71 matches
-
ca să le iasă și lor un șperț." (admaker.ro/articole). Șpagă are o etimologie incertă; s-au propus mai multe etimoane și explicații ale evoluției sale semantice: ar reprezenta o schimbare de sens a cuvîntului popular șpagă (variantă a lui spangă), cu sensul "spadă" și de sursă rusă, sau ar proveni de la o formă rusească sau ucraineană (șpag) cu sensul "buzunar". Cuvîntul nu apărea cu sensul actual la Candrea, în Dicționarul enciclopedic, Cartea Românească (1931). în DEX, este definit minimal, prin
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
aș putea să-ți scriu ce nu s-a scris, Pământ puțin și stâncă peste goluri, De unde-și iau puterea, tragic vis, Crestatul golf și asprele decoruri? Liguric țărm, ca un arici se strânge În sine însuși numai țepi și spăngi, De aici plecă spre glorie și sânge, Barcazul, cei o Mie, plumb și lănci. Pe Garibaldi l-ai împins din spate, Nu vântul care bate dinspre munți, Să-nchege un regat din sfărâmate Idile, printre lacuri, bărcI și punți. Pe
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
azvârliră spre creastă cu Înverșunare. Maiorul Șonțu căzu. Dorobanții apărură Într un salt vijelios pe culme, tăcuți, Încruntați, cu căciulile buhoase pe ochi, cu baionetele lungi, amenințătoare. Speriați, turcii se traseră Îndărăt, În Întărituri. Ofițerii români strigară : Prin foc, prin spăngi, prin glonți, prin fum, Prin mii de baionete !” ai noștri se prăvăliră spre parapet Într-o tăcere așa de Înfiorătoare și de mânioasă și Într-un avânt așa de sălbatic, Încât pământul se zgudui. O volbură de foc se deschise
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Raza călători mai departe. Munți, dealuri, văi; ai ce cutreiera în lume când te-ai așternut la drum. Pe-un câmp, o grămadă de oameni prăfuiți, osteniți, aduși de șale, merg laolaltă. Pe umeri de-abia își duc puștile cu spăngile ascuțite. Raza îi urmărește; ar vrea să se înfășoare ca o sârmă de aur împrejurul spăngii călătorului celui mai obosit, rămas în urmă. Dar, deodată, un sunet de goarnă răzbate până în adâncuri. Călătorii se opresc, își îndreaptă trupurile, privesc iscoditori
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
la drum. Pe-un câmp, o grămadă de oameni prăfuiți, osteniți, aduși de șale, merg laolaltă. Pe umeri de-abia își duc puștile cu spăngile ascuțite. Raza îi urmărește; ar vrea să se înfășoare ca o sârmă de aur împrejurul spăngii călătorului celui mai obosit, rămas în urmă. Dar, deodată, un sunet de goarnă răzbate până în adâncuri. Călătorii se opresc, își îndreaptă trupurile, privesc iscoditori și crunți înainte, scot puștile și într-o clipă, dimpotriva lor alți oameni se arată. O
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
un sunet de goarnă răzbate până în adâncuri. Călătorii se opresc, își îndreaptă trupurile, privesc iscoditori și crunți înainte, scot puștile și într-o clipă, dimpotriva lor alți oameni se arată. O clipire: dușmanii se aruncă unii peste alții, puștile răzbubuie, spăngile se-nroșesc în piepturi. Călătorul obosit din urmă, însetat adineaori poate ca și lupul din pădure, acum e și el o fiară. Pe luciul de oțel al puștii lui se prelinge sângele. Înfiorată, raza călătorește mai departe. Când vrei să
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
într-o farsă despre căsătorie, în care ea este personajul principal.” 370 Intervenția vânzătorului-de iertări este ironică și târgoveața simte acest lucru, de aceea cere să nu fie rău înțeleasă sau interpretată: „[...] cer cinstitei adunări/ Să nu mă ia în spăngi - răspunse ea -/ De-oi agrăi cum știe limba mea,/ Căci nici un gând urât prin cap nu-mi trece/ Decât de-a șugui și de-a petrece...”371 Se trădează o atmosferă de voie bună și destindere, chiar și atunci când cele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
într-o farsă despre căsătorie, în care ea este personajul principal.” 370 Intervenția vânzătorului-de iertări este ironică și târgoveața simte acest lucru, de aceea cere să nu fie rău înțeleasă sau interpretată: „[...] cer cinstitei adunări/ Să nu mă ia în spăngi - răspunse ea -/ De-oi agrăi cum știe limba mea,/ Căci nici un gând urât prin cap nu-mi trece/ Decât de-a șugui și de-a petrece...”371 Se trădează o atmosferă de voie bună și destindere, chiar și atunci când cele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mă-ngropi!). Se poate vorbi despre o anumită lejeritate, dacă nu chiar un automatism de limbaj; un fel de a zice. Numai că această teorie nu poate fi aplicată și în cazul lui Chiriac, care chiar se repede și ia spanga de la pușcă. Există două variante de interpretare ale acestui important episod: amantul Vetei ori a blufat, ori a jucat onest. Notăm că, pentru efectul dramaturgic al piesei, cele două variante sunt absolut egale, ele având doar scopul și, în cele
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
te-am amăgit, am râs de dumneata atâta vreme...“ (Actul I, Scena IX) După alte câteva replici, Chiriac amenință și chiar începe gestul sinuciderii. Acest gest duce la punctul paroxistic al scenei și, în final, la dezlegarea ei: „Vezi dumneata spanga asta?, Veta se repede: Chiriac! Urmează: Fugi!... Lasă-mă!... (se luptă) Iar Veta: Nu te las! Te știu eu cine ești. Nu te las! Nu voi să ți se tragă moartea de la mine. [...] Chiriac! Dacă vrei să te omori, omoară
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
același fel, care conduce la amplificarea ideii exprimate. Exemplu: "Oh! Pădure tânără!...Unde sunt moșii voștri? Presărați...la Orbic, la Chilia, la Baia, la Lipnic, la Soci, pe Teleajen, la Racova, la Războieni...”( B.Șt. DelavranceaApus de soare ); Prin foc, prin spăngi, prin glonț, prin fum, Prin mii de baionete. „(V. Alecsandri-Peneș Curcanul) Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Rasmusgatan 22, cu ultimul domiciliu din România, Piatra Neamț, aleea Tineretului nr. 4, județul Neamț. 576. Indries Elenă, născută la 1 februarie 1951 în localitatea Geoagiu, județul Hunedoara, România, fiica lui Indries Iosif și Aurelia, cu domiciliul actual în Suedia, 16372 Spanga, Hinderstorpsgrand 12, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Fetești nr. 1, bl. F4, ap. 30, sectorul 3. 577. Mitis Ileana Maria, născută la 16 iulie 1974 în București, România, fiica lui Mitis George Adrian și Indries Elenă, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
domiciliu din România, București, aleea Fetești nr. 1, bl. F4, ap. 30, sectorul 3. 577. Mitis Ileana Maria, născută la 16 iulie 1974 în București, România, fiica lui Mitis George Adrian și Indries Elenă, cu domiciliul actual în Suedia, 16372 Spanga, Hinderstorpsgrand 12, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Fetești nr. 1, bl. F4, sc. C, ap. 30, sectorul 3. 578. Masgras Emilia Manuela, născută la 22 decembrie 1962 în București, România, fiica lui Masgras Ghiță și Polina, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
ultimul domiciliu din România,Arad, str. Abrud nr. 96, bl. 128, ap. 18, județul Arad. 181. Covacu Ruxandra Lucia, născută la 28 octombrie 1976 în București, România, fiica lui Covacu Andrei Petre și Mariana, cu domiciliul actual în Suedia, 16365 Spanga, Hidinge Backe 17/3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Chiajna, str. 16 Februarie nr. 13, sectorul agricol Ilfov. 182. Covacu Mihaela, născută la 21 ianuarie 1954 în București, România, fiica lui Covacu Andrei și Maria, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
domiciliu din România, localitatea Chiajna, str. 16 Februarie nr. 13, sectorul agricol Ilfov. 183. Covacu Mariana, născută la 28 ianuarie 1953 în localitatea Chiajna, sectorul agricol Ilfov, România, fiica lui Minea Petre și Elenă, cu domiciliul actual în Suedia, 16365 Spanga, Hidinge Backe 17/3, cu ultimul domiciliu din Romfinla, localitatea Chiajna, str. 16 Februarie nr. 13, sectorul agricol Ilfov. 184. Nicoară Paulina, născută la 7 februarie 1956 în localitatea Zărnești, județul Brașov, România, fiica lui Nicoară Vasile și Ana, cu
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Knittelfeld, Karninerstr. 36, cu ultimul domiciliu din România, Târgu Mureș, str. Sinaia nr. 12, județul Mureș. 370. Sobrado Adriana, născută la 17 aprilie 1962, Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Neagu Octavian și Ecaterina, cu domiciliul actual în Suedia, 16340 Spanga, Faltvagen 4, 3 TR, cu ultimul domiciliu din România, Constantă, str. Dragoslavele nr. 60, județul Constantă. 371. Baker Angela Elenă, născută la 25 aprilie 1962 în localitatea Brad, județul Hunedoara, România, fiica lui Moldovan Vasile și Florica, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
România, București, str. Borșa nr. 26, bl. 3H, sc. 2, ap. 18, sectorul 1. 32. Alexandru Ioana, născută la 26 octombrie 1942 în localitatea Bucșani, județul Dâmbovița, România, fiica lui Busuioc Stelian și Elena, cu domiciliul actual în Suedia, 16364 Spanga, Skaftingeb 20, cu ultimul domiciliu din România, Ploiești, Str. Metalurgiștilor nr. 9, bl. 49, sc. A, et. 2, ap. 12, județul Prahova. 33. Dimancea Ion, născut la 19 noiembrie 1968 în București, România, fiul lui Dimancea Nicu și Floarea, cu
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
România, Constanța, Bd. Republicii nr. 89, bl. AR 3, ap. 13, județul Constanța. 93. Grunstein David Alex Ferenc, născut la 29 octombrie 1970 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Nicolae și Iulianna, cu domiciliul actual în Suedia, 16374 Spanga, Rinkeby Alle 16, cu ultimul domiciliu din România, Târgu Mureș, Str. Busuiocului nr. 4/25, județul Mureș. 94. Ilie Cristiana Anca, născută la 27 decembrie 1952 în București, România, fiica lui Constantin Constantin și Ecaterina, cu domiciliul actual în Suedia
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
domiciliu din România, Miercurea-Ciuc, Str. Culmei nr. 13, sc. B, ap. 11, județul Harghita. 97. Lukacs Katalin, născută la 28 aprilie 1959 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Nagy Ludovic și Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, 16361 Spanga, Tisslingeplan 26, cu ultimul domiciliu din România, Carei, str. Mihai Viteazu, bl. V 1-3-5, județul Satu Mare. 98. Arebjer Mirela, născută la 27 august 1958 în Constanța, județul Constanța, România, fiica lui Grosu Gheorghe și Moscu Maria, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
domiciliul actual în Suedia, 21216 Malmo, Katrinelundsgatan 4B, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cocorăștii Caplii, județul Prahova. 316. Neagu Argentina, născută la 30 august 1954 în București, România, fiica lui Vasile și Olimpia, cu domiciliul actual în Suedia, 16362 Spanga, Lattingebacken 28, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Țebea nr. 4, bl. D10, ap. 21, sectorul 4. 317. Neagu Răzvan Cristian, născut la 5 august 1977 în București, România, fiul lui Dumitru și Argentina, cu domiciliul actual în Suedia
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
28, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Țebea nr. 4, bl. D10, ap. 21, sectorul 4. 317. Neagu Răzvan Cristian, născut la 5 august 1977 în București, România, fiul lui Dumitru și Argentina, cu domiciliul actual în Suedia, 16362 Spanga, Lattingebacken 28, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Țebea nr. 4, bl. D10, ap. 21, sectorul 4. 318. Breidenstein Viorica, născută la 17 martie 1951 în Dorohoi, județul Botoșani, România, fiica lui Popescu Constantin și Maria, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
lui sau, posibil, se scuză preluând acuzele lui Chiriac și joacă ultima carte. Discursul ei are putere persuasivă, dar nu Într-atât Încât Chiriac să nu recurgă la șantaj emoțional: „CHIRIAC: Dar dacă eu oi muri? Se repede și ia spanga de la pușcă.) Vezi dumneata spanga asta? VETA (se repede la el și vrea să i-o smucească): Chiriac! CHIRIAC (luptându-se cu ea): Fugi! lasă- mă!... (Se luptă.)” etc. etc. Agresivitatea reprezintă pentru amantul Chiriac o modalitate de manipulare emoțională
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
preluând acuzele lui Chiriac și joacă ultima carte. Discursul ei are putere persuasivă, dar nu Într-atât Încât Chiriac să nu recurgă la șantaj emoțional: „CHIRIAC: Dar dacă eu oi muri? Se repede și ia spanga de la pușcă.) Vezi dumneata spanga asta? VETA (se repede la el și vrea să i-o smucească): Chiriac! CHIRIAC (luptându-se cu ea): Fugi! lasă- mă!... (Se luptă.)” etc. etc. Agresivitatea reprezintă pentru amantul Chiriac o modalitate de manipulare emoțională. El intuiește că, În relația
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
7300 Esslingen, Nessegasse 19, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Seleusu Mic nr. 93, comuna Zagar, județul Mureș. 94. Andreescu Adrian, născut la 27 aprilie 1960 în București, România, fiul lui Ion și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 16368 Spanga, Hyppingeplan 16, 1.TR, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Cernisoara nr. 41, bl. O.II, sc. B, et. 7, ap. 206, sectorul 6. 95. Andreescu Alexandra, născută la 7 octombrie 1960 în localitatea Seaca, județul Teleorman, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 461 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121466_a_122795]
-
Cernisoara nr. 41, bl. O.II, sc. B, et. 7, ap. 206, sectorul 6. 95. Andreescu Alexandra, născută la 7 octombrie 1960 în localitatea Seaca, județul Teleorman, România, fiica lui Dorcea Ion și Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 16368 Spanga, Hyppingeplan 16,1.TR, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Cernisoara nr. 41, bl. O.II, sc. B, et. 7, ap. 206, sectorul 6. 96. Cean Schreiber Voicu, născut la 5 mai 1960 în localitatea Risculita, județul Hunedoara, România
HOTĂRÂRE nr. 461 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121466_a_122795]