290,858 matches
-
baritonală despre bunii noștri strămoși care ne-au lăsat moștenire comună: graiul, straiul, limba ce-o vorbim de care trebuie să avem grijă să nu se strice cu cuvinte venite de aiurea, despre tradițiile noastre,despre sărbătorile cu ritualurile lor specifice, despre bătăliile importante date de-a lungul istoriei care ne-au permis să rămânem aici nestrămutați în leagănul carpato-dunărean ”liberi și nemuritori” cum se caracterizau dacii când era vorba despre ei. Trebuie să vă imaginați cum deasupra noastră străluceau luna
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
este cuprins într‑un volum special, într-un colectiv din care mai făceau parte acad. Șt. S. Nicolau, acad. A. Rădulescu, prof. dr. N. Cajal, dr. N. Constantinescu. A descris anatomo-clinic miocardita în rujeola severă, a semnalat prezența corpusculilor elementari specifici în diverse produse patologice la bolnavii cu rujeolă, precum și a celulelor gigante pe frotiurile rinofaringiene, cu rol important în diagnosticul precoce al bolii. Studiul dedicat modificărilor cardiace din rujeolă a fost distins în 1964 cu Premiul “Jansen” al Academiei Franceze
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
la negrul tanzanian. Frumuseți diferite, pentru noi europenii, care mai avem și noi culori creolate, plăcute ochiului, dar ne entuziasmăm în fața frumuseții femeilor metise. Nu glumesc. Într-o seară, la un elegant restaurant din Dar Es Salaam, într-o atmosferă specifică unui local de noapte, cu orgă de lumini brăzdând fondul roșu al salonului, m-am pomenit urmărind, fără jenă, două perechi dansând printre mese. Nu eram un copil să nu mai fi văzut femei frumoase, dar cele două partenere de
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
de o lună, urmare a unei răceli strașnice, surioara scriitorului, Larisa. Dialogul părinților la câmp, unde i-a prins o ploaie torențială, împreună cu copiii, apoi dialogurile închipuite ale bunicii materne cu un vecin, Stoian, convorbire nu lipsită de oarecare umor specific țărănesc, cu vorbe spuse pe șleau, în limbaj colorat, presărat cu regionalisme și cu specificul moldovenesc al zonei. Istoria familiei Corban se derulează sub ochii noștri. Filmul amintirilor continuă cu alte scene din localitatea unde părinții se stabilesc, în casa
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Florică, zis Cocleală, care a luat viața unei bătrâne infirme și își duce pe mai departe veacul la cârciuma lui Meluță este, de asemenea, pus în scenă cu minuție demn de un regizor de film polițist, cu vervă și acțiune specifice până la cel mai mic detaliu, domeniu pentru care autorul are o predilecție cu totul specială. Fiecare autor ascunde în sine o lume. O lume mirifică, de cercetat, de asumat, cu fiecare pagină parcursă. Acesta este farmecul lecturii. Să cunoști și
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
prim număr apăruse în veacul trecut, la 31 martie 1876), reînnodând astfel firul presei democratice și progresiste. Publică zilnic articole pe teme politice, sociale, culturale, se evidențiază ca editorialist care judecă viața după criterii ferme, nelăsându-se influențat de oportunismul specific perioadelor de tranziție. Se afirmă pentru cititori și pentru colegi ca un jurnalist care crede în rolul educativ al presei, socotită de noile ziare care apar drept o afacere, unde primează scandalul. Delimitarea netă de presa de tip tabloid, atitudinea
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU by http://uzp.org.ro/diploma-de-excelenta-pentru-mihai-golescu/ [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
un gânditor al ortodoxiei, ci și un trăitor al ei. Gândirea și simțirea lui creștina poartă o pecete românească, ceea ce face din scrisul lui Crainic o mărturie a spiritualității românești, care e o sinteză între credința ortodoxă tradițională și calitățile specifice ale poporului nostru, determinate de originea, de spațiul și de istoria lui. Poezia lui Crainic nu e nici ea o poezie a unor simțiri general umane, și în acest sens, o poezie "abstractă", ci o poezie care exprimă viața spirituală
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
au fost ilustrate, destul de recent, la modul excelent, în literatura română, de Nicolae Grigore Mărășanu (n. în 1937, comuna Mărașu, județul Brăila), care a publicat, la Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, în 2008, volumul Imparele, structura sonetelor sale fiind una specifică: trei terține și un pentastih (3+3+3+5). Cu ușoare ecouri din poezia diafană a unor Ion Barbu, Leonid Dimov și Dan Botta, sonetistul brăilean (mulți ani redactor la celebrul hebdomadar Flacăra) nu se dă în lături de a
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
făcut de Mântuitorul Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai reținem că puterea de a ierta păcatele a dat-o Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos Sfinților Apostoli și urmașilor acestora printr-un act cât se poate de probatoriu și de obiectiv. Ca urmaș al Sfinților Apostoli, episcopul
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
acostate la cheu. Nu existau macarale pe cheu care să fie folosite la descărcarea navelor, așa că nu știu ce transportau ele și dacă acolo descărcau marfa, lucru ce nu cred că se întâmpla, neavând niciun fel de amenajare pentru asemenea operațiuni portuare specifice. Am fotografiat tot ce se putea fotografia, adică toate clădirile de pe faleză, una mai frumoasă și mai deosebită decât cealaltă. Erau sedii de societăți, magazine și hoteluri. Am vizitat câteva magazine dar nu m-a tentat nimic, prețurile erau prohibite
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
Sibiu. În timpul acesta ați auzit în Austria vreo știre legată de țara noastă sau de orașul nostru? R. McG.: Bineînțeles că am auzit de problemele politice care au fost peste vară și care, cum se întâmplă peste tot, nu sunt specifice doar României. M-am mai uitat cu atenție la Jocurile Olimpice de la Londra și chiar am urmărit evoluția sportivilor români. Sunt sigur că cele nouă medalii câștigate sunt satisfăcătoare pentru români. În plus, fiind un împătimit al tenisului, urmăresc cu atenție
Interviu Russell Mc Gregor, dirijorul Johanns Strauss Ensamble by http://www.zilesinopti.ro/articole/4094/interviu-russell-mc-gregor-dirijorul-johanns-strauss-ensamble [Corola-blog/BlogPost/97503_a_98795]
-
caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
pozitiv al schimbului de cuvinte dintre limbi și adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
al Doilea Război Mondial. Prima aripă s-a frânt la Stalingrad și Cotul Donului, în noiembrie 1942- ianuarie 1943, când a început dezastrul retragerii. La 23 august 1944, Frontul Moldovei a cedat, iar Armata Română a fost silită de împrejurări specifice războiului - pe care nu am calificarea să le comentez - să treacă de partea celui care a agresat integritatea Vetrei Românești, ceea ce (știm cu toții) a pecetluit nedreapta soartă a fraților de neam rămași în afara României până azi, și cine știe până când
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
celui care a agresat integritatea Vetrei Românești, ceea ce (știm cu toții) a pecetluit nedreapta soartă a fraților de neam rămași în afara României până azi, și cine știe până când, de aici încolo. Prin modestul meu demers publicistic (nu chiar atractiv, prin genul specific), aflat deja în curs, îndrăznesc doar să fiu “executorul” testamentului lăsat mie de apropiații mei înaintași, în fond, războiul în câteva “amintiri moștenite”. * Despre calvarul din prizonierat al fraților Manole și Nică Pintilii am aflat încă de copil de la mama
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
Bălașa Comunicare și Înțelegere, Ed. NewEst, Tg. Jiu, 2006), în cazul amintit mai sus, contextul social istoric. În același timp, reamintim că explicațiile își au rolul lor în procesele cognitive, în cele de factură teoretică în special, dar și limitele specifice. De aici, din limitele explicației, evident și al altor mecanisme, implicit limitele înțelegerii și, evident, ale comunicării. Simplu spus, când nu se cunosc limitele, (limitele în oricare domeniu și mai ales limitele umane, în general), aproape toate mecanismele psihosociale de
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
istoriei lumii, ci dintr-o cauză stigmatizantă, am putea-o defini, și o reparametrizare a răului, care au erodat continuu la temelia bunelor intenții primare (pornind de la ideea că ele au existat). Excluderea definitivă a Ființei umane din filosofia sa specifică, iată prioritatea globalizării, în numele unui pretext deloc persuasiv al progresului colectiv necesar (am mai abordat cu ani în urmă un asemenea subiect complex). După ce și-a desacralizat, prin varii modalități de exploatare, propria-i creație brutală de laborator - individul-marfă -, noului
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
odinioară. Filozofii globalizării se străduiesc asiduu actualmente să compună în mod paradoxal, prin concepte fățiș dizarmonice, o „simfonie”, evident, zgomotoasă a iraționalului tutelar, bătând monedă pe faptul că actuala formă de înfrățire mondială - de anulare, mai corect zis, a diferențelor specifice dintre națiuni și de renunțare totală la divinitate - se vrea a fi, de fapt, trecerea la un etaj evolutiv superior al întregii omeniri. Înlocuirea binelui cu răul dominant, a păcii cu haosul, a moralității cu opusul ei, a Iubirii cu
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
o cheie carateristică aproape atipică, ținând cont nu numai de efectivele care acționează la vedere, militarizat, prin acțiuni extrem de violente la adresa umanității și a extinsei comunități creștine, în special, așa cum s-a declarat în ultima vreme, ci și de masa specifică a finanțatorilor lui reali și de multiplele ei interese concrete. De la bun început, se impune a observa un aspect definitoriu pentru problematica vizată, anume că absolut toate constructele belicoase și deviante de laborator - nerecunoscute, desigur, la nivel internațional, de genul
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
două grupuri diferite, aflate pe un teritoriu comun, nu are întotdeauna o rezultantă pozitivă în raport cu procesul de construcție al identității colective (a se vedea, în speță, două exemple antagonice - cel belgian și cel românesc -, definitivate, desigur, în intervale de timp specifice, ultimul fiind un model benefic de integrare a comunității musulmane în arborele identitar principal, acceptor). Totdeodată, trebuie privit cu mare atenție și asupra unei alte laturi grave a teatrului mundan cu scene de martiraj în grup, la care asistă în
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
ambele neconsonante cu viziunea fostului președinte francez despre suveranitate națională. După atâția ani, se poate observa cu relativă ușurință un fenomen de o evidență clară, ce are în vedere ca acestei noțiuni fundamentale (suveranitatea națională) să i se reconfigureze definiția specifică prin mijloace felurite de parametrizare circumstanțială a sa. Mai putem nădăjdui că, în viitor, gândind lucrurile într-o perspectivă bine delimitată istoric, acest concept nu va fi obligat să iasă definitiv din vocabularul curent al limbilor lumii?!... După starea de
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
natură a o limita, a o introduce într-un ansamblu de norme care impun tăcere și nu permit inițiativa. Polițistul este obligat să execute ordine și dispoziții, dar, în același timp, prin prevederi statutare „bătute-n cuie” ori prin regulamente specifice, este obligat să nu le discute, să nu le analizeze și să nu ia atitudine atunci când observă că legiuitorul încalcă el însuși cadrul legal ori l-a creat astfel încât să limiteze libertatea cetățeanului cinstit, oferind, pe de altă parte, prea
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
ori la începutul poeziei în cauză: „Ascundem omul după animal/ Și-l condamnăm să molfăie brașoave”. Fabulele si pamfletele sale abordează tematici diverse, de la acele teme pe care le-au dezvoltat marii creatori de fabule din literatura română, la teme specifice unei societăți cu alte coordonate, cu alte metehne pe care autorul le stigmatizează cu îndemânare prin intermediul fabulei sau al pamfletului. Autorul se exprimă cu lejeritate, ridiculizând ori biciuind moravuri, caractere sau aspecte negative, individuale ori sociale, descoperind în acest fel
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
moravuri, caractere sau aspecte negative, individuale ori sociale, descoperind în acest fel contradicția evidentă dintre corupția societății și idealurile sale de viață. Nu ezită în a aborda tarele societății în direct, la modul general (colectiv), fără a neglija posibilitățile stilistice specifice poeziei, așa cum ilustrează cea intitulată „Politician”: „Îl vezi vorbind cu aer fals mulțimii,/ Dar îi citești sudalma printre dinți;/ De i-ai vedea tenebrele inimii,/ Te-ai speria de ți-ai ieși din minți”. În aceeași manieră se exprimă și
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat; b) scene de sex, limbaj sau comportament obscen; c) persoane în ipostaze degradante; d) lupte libere nereglementate de federații sportive naționale sau internaționale; e) jocuri de noroc, așa cum sunt definite în legislația specifică.” 4. La articolul 24, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Programele 15 se difuzează numai în intervalul orar 23,00 - 06,00 și vor fi însoțite permanent de un semn de avertizare reprezentând un cerc de
CNA schimbă grilele de programe ale televiziunilor din România by http://uzp.org.ro/cna-schimba-grilele-de-programe-ale-televiziunilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93248_a_94540]