "ai lui": "în spătăria cea mare boierii al doilea, în spătăria cea mică domnul cu boierii cei mari toți, ușile toate deșchise. Pe dânșii (uneltitorii n.n.) îi ducea călărașii de Țarigrad de supțioară, și împiedecați în fieară și mâinile în cătuși [...] Zise domnul: "Armaș
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
gonind clipa, iar ceea ce ne leagă sunt "ospețele", la ele se adună "ai noștri", dușmanii fiind excluși. În acest sens este emblematică fabuloasa scenă a triumfului asupra uneltitorilor- Brâncoveanu cu "ai lui": "în spătăria cea mare boierii al doilea, în spătăria cea mică domnul cu boierii cei mari toți, ușile toate deșchise. Pe dânșii (uneltitorii n.n.) îi ducea călărașii de Țarigrad de supțioară, și împiedecați în fieară și mâinile în cătuși [...] Zise domnul: "Armaș, ia pă dumnealor de-i du în
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
16. Când Mihai Racoviță este bolnav - dar e bolnav cu adevărat? - , lucrul se află îndată la Constantinopol, dând prilej presupunerilor și îndreptățind toate speranțele 17. Sub aceeași supraveghere atentă cade corespondența ambasadorului Franței și, dacă logofătul Dudescu se închide în spătărie împreună cu alți boieri pentru a scrie o scrisoare, secretul nu poate rezista multă vreme 18. De aceea, întâlnirile pe ascuns sunt o necesitate: Grigore Ghica îl vede pe Reis-efendi seara, într-o casă de pe țărmul Bosforului, câteodată iese în oraș
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aceia care sunt vestiți prin sfinția vieții lor, și preoții cei mai de frunte” (poate mai mult de trei zile), precizând că trupul neânsuflețit (după ce, dacă este vară, a fost îmbălsămat) „este ținut neîngropat în palat” 27. Locul expunerii era spătăria (așa cum l-a găsit Paul de Alep pe Matei Basarab: „Am găsit trupul în sala cea mare, unde în timpul vieții sale dădu-se ospețe vesele” 28) sau sala divanului (același diacon sirian spune că fostul Voievod al țării Românești, „întins
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de domnie, mărturisesc că lecțiile de spadă ale prietenului meu Cosmin m-au ajutat În toate bătăliile. E un secret... - Am să-l păstrez cu sfințenie, măria ta, spuse Alexandru. Mulțumesc pentru invitație. Vom veni negreșit. Voievodul se Îndreptă spre spătăria mică, unde era așteptat de curieri sosiți din Imperiul Otoman. Tânărul deschise ușa sălii și Îl văzu pe tatăl său așezând În panoplia din stânga ferestrei două săbii cu mânere de argint, primite de măria sa de la craiul Poloniei. - Alexandru! Ce cauți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mâine. În sală intrară, discret, doi Apărători. Hainele lor prăfuite și fețele Încercănate dovedeau că făcuseră drum lung, cu vești urgente. Căpitanul Oană Înțelese că nu erau vești ce puteau fi anunțate În marea adunare. Își Îndreptă privirea În direcția spătăriei mici, unde erau discutate știrile de taină. Cei doi Înțeleseră și ieșiră la fel de Încet cum intraseră. - Această adunare, reluă Ștefan ridicându-se din nou, a pus un talger În balanța recunoștinței noastre față de cei care s-au jertfit la Vaslui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să discute veștile primite În acea zi. De departe, cea mai năucitoare era cea a eliberării lui Vlad. Voievodul, Împreună cu pârcălabii cetăților de la Nistru și Dunăre, cu căpitanul Oană și cei trei spătari (Albu, Filip și Mihai) se retraseră În spătăria mică, unde cei doi Apărători așteptau. - Spuneți! rosti grăbit Ștefan, așezându-se pe scaunul Înalt din capul mesei. Ceilalți se așzară În jurul lui. Oană rămase În picioare și Îi prezentă pe cei doi: - Gavrilă și Neculai, foști copii de trupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Vom dubla paza În jurul măriei tale și a Doamnei. Nu vom mai anunța ieșirile la scaune de judecată sau la vânători. Până nu descoperim totul, ești În primejdie. Voievodul se ridică. Ceilalți Înțeleseră gestul, se ridicară cu toții și ieșiră din spătărie. Oană Întârzie pe coridor și respiră lacom aerul proaspăt care intra pe fereastră. Voievodul Îi simțise tensiunea. Iar Oană nu putuse spune absolut totul. Îl străfulgerase senzația că, undeva, cineva apropiat se pusese În mișcare. Își spuse că nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
grăbesc spre palat. - Să mergem... Îi spuse apoi lui Angelo, care urmărise totul fără să spună nimic. Avem multe de vorbit. Cei doi salutară garda moldoveană și linia căpitanilor italieni, apoi urcară scările care dădeau spre sala tronului și spre spătăria mică. În urma lor, străjile Încrucișară halebardele. Era o convorbire la care nimeni nu avea acces. 5 mai 1476, Albești, Moldova Mitruț deschise ușa cu sfială. Înainte de a pleca să scoată herghelia pe pajiștea de pe malul Jijiei, domnița Erina Îi poruncise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
părăsiseră încă de dimineață. De-acum erau sfârșiți și cu greu mai găsiră tăria să extragă din cutia poștală factura telefonică de 15 milioane. Însă, așa cum obișnuia să spună acum 300 de ani în urmă tatăl lui Leo, vel-treti-logofăt la spătărie: „patria și facturile înainte de toate”. În mod firesc, o pană de curent îi blocă între etaje. Aducându-și aminte că Profesorului îi repugnau mâinile întinse ale vecinilor (generozitate de flori carnivore), Chilot chelălăi după ajutor. Dar când locatarul suspendat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Culturii. * Din unele însemnări ale cronicarilor, sau de la călătorii străini ai veacului al XVI-lea, putem afla că "denumirea de curte domneasca se dădea unui întreg complex de clădiri, locul prim fiind deținut de cea care adăpostea divanul mare sau spătăria, unde se țineau diferitele întruniri și recepții și unde se află și tronul. * Alături de ea, erau mai multe încăperi, atât la parter cât și la etaj. Locuința particulară a domnului se află imediat în spatele primei clădiri și purta denumirea de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
pe masa de fag, pusă special pentru ei în pavilionul cel mare, care era un fel de chioșc acoperit cu o cupolă înaltă și care făcea legătura între două corpuri de clădire, ca un fel de pod suspendat. Aici era spătăria de vară a mănăstirii care, după ce Caragea îi alungase pe călugări, fusese primenită ca o sufragerie domnească. Zogru era confuz și disperat și ar fi vrut ca ea să-l vadă așa cum este, să știe de el și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
același cod de lege, marele spătar și marele agă primesc competența de a-și judeca slujbașii din subordine pentru diverse pricini mărunte printre care se află și adulterul, cu obligativitatea de a nota totul în condicile numitelor departamente, în speță spătăria și agia. În ce măsură acești doi dregători au pus în aplicare prerogativele ce le reveneau prin lege, în materie de adulter, nu știm deoarece con dicile nu s-au păstrat. Ei capătă, mai degrabă, dreptul de a-i amenda și a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
te cu aceasta și pedeapsa. Vinovată sau nu, simpla prezență a femeii într-un loc public sau o acuzație din partea unui vecin, cu privire la presupusa ei conduită desfrânată, dă dreptul acestor mici funcționari s-o bată pe loc, sau la sediul spătăriei sau al agiei. Amantul se plasează în aceeași situație, dar bărbat fiind, scapă mult mai ușor, negociind cu agenții executivi sau fugind pur și simplu. O femeie adulteră, de pildă, poate fi bătută, într-o scurtă perioadă de timp, de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
scapă mult mai ușor, negociind cu agenții executivi sau fugind pur și simplu. O femeie adulteră, de pildă, poate fi bătută, într-o scurtă perioadă de timp, de mai multe ori: când este prinsă asupra faptului de către strajă, apoi la spătărie și în fine la Mitropolie. O altă sancțiune aplicată norodului este „darea prin târg“. Numai anumite vini se pedepsesc cu târgul: adulterul și bigamia. Nu trebuie considerat că asta îi scutește pe bigami sau pe adulteri de bătaie, de regulă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
împărtășite de vecini, iar devierile nu rămân ne observa te, în ciuda faptului că se trec frecvent cu vederea, după plata gloabei. intervenția soțului necesită și apariția documentului scris care arată că nevasta adulteră și amantul ei ajung deseori la „grosul“ spătăriei sau al agiei și, în provincie, la „grosul“ ispravnicatului. Amantele și prostituatele, acuzate că distrug familia, trec și ele prin aceste temnițe. Femeia nu se bucură de o păstrarea dreap tă, se consideră că vinovăția este dovedi tă chiar de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Costandin și Maria; o altă femeie din Slănic, județul Saac, se vede obligată să-și vândă tot avutul și să pă ră sească pentru totdeauna satul și regiunea unde viețuiește amantul, pe seama căruia se îmbogățise, așa cum afirmă fiul. În București, spătăria și agia purtau numele celui care în momentul respectiv conducea această instituție. La 2 octombrie 1763, la „grosul dum nea lui Pantazi Câmpineanu“ este adusă Trandafira, soția lui Ioniță cojocarul din ma ha la ua Gor ga nu lui, prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mit de judecata făcută la Mitropolie și de hotărârea primită, îm pri ci na tul poate face recurs la judecata domnească. De exemplu, Vasile șal va ra giul din București ne mul țu mit că mitropolitul îl tot trimite la spătărie, se adresează domnului cu următoarea petiție: „Prea Înăl țate Doam ne, Cu lacrimi jă luiesc Mă riii Tale pentru soacră-mea Tu do ra, dă aici, că nouă ani sunt de când tot tragu judecată cu ea, pentru că mi-au luat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și șopti printre dinți: — Măria ta, să trăiești, măria ta... — Cum? — Am vrut să spun să oprești, măria ta, pentru o săptămână vânzarea grâului. Nu-i greu. O săptămână, scrâșni fostul ienicer. Mâine e Sfântul Dumitru. Te duci acum la spătărie și dai poruncă să stea vânzarea grâului de la jitnițele domnești și-o oprești și măria ta. Nu trebuie să afle Ahmed aga baș-capegiul cui se vinde grâul. Și pe urmă, afacerile oprite o săptămână dau neliniște, și atunci or să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
râs când am prins-o. — Mor eu de somn, Marico. N-ai grijă, nu face Zamfira mulți purici într-un loc. — Constantine, Constantine, mare logofăt mare, ieri la Stambul, azi la Brașov și Sibiu, mâine la Iași și poimâine la spătărie cu vodă, dar cu grijile casei, copiilor și banilor cine-i? Jupâneasa. O să-ți cer să mă faci vistiernic. Jupâneasa Marica mai bombăni înfundat, dar marele logofăt sforăia liniștit, așa că se întoarse cu spatele spre soțul ei și adormi și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i șopti ca să nu audă cei de jos: Plec în grabă la Curte, să nu-și piardă doamna Maria capul, apoi cu glas tare: — Pregătiți-mi calul. Trebuie să fiu acolo primul. Când a ajuns la curte a găsit în spătăria mică, cea pe care marele spătar Mihai pusese să o zugrăvească azuriu cu stele aurii, de semăna cu priveliștea cerului pe malul Bosforului, sfat mare ținut de doamna Maria și de domnița Casandra. — Să meargă cineva la Hamie și altcineva
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prin ușa abia, abia crăpată și un gând îl străfulgeră. Trânti cu zgomot ușa grea de stejar și întoarse de două ori cheia grea în broască apoi ordonă sec, spre dorobanții care-l însoțiseră: — Pază strașnică aici și la ferestrele spătăriei, să nu iasă nimeni, că fac omor de om. — Ferestrele au gratii puternice, îndrăzni un dorobanț. — Pază strașnică, am zis! Și Brâncoveanu se repezi spre scară, urcând treptele câte două, câte trei în fugă. Ușa dată de perete lăsa să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cald. Atunci intrară marele stolnic și marele spătar. — Trimit pe cineva la mitropolit să vină un preot să l spele, așa se cade, că fu unsul lui Dumnezeu, spuse Brâncoveanu. — Și pentru priveghi, adăugă Mihai. — Mai am treabă jos la spătăria mică. În timp ce cobora scara ordonă cuiva să-l anunțe pe mitropolit, apoi ajunse la ușa spătăriei, o descuie și intră. Doamna Maria îi aruncă o privire înverșunată: — Acum dacă vodă a răposat, eu sunt doamnă și poruncesc în numele beizadelei Gheorghe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
preot să l spele, așa se cade, că fu unsul lui Dumnezeu, spuse Brâncoveanu. — Și pentru priveghi, adăugă Mihai. — Mai am treabă jos la spătăria mică. În timp ce cobora scara ordonă cuiva să-l anunțe pe mitropolit, apoi ajunse la ușa spătăriei, o descuie și intră. Doamna Maria îi aruncă o privire înverșunată: — Acum dacă vodă a răposat, eu sunt doamnă și poruncesc în numele beizadelei Gheorghe. — Se vede, măria ta, că ești străină de țară de nu știi obiceiul pământului. Dacă moare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
l-au spălat, l au miruit și l-au îmbrăcat pe domn cu caftanul de sărbătoare și cu mantia domnească pe deasupra. I-au pus în mâinile aduse pe piept o cruce de argint și l-au întins pe masă în spătăria mare. Abia atunci au sosit sfinția sa mitropolitul Theodosie și ieromonahul Ștefan. Au stat la sfat cu frații răposatului și au hotărât să pornească mortul a doua zi la Cotroceni, după dorința lui când a ctitorit mânăstirea. Acum însă trebuia adunat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]