91 matches
-
maculată, dominată de animale și insecte care stîrnesc repulsie. De oameni-viermi sau șobolani, de păduchi, ploșnițe sau căpușe. De bovine și porcine care au fost, cîndva, oameni. Pentru a acorda acestui registru o contextualizare adecvată, injuriatorii propun, de asemenea, o spațializare anume: o fermă, junglă, ogradă unde aceste animale mișună, grohăie, se zvîrcolesc. Și sînt arătate cu degetul de către cei rămași încă oameni, nemetamorfozați, adică. Al cincilea registru este acela religios; el poate fi religios-punitiv (incriminații sînt proiectați ca niște monștri
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
nouă motete de Dufay: cei șase soliști vocali erau însoțiți de mici grupuri de instrumente de epocă. Frumusețea liniștitoare a muzicii lui Dufay, construcțiile elaborate, majestuoase au fost puse în valoare de o interpretare impecabilă, ce a profitat inclusiv de spațializarea surselor sonore. Derularea acestor motete timpuriu-renascentiste sugera soluții artistice diverse, de la constructivismul matematic, arhitectonic (este binecunoscută relația proporțională ale dimensiunilor între Domul lui Brunelleschi din Florența și motetul Nuper rosarum flores) spre o expresie mai individualizată și o tratare a
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
totuși recognoscibil. Saxofonul sopranino are inclus în ultimele șapte măsuri acea aluzie la Fecioara Maria care l-a îndreptățit pe compozitor să denumească piesa Axion. Din punct de vedere al calității intervalelor, Ștefan Niculescu păstrează intacte relațiile dintre sunete, dar spațializarea melodică, varierea ritmică și delimitarea prin respirații a fiecărui sunet împiedică oarecum perceperea clară a citatului. Valoarea sa melodică este păstrată, iar procedeele amintite anterior au darul de a-i conferi o aură specială, solară, plină de dinamism, atmosferă regăsită
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
între galaxii crește odată cu accelerarea extinderii (inflației), și a aspectului de elasticitate complementară timp-spațiu (lungirea unuia sinonimând proporțional cu micșorarea celuilalt), considerăm și noi de-parcursul Mins ca fiind o întindere de spațiu în timp sau, sub aspect dinamic, de spațializare (distanțare) în raport cu detemporizarea timpului. Adică, crescând distanța se micșorează timpul, odată cu (și prin) sporirea vitezei de distanțare. Astfel, parcurgând Fmz ca spațiu-aparent (lungime), cu un tempo accelerând, reperele de articulație formală se distanțează tot mai mult între ele, inclusiv prin
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
aleatoriste (în siajul lui Cage) decolează "en fanfare" înspre orizonturile rarefiate ale punctualismului sonor ori către aerul tare al contrapunctului serial, incitat de experimentele unui Edgar Varčse sau Herbert Eimert, și al "sound-ului" electroacustic. Au urmat, în mod direct, legitim spațializarea și stereofonizarea (re)surselor orchestrale ori corale (în Gruppen, Carrč, Momente), torturarea ambianței prin exerciții și tatonări eufonice de multe mii de herzi (în Microfonie 1,2), calofiliile și mixturile sonore (în Hymnen), rafinarea poeticii și sensibilității împregnate de un
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
16 alin. (4) ; ... b) sunt prelucrabile automat; ... c) sunt puse la dispoziție prin API-uri; ... d) sunt puse la dispoziție prin descărcare în masă, dacă este cazul; ... e) acolo unde există, se vor pune la dispoziție inclusiv informații ce permit spațializarea, precum coordonate geografice, codul SIRUTA, adrese și altele asemenea. ... (3) Identificarea seturilor de date cu valoare ridicată specifice se bazează pe evaluarea potențialului acestora: a) de a genera beneficii importante de ordin socioeconomic sau de mediu și servicii inovatoare; ... b
LEGE nr. 179 din 9 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256414]
-
prin validarea modelului conceptual al matricei compatibilității/incompatibilității între diferitele utilizări ale spațiului maritim în practică și confruntarea acestui model cu situații concrete și punctuale de conflicte. Totodată, identificarea celor trei tipuri de zone depinde de finalizarea documentelor strategice sectoriale și spațializarea investițiilor și a utilizărilor viitoare ale spațiului maritim. Odată cu intrarea în vigoare a unor astfel de documente, zonele exclusive vor fi delimitate în versiunea actualizată a planului, iar propunerea de stabilire a unor astfel de zone va fi comunicată
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
zare,/ prin lunetele lacrimii,/ catargul și vela./ Întregul mister/ al unei asemenea/ metafizice falii/ se concentrase-n profilul acela.” (Elegia 10, din Elegiile de la Bad Hofgastein, p. 18-19) Prin iubire, se rup chingile universului comun de cunoaștere și de discurs, spațializarea și chiar și temporalizarea devin altele, limitele dintre lumi sar în aer. De altfel, poemele Nirvanei nu ar avea același impact, dacă, în tonul elegiac, fiorul tragic nu s-ar împleti cu cel erotic. Lupta dintre duh și trup, care
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare din programele sale narative constituente corespunde unui ROL ACTANȚIAL. În traiectoria sa narativă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vorbeam). Apoi Tharmas voiește să cunoască moartea, pentru a o regăsi pe Enion. Pentru aceasta trebuie să se facă el însuși ființă creată, ceea ce se va săvîrși prin "căderea" Fiului (Ur-th-on-a) în cauzalitate. Acesta devine Timp (Los), avînd nevoie de spațializare (Eni-tharm-on) fenomenala pentru împlinirea coborîrii în moarte a Tatălui (Tharmas), în Udan Adan (i.e. Neantul sau "gaură neagră" din fizica cuantică modernă că întoarcere la Neant a Ființei: puternicul arhetip numit descensus ad inferos). În sanscrita udán înseamnă "val" sau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a Tatălui (Tharmas), în Udan Adan (i.e. Neantul sau "gaură neagră" din fizica cuantică modernă că întoarcere la Neant a Ființei: puternicul arhetip numit descensus ad inferos). În sanscrita udán înseamnă "val" sau "apă"; ádana înseamnă "mistuire", "consumare", "mîncare"271. Spațializarea se face prin inima (Los) în jos spre pîntec (Enitharmon-spațiu). Clipa-atemporalul-Urthona (extremă de sus-cerul) atinge cealaltă extremă (din inimă-Los) și se produce scurtcircuitul: spațializarea (Enitharmon) timpului (am urmărit analiza lui Lovinescu, care se aplică foarte bine modelului dinamic creațional al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
descensus ad inferos). În sanscrita udán înseamnă "val" sau "apă"; ádana înseamnă "mistuire", "consumare", "mîncare"271. Spațializarea se face prin inima (Los) în jos spre pîntec (Enitharmon-spațiu). Clipa-atemporalul-Urthona (extremă de sus-cerul) atinge cealaltă extremă (din inimă-Los) și se produce scurtcircuitul: spațializarea (Enitharmon) timpului (am urmărit analiza lui Lovinescu, care se aplică foarte bine modelului dinamic creațional al lui Blake 272). Problemă se poate pune și invers: la limita extremă, spune Lovinescu, clipă devorează timpul și punctul devorează spațiul; atunci rămîne vizibil
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este condiția intuiției timpului și a intuiției raționale a acestuia. Diferența dintre ideile celor doi filosofi iese în evidență și atunci când vorbesc despre relația duratei cu timpul fizic. Bergson face din acesta din urmă noțiunea duratei; sau, în cuvintele autorului, spațializare a duratei: "Dacă timpul, în forma în care și-l reprezintă conștiința reflexivă, este un mediu în care stările de conștiință se succed distinct pentru a putea fi numărate, și dacă, pe de altă parte, concepția noastră despre număr sfârșește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
le numărăm, nu este altceva decât spațiu"163. Pentru Rădulescu-Motru, durata semnifică o conștientizare a destinului; dar, de asemenea, un moment necesar pe calea către abstracția de timp. Bergson contrapune timpul (spațializat) duratei (timpul veritabil). Timpul ar fi durata-ce-se-neagă-pe-sine prin spațializare. C. Rădulescu-Motru opune timpul destinului. Acesta din urmă reprezintă o "realitate" mai profundă care face posibilă, împreună cu durata, intuiția rațională a timpului. Durata bergsoniană și cea personalist-energetică sunt calități pure, trăiri ele însele, nu fapte sufletești care însoțesc alte trăiri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai profundă care face posibilă, împreună cu durata, intuiția rațională a timpului. Durata bergsoniană și cea personalist-energetică sunt calități pure, trăiri ele însele, nu fapte sufletești care însoțesc alte trăiri. Prima, ca întrepătrundere a stărilor de conștiință, numai prin negare, prin spațializare, prin trecere în altceva își pierde calitatea (și trece, spune Bergson, în timp, mai bine-zis, în timpul spațializat). A doua, fiind determinată bio-psihic, nu semnifică o multiplicitate sau o identitate a stărilor psihice, ci o realitate psihică cu o evoluție ireversibilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spațiul corporal, asupra căruia se fixează „observația” (privirea medicului) și „anamneza” (ascultarea bolnavului) în cadrul relației „medic - bolnav”. Rezultatul acestei întâlniri este „discursul clinic” în care sunt cuprinse atât bolnavul, cât și relatarea subiectivă a suferinței sale. Acest „discurs clinic” reprezintă „spațializarea și verbalizarea fundamentală a patologicului” (M. Foucault). Discursul medical obiectivează, din punct de vedere patologic corpul uman considerat ca reprezentând „spațiul de origine și de repartiție al bolii” în care sunt reunite anatomicul și fiziologicul. Gândirea medicală, rezultând din combinarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medicală, rezultând din combinarea „fiziologiei” (normalității) cu „fiziopatologia” (anormalitatea) operează o „suprapunere exactă a corpului bolii și a corpului omului bolnav” (M. Foucault). În felul acesta spațiul configurației bolii și spațiului localizării suferinței devin superpozabile prin intermediul gândirii medicale. În această spațializare a bolii se disting trei grade: a) spațializarea primară care se referă strict la individ, la bolnav și la probleme acestuia; b) spațializarea secundară este cea care depășește persoana bolnavului, implicând colectivitatea, structurile medicale colective și experiența spitalicească; c) spațializarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anormalitatea) operează o „suprapunere exactă a corpului bolii și a corpului omului bolnav” (M. Foucault). În felul acesta spațiul configurației bolii și spațiului localizării suferinței devin superpozabile prin intermediul gândirii medicale. În această spațializare a bolii se disting trei grade: a) spațializarea primară care se referă strict la individ, la bolnav și la probleme acestuia; b) spațializarea secundară este cea care depășește persoana bolnavului, implicând colectivitatea, structurile medicale colective și experiența spitalicească; c) spațializarea terțiară se referă la ansamblul de gesturi prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În felul acesta spațiul configurației bolii și spațiului localizării suferinței devin superpozabile prin intermediul gândirii medicale. În această spațializare a bolii se disting trei grade: a) spațializarea primară care se referă strict la individ, la bolnav și la probleme acestuia; b) spațializarea secundară este cea care depășește persoana bolnavului, implicând colectivitatea, structurile medicale colective și experiența spitalicească; c) spațializarea terțiară se referă la ansamblul de gesturi prin care boala, în cadrul social, este „privită” (atitudinea medico-socială). Având în vedere aspectele mai sus precizate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spațializare a bolii se disting trei grade: a) spațializarea primară care se referă strict la individ, la bolnav și la probleme acestuia; b) spațializarea secundară este cea care depășește persoana bolnavului, implicând colectivitatea, structurile medicale colective și experiența spitalicească; c) spațializarea terțiară se referă la ansamblul de gesturi prin care boala, în cadrul social, este „privită” (atitudinea medico-socială). Având în vedere aspectele mai sus precizate, să analizăm în continuare aspectele particulare privind semnificația bolii în raport cu natura acesteia: somatică sau psihică. În cazul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de comunicare între „cunoașterea medicală” și „suferința bolnavului” (M. Foucault). În cadrul spațiului clinic se dispută vizibilul (persoana bolnavului) cu invizibilul (boala ca suferință) sau, altfel spus, „persoana” și „discursul”. În felul acesta, spațiul clinicii devine zona în care se realizează „spațializarea” și „verbalizarea” patologicului. Această verbalizare a suferinței, prin expunerea de către bolnav a acuzelor sale clinice, face vizibilă interioritatea persoanei acestuia. Nu putem înțelege boala fără vizualizarea interiorității bolnavului, decât prin verbalizarea acesteia. În felul acesta „obiectul discursului” bolnavului va deveni
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care îl folosesc pentru a descrie discursul ce autohtonizează categorii fundamentale, cum ar fi timpul și spațiul, îndeobște considerate universale. Inventarea (de către poeți, filozofi, etnografi etc. a) unui „specific național” esențialist este echivalentul radical, pe verticală, al geografiei simbolice, o spațializare orizontală a identității naționale. Pentru o aplicație a acestui model teoretic, vezi studiul meu „Romania and the Balkans. From Geocultural Bovarism to Ethnic Ontology”, Transit (versiunea online), februarie 2002, apărut în Alexandru Zub, Adrian Cioflâncă (coord.), Globalism și dileme identitare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
înapoi luând-o iar cu sârg pășind / pe sârma cântecului care cum bine știți / un capăt nu și-l poate prinde nicăieri” (Elegii solare, I). Poetul caută forme grafice aparte de scriere a versurilor, după un tipic oarecum insolit, cu spațializări între cuvinte, cu așezarea în trepte a acestora, totul înscris într-un soi de caligrafie manieristă. Practică, de asemenea, poemul în proză, ca în Nocturnalia, o carte ce dobândește, în discursul poetic, accente care duc spre fantastic, cu viziuni baroce
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
un an de dezmăț, o zi de regalitate, o lună de nebunie) el își pune mereu aceeași întrebare, căci aceste momente nu sunt decât expresia căutării unei ordini în fluidizarea durat, o tentativă de luare în stăpânire a timpului prin spațializare. Asistăm astfel la transmutarea unui destin prin revelații succesive și chiar dacă angajamentul nu este direct a asumat, el presupune și încercări mutilante din partea acestuia. De exemplu, episodul balamucului și al torturii (eufemizări ale jertfei sacrificale) nu face decât să desăvârșească
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie a spectatorului. Lewis arată că Ervin Panofsky accentuează importanța unor tehnici cinematografice din abordările lui Pacht ca dinamizarea spațiului, spațializarea timpului și privirea spectatorială. Panofsky crede că spectatorul: . În Narrative Lewis valorifică și altă contribuție majoră a lui Pacht la cercetarea narațiunii în imaginea picturală: lacunele sau golurile din manifestările narative. Fie că este vorba de text, imagine sau film
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]