106 matches
-
slujbă”. Se cerea de asemenea desființarea tuturor categoriilor de scutiți de plata impozitelor, iar „toate lefile străinilor să lipsească cu totul”. Aparatul administrativ trebuia redus la strictul necesar, urmând să fie desființate toate organele socotite „jăfuitoare”: Hătmănia Divanului, Vornicia Capitalei, Spătăria cea mare, etc. „Cererile...” prevedeau și o reformă a justiției, prin desființarea „legiuirii lui Caragea”, care nu era făcută „cu voința a tot norodul”. Învățământul, care trebuia să cuprindă întreg „tineretul națiunii roe” indiferent de originea socială, trebuia să devină
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
aici, În toiul nopții, căpitane? - Se Întâmplă ceva... spuse căpitanul mai Încet. Sigur Măria Sa e bine? Nimeni pe coridoarele palatului? Nici un oaspete nou pentru noaptea asta? Nici o mișcare de oști În jurul cetății? - Liniște deplină. - Paza? - După rânduială. Intrări, ieșiri, coridoare, spătăria mică, sala sfatului, grajduri domnești, curte, ziduri. Totul doarme. - Nu Înțeleg... șopti Oană. Mă duc să cercetez. - Du-te. Dar vezi să nu trezești toată cetatea cu nălucirile tale. Mai bine odihnește-te, că acuși ne prind zorii. - Mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Încălecară și luară drumul Albeștilor. - Și Domnia Ta, căpitane? Întrebă Ionuț Înainte de a ieși pe poarta cetății. Ce să-i spun contesei despre Domnia Ta? - Nimic, rosti, cu aceeași liniște, Oană. Nu m-ai găsit. Nu mai exist. * Măria Sa Ștefan ieși În spătăria mare, Îmbrăcat cu mantia purpurie, semn al puterii și al ungerii divine, deasupra platoșei din piele de cerb, cu incrustații slavone. Nu avea sabie, dar purta sceptrul, pe care Îl folosise deja și ca buzdugan pe ceafa boierilor mai Îndărătnici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cerb, cu incrustații slavone. Nu avea sabie, dar purta sceptrul, pe care Îl folosise deja și ca buzdugan pe ceafa boierilor mai Îndărătnici. Părea voios. - Ziua bună, vitejilor! spuse, așezându-se În jilț. - Să trăiești, Măria Ta! răspunseră boierii din spătărie, sosiți din zori la sfatul de taină. - Măria Ta, cu iertare... spuse spătarul Albu, Încercănat după noaptea nedormită. Înainte de orice, căpitanul Petru Ilaș are a ne spune lucruri grabnice, petrecute astă-noapte... - Să vină! porunci voievodul cu o umbră de mirare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cu băiatul cel mare, Alexandru, scoși la codru. Oștenii lăsați de căpitan, uciși. Slujitorii casei, așijderea. Casa, acareturile, grajdurile, totul ars. Copilul cel mic, cel care poartă numele Măriei Tale, nicăieri. Greu de crezut să mai fie În viață. În spătărie se făcu liniște. Voievodul rămase nemișcat, privindu-l pe căpitan. - Ascult, căpitane... asta nu e tot. - Nu e tot, Măria Ta. Că de asta sunt eu aici, și nu căpitanul Oană. Cu cinci sute de călăreți, a luat urma ceamburului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
prietenul nostru și credinciosul nostru! Vornicul Isaia, scăpat din mâna voievodului, coborî În genunchi și rămase acolo, căci se putea Întâmpla ca mânia stăpânului său să-i aducă moarte năprasnică acolo, În divanul de taină. Căpitanul Petru se retrase dincolo de spătărie și dădu ordine scurte. Afară se auziră pași repezi, zgomot de scuturi și de zale, nechezat de cai. Un grup de călăreți ieși din cetate la posturile de veghe din jurul târgului. Se auzi zornăit de arme pe scări, la donjoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
scuturi și de zale, nechezat de cai. Un grup de călăreți ieși din cetate la posturile de veghe din jurul târgului. Se auzi zornăit de arme pe scări, la donjoane și la creneluri. Apoi, zgomotele se apropiară. Ștefan deschise larg ușa spătăriei și văzu cum oșteni În mantiile albe cu semnul scutului și al spadei ocupă coridoarele palatului, blochează intrările și se fac pavăză În jurul odăii În care se ține sfatul. Pe fereastra odăii se puteau vedea alți oșteni, răsăriți parcă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a face uitate durerile și năpăstuirile și de a face haz când nimănui nu i-ar da prin gând așa ceva. - Și acum, vei vrea poate să scurtezi din bărbile acestor cinstiți boieri sau să-i pui să zboare precum huhurezii?! Spătăria mare se zgudui de hohotele boierilor, care se simțiră mai acasă la ei și mai aproape de domn. - Nu, Măria Ta... spuse Petru, Înclinându-se. Porunca lăsată de căpitanul Oană e rugăminte făcută În genunchi În fața Măriei Tale. - Spune! - Căpitanul ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
zdrobirea clanurilor, sfâșiate Între ele și trecute prin sabie de armate imense de samurai. Spre munți, cerul Începea să se Întunece. Era o furtună Îndepărtată sau o lungă și tristă Înserare. 12 octombrie 1474, Cetatea de Scaun a Sucevei În spătăria mică, sfatul domnitorului cu căpitanii și boierii apropiați nu părea să se apropie de sfârșit, deși Începuse de mai bine de patru ceasuri. Evenimentele din jurul Moldovei se precipitau, iar pericolul unei invazii creștea aproape de la o zi la alta. Istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
tot. Iar Îl alungăm, iar fuge, iar revine. - Dacă fratele lui, Vlad, ar trece munții... murmură Ștefan. - Atunci Radu s-ar ascunde În cea mai Îndepărtată insulă din Marea Marmara. Dar Vlad rămâne În continuare captiv. Un curtean intră În spătărie, cu un răvaș pe care Îl Înmână voievodului. - Iată! spuse Ștefan, mai luminat la față. Evenimentele Îmi dau dreptate! În sprijinul Cetății Scutari a pornit armata de uscat a Veneției, condusă de generalul Antonio Loredano. Lupta din Albania se prelungește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de domnie, mărturisesc că lecțiile de spadă ale prietenului meu Cosmin m-au ajutat În toate bătăliile. E un secret... - Am să-l păstrez cu sfințenie, măria ta, spuse Alexandru. Mulțumesc pentru invitație. Vom veni negreșit. Voievodul se Îndreptă spre spătăria mică, unde era așteptat de curieri sosiți din Imperiul Otoman. Tânărul deschise ușa sălii și Îl văzu pe tatăl său așezând În panoplia din stânga ferestrei două săbii cu mânere de argint, primite de măria sa de la craiul Poloniei. - Alexandru! Ce cauți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mâine. În sală intrară, discret, doi Apărători. Hainele lor prăfuite și fețele Încercănate dovedeau că făcuseră drum lung, cu vești urgente. Căpitanul Oană Înțelese că nu erau vești ce puteau fi anunțate În marea adunare. Își Îndreptă privirea În direcția spătăriei mici, unde erau discutate știrile de taină. Cei doi Înțeleseră și ieșiră la fel de Încet cum intraseră. - Această adunare, reluă Ștefan ridicându-se din nou, a pus un talger În balanța recunoștinței noastre față de cei care s-au jertfit la Vaslui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
să discute veștile primite În acea zi. De departe, cea mai năucitoare era cea a eliberării lui Vlad. Voievodul, Împreună cu pârcălabii cetăților de la Nistru și Dunăre, cu căpitanul Oană și cei trei spătari (Albu, Filip și Mihai) se retraseră În spătăria mică, unde cei doi Apărători așteptau. - Spuneți! rosti grăbit Ștefan, așezându-se pe scaunul Înalt din capul mesei. Ceilalți se așzară În jurul lui. Oană rămase În picioare și Îi prezentă pe cei doi: - Gavrilă și Neculai, foști copii de trupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Vom dubla paza În jurul măriei tale și a Doamnei. Nu vom mai anunța ieșirile la scaune de judecată sau la vânători. Până nu descoperim totul, ești În primejdie. Voievodul se ridică. Ceilalți Înțeleseră gestul, se ridicară cu toții și ieșiră din spătărie. Oană Întârzie pe coridor și respiră lacom aerul proaspăt care intra pe fereastră. Voievodul Îi simțise tensiunea. Iar Oană nu putuse spune absolut totul. Îl străfulgerase senzația că, undeva, cineva apropiat se pusese În mișcare. Își spuse că nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
grăbesc spre palat. - Să mergem... Îi spuse apoi lui Angelo, care urmărise totul fără să spună nimic. Avem multe de vorbit. Cei doi salutară garda moldoveană și linia căpitanilor italieni, apoi urcară scările care dădeau spre sala tronului și spre spătăria mică. În urma lor, străjile Încrucișară halebardele. Era o convorbire la care nimeni nu avea acces. 5 mai 1476, Albești, Moldova Mitruț deschise ușa cu sfială. Înainte de a pleca să scoată herghelia pe pajiștea de pe malul Jijiei, domnița Erina Îi poruncise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
16. Când Mihai Racoviță este bolnav - dar e bolnav cu adevărat? - , lucrul se află îndată la Constantinopol, dând prilej presupunerilor și îndreptățind toate speranțele 17. Sub aceeași supraveghere atentă cade corespondența ambasadorului Franței și, dacă logofătul Dudescu se închide în spătărie împreună cu alți boieri pentru a scrie o scrisoare, secretul nu poate rezista multă vreme 18. De aceea, întâlnirile pe ascuns sunt o necesitate: Grigore Ghica îl vede pe Reis-efendi seara, într-o casă de pe țărmul Bosforului, câteodată iese în oraș
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
același cod de lege, marele spătar și marele agă primesc competența de a-și judeca slujbașii din subordine pentru diverse pricini mărunte printre care se află și adulterul, cu obligativitatea de a nota totul în condicile numitelor departamente, în speță spătăria și agia. În ce măsură acești doi dregători au pus în aplicare prerogativele ce le reveneau prin lege, în materie de adulter, nu știm deoarece con dicile nu s-au păstrat. Ei capătă, mai degrabă, dreptul de a-i amenda și a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
te cu aceasta și pedeapsa. Vinovată sau nu, simpla prezență a femeii într-un loc public sau o acuzație din partea unui vecin, cu privire la presupusa ei conduită desfrânată, dă dreptul acestor mici funcționari s-o bată pe loc, sau la sediul spătăriei sau al agiei. Amantul se plasează în aceeași situație, dar bărbat fiind, scapă mult mai ușor, negociind cu agenții executivi sau fugind pur și simplu. O femeie adulteră, de pildă, poate fi bătută, într-o scurtă perioadă de timp, de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
scapă mult mai ușor, negociind cu agenții executivi sau fugind pur și simplu. O femeie adulteră, de pildă, poate fi bătută, într-o scurtă perioadă de timp, de mai multe ori: când este prinsă asupra faptului de către strajă, apoi la spătărie și în fine la Mitropolie. O altă sancțiune aplicată norodului este „darea prin târg“. Numai anumite vini se pedepsesc cu târgul: adulterul și bigamia. Nu trebuie considerat că asta îi scutește pe bigami sau pe adulteri de bătaie, de regulă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
împărtășite de vecini, iar devierile nu rămân ne observa te, în ciuda faptului că se trec frecvent cu vederea, după plata gloabei. intervenția soțului necesită și apariția documentului scris care arată că nevasta adulteră și amantul ei ajung deseori la „grosul“ spătăriei sau al agiei și, în provincie, la „grosul“ ispravnicatului. Amantele și prostituatele, acuzate că distrug familia, trec și ele prin aceste temnițe. Femeia nu se bucură de o păstrarea dreap tă, se consideră că vinovăția este dovedi tă chiar de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Costandin și Maria; o altă femeie din Slănic, județul Saac, se vede obligată să-și vândă tot avutul și să pă ră sească pentru totdeauna satul și regiunea unde viețuiește amantul, pe seama căruia se îmbogățise, așa cum afirmă fiul. În București, spătăria și agia purtau numele celui care în momentul respectiv conducea această instituție. La 2 octombrie 1763, la „grosul dum nea lui Pantazi Câmpineanu“ este adusă Trandafira, soția lui Ioniță cojocarul din ma ha la ua Gor ga nu lui, prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mit de judecata făcută la Mitropolie și de hotărârea primită, îm pri ci na tul poate face recurs la judecata domnească. De exemplu, Vasile șal va ra giul din București ne mul țu mit că mitropolitul îl tot trimite la spătărie, se adresează domnului cu următoarea petiție: „Prea Înăl țate Doam ne, Cu lacrimi jă luiesc Mă riii Tale pentru soacră-mea Tu do ra, dă aici, că nouă ani sunt de când tot tragu judecată cu ea, pentru că mi-au luat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
românești din București și Iași în turneul lui prin cele mai importante case de detenție din Europa și Turcia 251, Mihai Șuțu a hotărît ca arestații să poată fi eliberați pe garanție, cu condiția să fie trimiși mai întîi la spătărie pentru a-i supune unei cercetări privind gradul de periculozitate publică, cei care garantau pentru ei urmînd să răspundă cu libertatea lor de purtarea liberatului pe viitor 252. Tot datorită lui s-au amenajat infirmerii în cele mai mari închisori
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de Tocqueville. Despre vizita lui Jown Howard și corepondența lui Mavrocordat cu Cesare Beccaria vorbește Nicolae Iorga în Istoria românilor prin călători. 252 "Anaforaua dumnealui vel spătar pentru hoți ce se slobod de la pușcărie de a sa și prin scirea spătăriei chezăști, Io Mihail Constantin Șuțu, voievod și gospodar, cu cale fiindu anaforaua dumnealui vel spătar vel armașu și domniilor voastre judecătorilor pușcăriei, ca pe chezășia vinovaților ce dobîndescu slobozenie prin pecetea Domniei mele să-i trimiteți și la spătărie spre a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prin scirea spătăriei chezăști, Io Mihail Constantin Șuțu, voievod și gospodar, cu cale fiindu anaforaua dumnealui vel spătar vel armașu și domniilor voastre judecătorilor pușcăriei, ca pe chezășia vinovaților ce dobîndescu slobozenie prin pecetea Domniei mele să-i trimiteți și la spătărie spre a face cunoscuți de vrednici prin cercetarea ce li se face acolo și după plisoforie în scrisu ce veți primi de la dumnealui vel spătar, așa să se sloboadă fiind cuviinciosu acestu nizamu pentru ca cea din urmă trebuință, care acestu
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]