4,641 matches
-
el fusese constrâns să preia povara de a conduce o opoziție spirituală în fața brutalității, fusese desemnat să-l înfrunte pe teribilul despot. Cum s-a ajuns la această reducere la elementar, Artistul și Tiranul la antipozi, fără intermediari? Exerciții cu spada Să coboare în arenă, să folosească pana ca o armă, să se expună în acest fel batjocurii și trivialității, mijloace din arsenalul dușmanului - pentru această încrâncenare nu avea vocație. Ea va deveni însă a doua natură. Nu trecuseră decât puțini
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Moretti fă rimontare a Guizot), vedono l'identità europea, pur non negata, fondarsi invece sulla discontinuità e sulla cesura rispetto al passato, e assumere dunque una formă plurale e policentrica, concependola insomma "come una sorta di arcipelago: un insieme di spazi (nazionali) ognuno dei quali produce una (e una sola) mutazione formale"7. Moretti cita Barraclough, Chabod e Morin come esempi 900eschi della teși discontinuista, cui și dovrebbero certo aggiungere, sul piano specificamente storico-letterario, îl Paul Zumthor di Leggere îl medioevo
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
le perifrasi. Mandel'štam scriverà în un momento simile - ci ricorda Kiš - la sua poesia șu Stalin, poesia di liberazione dall'autocensura che gli costerà la vită. Lo scrittore che și serve în questo caso del pamphlet come di una "spadă vendicatrice" riduce la sua arte a propagandă. Ecco alla fine la conclusione di Kiš: "Un'autocensura protratta conduce inesorabilmente, sul piano creativo e umano, catastrofi non meno gravi di quelle dovute alla censura; [...] l'autocensura rappresenta una manipolazione mentale, con
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
persone o gruppi ostili o comunque sconosciuti (e potenzialmente nemici)1. Le società complesse, che și sono sviluppate articolandosi în città, hanno fortemente ridotto îl ruolo del sospetto sistematico nei confronti dell'estraneo, consentendo la convivenza pacifica, all'interno degli spazi urbani, di numeroși nuclei familiari di diversă provenienza, nonché di diverși gruppi sociali ed anche di differenti etnie, di differenti culți, ecc. La complessità delle società moderne non ha tuttavia cancellato îl concetto di confine: benché abbia reso possibile ridurre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
frontiera è però sinonimo di muro e dunque di immobilità. Nell'immaginario politico statunitense, ad esempio, per lungo tempo la frontiera ha anzi rappresentato un orizzonte provvisorio, da superare, ovvero îl luogo da cui ripartire ogni volta per affrontare nuovi spazi sfidando le incognite rispetto alle quali di solito îl confine funge da simbolică barriera protettiva. È singolare, e insieme significativo, perciò, che gli Stați Uniți appaiano invece oggi una nazione che tende a riassimilare la frontiera al muro, anche în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
una uguale chance di affermazione personale e professionale, a prescindere dalla provenienza (e quindi dalle rădici etniche, culturali, religiose, ecc.) degli individui, era coerențe con un'idea di frontieră mobile, destinată a spostarsi sempre più în là, includendo sempre maggiori spazi, territori, opportunità; a ciò și legava un'idea di accoglienza potenzialmente universale, che però nei fatti ha progressivamente ristretto îl proprio significato e îl proprio orizzonte di applicazione - e questo perché la frontiera ha finito per cristallizzarsi, caratterizzandosi per la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
poiché è la compresenza di potere sovrano e democrazia che è în sé problematică. Se, come și è detto, lo Stato, în quanto sovrano, è uno spazio chiuso, la democrazia, nella sua essenza, è abbattimento di barriere, insofferenza per gli spazi preclusi e recintati, rimescolamento di centro e periferia. Îl processo storico ha prodotto îl legame tra Stato-nazione sovrano e democrazia, e per superare questo legame, superando al tempo stesso una contraddizione sempre più lacerante, quest'ultima dovrebbe emanciparsi dalla storia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mente non tanto la varietà del diritto positivo alle diverse latitudini - considerazione che și prestă a banali digressioni sul relativismo - quanto îl fatto "che principi e popoli cristiani și fossero trovati d'accordo nel considerare come non esistente, per determinați spazi, la distinzione tra diritto e torțo. Îl meridiano di Pascal non è în realtà altro che îl meridiano delle linee d'amicizia della sua epoca, che ha effettivamente aperto un abisso tra la libertà, ovvero l'assenza del diritto tipică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
exact, fecundat de scânteia divină, războinicul luminii aparține arhetipului primordial al eroului civilizator: ,,Războinicul luminii are în sine scânteia lui Dumnezeu. Destinul lui este acela de a sta cu alți războinici, dar uneori simte nevoia de a practica, solitar, arta spadei: de aceea, când e despărțit de tovarășii săi, se poartă precum o stea. Luminează acea parte a Universului care i-a fost menită și încearcă să arate galaxii și lumi celor care privesc cerul. Perseverența războinicului va fi curând răsplătită
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
capricioasă: tablouri, vise, scene, povestiri, legende superstițioase, tradiții populare. Autorul a dorit să redea, prin ele, o palidă idee despre ceea ce vor fi putut să fie poemele primilor trubaduri din Evul Mediu - rapsozi creștini al căror singur bun fiind o spadă și chitara, umblau dintr-un castel în altul, plătindu-și ospeția cu cântări". Haina cea nouă e oferită de Șerban Foarță, în linia îndemnului lui Joachim du Bellay - �așijderea, orice vechi cuget, nou să-l facem", unor piese celebre precum
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
și lor un șperț." (admaker.ro/articole). Șpagă are o etimologie incertă; s-au propus mai multe etimoane și explicații ale evoluției sale semantice: ar reprezenta o schimbare de sens a cuvîntului popular șpagă (variantă a lui spangă), cu sensul "spadă" și de sursă rusă, sau ar proveni de la o formă rusească sau ucraineană (șpag) cu sensul "buzunar". Cuvîntul nu apărea cu sensul actual la Candrea, în Dicționarul enciclopedic, Cartea Românească (1931). în DEX, este definit minimal, prin simplu lanț de
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
pedalează neobosită printre reziduurile emoționale ale unor eroi asemenea lor care au trăit cu sute de ani înainte. Însuși acest rapel discret, dar cu un sunet recognoscibil, face farmecul epocii cicliste. El sugerează că faptele glorioase nu se uită niciodată. Spada și armura de odinioară, bicicleta și tricoul de azi. Franța își adoră eroii. Armstrong sub Arcul de Triumf în 2001 seamănă cu De Gaulle, în același loc simbolic, în 1944. Iar de la ferestrele zăbrelite ale castelelor de pe Loire umbrele doamnelor
Turul Franței ca literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14989_a_16314]
-
-și mai amintește astăzi de poezia lui de dragoste, de incredibilele lui metafore?), Gorki, G. B. Show, Brecht (care a avut astfel parte de un al doilea proces), Eluard (acest înger exterminator care-și orna semnătura cu imaginea a două spade), Picasso, Léger, Aragon (cum aș putea uita că mi-a întins mâna într-un moment dificil al vieții?), Nezval (autoportretul său în ulei stă atârnat lângă biblioteca mea), Sartre. Unii dintre ei suferă un dublu proces, acuzați mai întâi de
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
ia autobuzul de la gară pentru a ajunge, după o bună jumătate de oră de drum, pe platoul unde se desfășoară semicircular castelul și acareturile sale - culminează cu un peisaj înrudit cu decorurile unui film de epocă, eventual de capă și spadă dar și de plăceri cinegetice și mondene, care ne trimit cu gîndul la tablourile unui Watteau, la scene în care aparenta veselie a nobililor convivi la serbările pastorale și cîmpenești sunt umbrite de o vagă melancolie. Sentimentul este real în
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
oficială a regimului comunist. Ce șanse are literatura română a zilelor noastre de a ține piept în fața concurenței tot mai agresive declanșate de revoluția mass-media, singura incontestabilă, din 1989? Un original răspuns la această întrebare oferă romanul lui Bogdan Teodorescu, Spada*. Un roman care reface într-un fel statutul ante-revoluționar al acestei specii literare pentru că are ambiția de a fi o proiecție la scară redusă a societății românești actuale. Pornind de la un fapt divers (un ucigaș în serie taie cu cîte
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
într-un fel statutul ante-revoluționar al acestei specii literare pentru că are ambiția de a fi o proiecție la scară redusă a societății românești actuale. Pornind de la un fapt divers (un ucigaș în serie taie cu cîte o singură lovitură de spadă - de unde porecla, devenită titlu al cărții - gîturile unor borfași țigani), cartea face o radiografie a societății românești actuale. Cum se vede fapta ucigașului solitar (replică dîmbovițeană, avant la lettre, la sniper-ul care a terorizat capitala americană în ultimele săptămîni) pe
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
al lui Robinson Crusoe sau al lui Don Quijote. Prin felul lor de a vorbi și de a scrie personajele lui Bogdan Teodorescu seamănă, teribil de bine cu unele VIP-uri ale societății românești de astăzi. Iată cîțiva dintre eroii romanului Spada care, prin felul lor de a vorbi și prin domeniile în care își desfășoară activitatea, au uzurpat identitatea cîtorva dintre simpaticii noștri contemporani: președintele - Emil Constantinescu, Andrei Rusu - Adrian Sârbu, Florian Năstase - Stelian Tănase, Nicoleta Apetrei - Alina Mungiu, Radu Rădulescu
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
dar lui Rădulescu dați-i cea mai mică notă. Trei... Iar ministrului de interne dați-i cinci. Si ar trebui ca cineva să aducă în discuție și asemănările dintre discursul lui Rădulescu și cel al lui Miloșevici" (p. 65). Crimele Spadei sînt prilej de talk-show-uri radio și tv, de comunicate, declarații și mitinguri, de negocieri și șantaje între parteneri și adversari politici. Nu sînt uitate nici reacțiile organismelor politice internaționale (Consiliul Europei) sau cele ale marilor cotidiane și agenții de știri
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
un termen pentru rezolvarea cazului, la sfîrșitul căruia prezintă opiniei publice un țap ispășitor, de preferință mort (sinucis în momentul în care a fost încolțit de polițiști). Impresionanta lipsă de originalitate aparține realității, nu romancierului. Este greu de spus dacă Spada este un roman politic cu cheie sau (doar) un roman parodic, făcut, în primul rînd pentru a amuza. Cred mai degrabă că autorul nu pariază în mod explicit pe nici una dintre cele două posibile mize. El face, mai degrabă o
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
și ale formatorilor de opinie ies mult mai pregnant în evidență. Ceea ce surprinde în mod plăcut în proza lui Bogdan Teodorescu este, în primul rînd, dezinvoltura stilistică, aparenta ușurință a scrisului, privirea mereu trează, inteligentă, cu care își scrutează textul. Spada este o carte care nu pune nici un fel de dificultăți de lectură și care, în plus, prezintă avantajul că poate fi citită în ritmul alert cu care sînt parcurse, dimineața, coloanele de știri ale ziarelor. în literatura ultimilor ani, cartea
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
ca în Dumas, ci ca în Dostoievski. Și dacă e o mare păcăleală? Zi de zi îți dai seama că, de fapt, în aventura acestei lumi, unii sînt buni și alții sînt răi, exact ca-n romanele de capă și spadă și chiar tertipurile pe care le folosesc sînt aceleași. Concluzia ar trebui refolmulată așa: omul e ca în Dumas, dar pedeapsa și răsplata sînt, în imediat, ca-n Dostoievski. Nu e de mirare că bătrînul Maiorescu nu mai citea (prin
Bunii și răii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14175_a_15500]
-
proxim pe care o poartă acest discurs cu note de realism... antisocialist. Neîndoielnic grav în proiectul său care denunță alienarea unei lumi față de ea însăși ca și, în consecință, alienarea poetului față de „poezia” lumii în cauză („Sunt condotierul Tonegaru fără spadă;/ mi-am tocit-o ascuțindu-mi ultimul crieon/ să scriu cum am dat în poezie cu o grenadă” - Cîntec pe hîrtie), autorul Plantațiilor nu are totuși suficientă vitalitate pentru a-și susține partitura severă. Aceasta se exprimă relativ rar, într-
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
dintre politicienii români s-ar fi lăsat, probabil, duși de val și ar fi cîntat în struna iacobinismului politically correct al reporterului. Nu însă și Valeriu Stoica. Acesta fandează elegant și dă lovitura decisivă cu grația toreadorului care își înfige spada în gîtul taurului: „în democrație trebuie să admitem și opiniile care șochează, și opiniile care ne zgîlțîie convingerile, modul nostru de a fi. Nu putem avea o listă a opiniilor tolerabile pentru că, de fapt, asta înseamnă cenzură. Eu cred că
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
arătând cu mâna, este un izvor. Duceți-vă să beți până termin eu șanțul. Au plecat în direcția indicată și în spatele stâncilor au găsit izvorul. Izvorul cădea de sus și se înfigea în pământ, drept, curat și sclipitor ca o spadă. Au băut, iar picurii de apă le-au stropit fața și părul; râdeau veseli, răcoriți, uitând de oboseală, de drumul rătăcit, de călătorie. Femeia s-a așezat pe o piatră acoperită de mușchi, bărbatul a luat loc lângă ea și
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
duel pe un prinț, adversar net superior la scrimă, dar e cît pe-aci să-l ucidă ilustrînd zicala: "Să nu te bați cu unul care nu știe jocul, că e periculos". Tatăl lui Gelu Ruscanu era cea mai bună spadă din București. Un personaj îi arată lui Gelu, cu nostalgie inexplicabilă, o cicatrice rămasă după un duel cu răposatul. Fred Vasilescu și Ladima, aflați la Techirghiol, se duelează în pistoale pentru un motiv neserios. Din fericire trag deliberat în aer
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]