1,618 matches
-
în Ecosfera, provocată de activități antropice în Tehnosfera, ‚extremitatea’ fiind definită că impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în Sfera Valorilor. Se vorbește uneori despre miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui spectrala cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
frisoane ale unui patriotism abia șoptit. Aici, în această lume în care totul se încredințează provizoriu spre a fi transmis mai departe, în acest univers în care zestrea este simultan un act pragmatic și o mistică în plină acțiune, dansează spectral, printre parfumuri grele și ușor amărui, țărănci translucide și prințese anonime, dar și silueta incoruptibilă a Martei Bibescu și a Reginei Maria. Veșmintele lor opulente și suave în aceeași măsură, strălucitoare și austere asemenea modelelor pe care le încorporează, nici
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
spațiu trebuie reconstruit și fantoma lui Lenin, care seamănă foarte mult cu piciorul fantomă, acela care doare încă multă vreme și după ce organul fizic a fost amputat, trebuie dislocată pentru reinstaurarea echilibrului simbolic și pentru deblocarea din captivitatea unui trecut spectral și neliniștitor. Aceasta, într-o perspectivă subtilă, necuantificabilă în vreun fel anume și necontrolabilă cu instrumente statistice sau de altă natură. Dar mai există și un argument rațional, de natură urbanistică, unul care privește exclusiv morfologia spațiului public și configurația
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
oară, în 1994, cînd am fost la București pentru "lansarea" primei ediții a Amintirilor în dialog, al cărei co-autor, Ion Vianu, era și el prezent cu acest prilej - m-am simțit ca o... fantomă. (Am încercat să descriu această condiție "spectrală", acest sentiment, după douăzeci de ani de absență, de a fi revenit "d'outre tombe" în România în capitolul "Itaca" în ediția a doua a cărții, apărută la Editura Polirom în 1998). Călătoriile următoare, unele mai lungi, cum a fost
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
inadecvare la spațiul din jur și reserve progresive la ambient - Constantin Abăluță construiește edificii a căror geometrie visătoare amintește farmecul straniu al orașelor dispărute; geometrie mentală, bineînțeles, ca aceea a labirinturilor, ca textura melancolică a pînzei de păianjen și caligrafia spectrală a umbrelor: "Mai trăiesc o zi și încă una/ îmi pică umbra pereților pe mîini/ eternitatea oaselor dureros mă încearcă/ prietenii din copilărie s-au volatilizat/ cei cu care stăteam pe terasă la o bere/ între tăceri particulare desprinse cum
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
viață/ singurul ce-mi rămîne în creier/ ciorapii albaștri scaunul negru"). Ca și acesta, parcă în urma unei pierderi subite de energie, parcă sub efectul unui sedativ, poetul consemnează totul au ralenti, convertește datele realității imediate în repere ale unei lumi spectrale, un fel de no man's land, în care granițele dintre subiect și obiectul privit se estompează treptat, se întunecă și dispar: "Mă aflu aici fără nici un motiv/ cum e totul în viață/ privesc doi-trei copaci ce-s aplecați/ așa cum
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
dispar: "Mă aflu aici fără nici un motiv/ cum e totul în viață/ privesc doi-trei copaci ce-s aplecați/ așa cum eu sunt distrat/ și-mi trimit umbra pe alte străzi/ prin uruitul tramvaielor silențioase." În relația aceasta melancolică, întreținută de aparența spectrală a obiectelor, subiectul este și el supus unui proces de choseificare. În cursul deambulărilor sale somnambulice, străbătut de fluxul hipnotic al lucrurilor, poetul pare el însuși un obiect: "Tăria de a nu face nimic/ de a sta pur și simplu
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
și nonantropocentristă, el înlocuiește descriptivismul cu poematicul - nu întîmplător, pictorul îl așază pe romanticul Novalis pe cea mai înaltă culme a spiritualității - înlocuiește figurativismul cu fabulația și antropocentrismul cu schematismul arhaico-infantil și cu sugestia corporalității transparente, cu aceea a omului spectral. Dacă în tradiția meridională, în aceea clasico-renascentistă, toate formele erau bine individualizate și constituiau secvențe diferite ale aceleiași lumi unitare și coerente, în viziunea lui Brauner, marcată evident de modelele gîndirii orientale, dar și de experiențele proprii, irepetabile, nimic nu
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
își pierde inocența și vocația ei fondatoare și se transformă în instanță, în act oțios și în fapt punitiv. Sincretismul om-animal, coabitarea regnurilor și încărcătura emotivă a formelor sunt înlocuite cu rigorile geometriei și cu determinisme tehnice și mecanice. Omul spectral, cu ale sale conture vagi și translucide, se preschimbă acum în schiță rigidă, într-o precoce prefigurare a unei existențe robotizate. Dacă, din punct de vedere stilistic, există aici atît o componentă cubistă cît și una constructivistă, din punct de
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
explorarea cântecului păsărilor și a muzicii indiene, totodată construcțiilor elaborate ce au influențat hotărâtor serialismul integral al unui Boulez sau Stockhausen. Iar alți elevi ai lui Messiaen, Gerard Grisey și Tristan Murail, seduși de "naturalitatea" armonicelor sunetului, vor inaugura orientarea spectrală franceză, cercetând "interioritatea" sunetului în celebrul laborator acustic-electronic parizian, IRCAM. Pe aici se perindă mulți compozitori de avangardă, puțini nu confundă însă tehnica sofisticată a muzicii asistate de computer cu substanța muzicală însăși. Dintre "ircam-iști", alături de Grisey sunt programați în
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
energia și harul asupra unei găini bete criță care se dă profund hipnotizată, ori mi-aș fi pironit ochii, precum un șarpe flămînd asupra unei prăzi sigure, pe albul imaculat al unor rochii de mireasă de pe sub faldurile cărora niște gagici spectrale își somează în direct prietenii să le ia de neveste. Dar am rezistat eroic și, în loc să mă uit la televizor, am dat o raită cu privirea prin fereastra deschisă a istoriei noastre recente. Și am văzut dintr-o dată, și poate
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
cele mai banale scene de viață pentru a le transcende spectaculos. Precum într-unele din versurile de tinerețe ale lui Mircea Cărtărescu, dar cu o superioară plasticitate vizionară, "descrierile" sunt de fapt derapaje bine controlate în fantastic, sub o lumină spectrală, "lichidă, nelumească și înspăimântătoare": "țăranul sâsâia ca un șarpe. câinele scheuna. manasia traversă/ podul gustând deja mireasma căminului, călăuzit asemenea/ piloților de luminile de aterizare// căminul ancora în nămol ca un portavion strălucind în/ dimineața tulbure, emanând o căldură stranie
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
programele, fișierele sunt formanți imperios necesari, de parcă ar fi personajele unui dans magic, inițiatic și, într-un anume fel, sacru. Lucrul cu computerul determină o scriitură de un extrem rafinament și o exemplară minuție. Și chiar dacă este parte a școlii spectrale franceze, muzica lui Malherbe se revendică dintr-o prodigioasă tradiție impresionistă. Mai ales atunci când mizează pe peripețiile unui sunet ce se vântură cu întregul său harnașament, nu numai în spațiul urechii interioare, ci și al unui univers afectiv obiectivat. Grație
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
unui spațiu pe care plictiseala îl îngheață parcă în ramă. O verticală ce nu-și pune cu ardoare problema echilibrului de raporturi între ce și cum se oglindește. Ca în muzica lui Gilles Racot, unde conglomeratele sonore de tipul aliajelor spectrale minuțios laminate, pe de o parte ating precizia și severitatea rubinului, iar pe de altă parte induc acea stare de glacilitate și de implacabilitate specifică arhitecturilor masive, totodată artificioase. Acorduri placate, atacate percutant și apoi sufocate subit în plan dinamic
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
unei piese de teatru, fac parte din normalitate, sunt elemente ale sorții, precum inundațiile sau incendiile. Împotriva lor nu se poate lupta. În Cuvântul de întâmpinare al cărții, Andrei Pleșu scrie că "studiul aplicat al nesimțirii echivalează cu o analiză spectrală a Ťomului nouť". Foarte performantul program de imbecilizare pus la punct de comuniști a rodit spectaculos în acest mutant antropologic de tranziție capabil să transforme în infern viața tuturor celor din jurul său. Produs de vârf al eticii și echității socialiste
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
1946, Murail în 1947, iar Hurel în 1955. în sfârșit, cu toții sunt tangenți la un simbolism muzical aflat în permanentă mișcare (poate chiar în continuă zbatere), ca expresie a ordinii micro- și macrocosmosului sonor de descendență fie serială (Murail), fie spectrală (Grisey, Hurel). Bunăoară, în La Barque mystique, pentru ansamblu cameral, Tristan Murail își extrage factura simbolismului dintr-o serie de pasteluri ale lui Odilon Redon. Evidența unei cromatici abundente, plajele de ritmuri frecvent contrastante, paleta armonică în stare să favorizeze
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
părțile, chiar și cu fundul în sus atunci când relațiile de succesiune dintre durate și frecvențe se transformă în raporturi de simultaneitate? Pornind de la figurarea unui acord de septimă micșorată, Grisey oficiază un adevărat ceremonial al intersecțiilor posibile dintre trei vectori spectrali, particularizați prin prezența diferențiată a armonicelor, inarmonicelor dilatate, precum și a celor comprimate. însuși timpul muzical se conjugă în trei moduri distinct perceptibile: ordinar, augmentat și condensat. Ca orice opus ce presupune un oarece impact spectral, Vortex Temporum acroșează un anume
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
intersecțiilor posibile dintre trei vectori spectrali, particularizați prin prezența diferențiată a armonicelor, inarmonicelor dilatate, precum și a celor comprimate. însuși timpul muzical se conjugă în trei moduri distinct perceptibile: ordinar, augmentat și condensat. Ca orice opus ce presupune un oarece impact spectral, Vortex Temporum acroșează un anume tip de gândire muzicală arhetipală, dar și o sumă de sugestii ori de trimiteri cu adresabilități lesne recognoscibile: Ravel, Boulez, Lachenmann, Sciarrino. Și tot cu adresă fixă sunt aluziile la categoriile de unde sonore (: sinusoidale, rectangulare
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
ce ar putea oricând să i se retragă omului, 5. despărțit sub ochiul imobil al negativului, el știe că numai prin puterea acestuia poate s-ajungă întreg, dar mai e strâmta poartă a neutrului dintre originea operei și lumea sa spectrală. Vâslele împinseră corabia în ostrov pentru a arde ce era de ars și-a ospăta. La parâme făpturile se-alăturară mării. În cea mai disperată formă pândește șarpele pe cel sosit a doua oară, cu limba grea și despicată fără
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
1945, urmează reprimirii cu ochi răi în propria comunitate, "acasă". Sașii cu spirit de corp ori turmă sunt prinși astfel între nazism și comunism, fără "credință în sensul suferinței și morții lor". Nu trebuie uitat, se mai specifică în discursul spectral al cărții, episodul germanilor transilvăneni uciși pe frontul de răsărit după alianța României cu URSS și trădarea Germaniei. Ne apropiem de partea memorialistică și inevitabil ficțională a cărții. Ali (Karl Wilhelm), fratele mamei autorului imanent, s-a înrolat voluntar la
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
silindu-se să convoace replici incitante întru dobândirea unor aspecte inedite ale universului sonor. În definitiv, spiritul hoinar al muzicii interoghează perpetuu natura înconjurătoare, căreia îi confiscă uneori aventura în fapt și ipostaza în idee. Pe cât de interogative sunt muzicile spectrale, de pildă, ori cele acusmatice, pe atât de afirmative vor fi răspunsurile pe care le vor oferi probabil, în perspectivă, creațiile sonore globale. 16. O muzică aflată între cratime își trădează, neîndoielnic, anacronismul, neavenirea în timp și spațiu. Fie că
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
trebuie să se înțeleagă însă că dramatismul ar fi cu desăvârșire absent. Începutul și finalul cărții sunt fără doar și poate spații rezervate aspectelor sumbre, contemplării tragicului destin al oamenilor, tristeții, durerii, disperării (e greu de uitat, de pildă, figura spectrală a lui Hurbinek, copilul infirm, născut la Auschwitz și care nu văzuse în viața lui un copac). Ceea ce lipsește însă de pretutindeni este patetismul. Chiar și acolo unde mulți autori (dintre cei "profesioniști") ar fi tentați, poate, să dubleze numărul
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
unul în muzica asistată de calculator, la IRCAM, altul în muzica de balet, la Universitatea Guilford (Anglia). îi respect și acum ambitusul stilistic culant, încăpător, prin care poate controla atitudini și tehnici de compoziție dintre cele mai diferite, de la direcția spectrală (din Esquisse pour un clair obscur sau Concertul pentru saxofon și orchestră), și cea electroacustică (din Vagues, Ondes, Contours), până la orientarea figurativistă (din Quasar ultime) și cea neoimpresionistă (din Au-delŕ de l"Estuaire ori Diffractions Brisées). Ca să nu mai punem
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
efort de lectură fluentă, și o migrație a opticului către auditiv, către ordinea sonoră a lumii. Compoziții seriale, ritmice și muzicale, imaginile pe care Mattis Teutsch le experimentează în acest moment împing percepția către o lume bidimensională, populată de realități spectrale, de amprente ale unui uman sublimat. Pictorul codifică și conceptualizează acum cu o asemenea siguranță și rigoare încît ficțiunea imaginii tinde să se substituie lumii tridimensionale și să instituie un alt proiect de realitate. În plin realism socialist, Mattis Teutsch
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
nudul, cu o mare carieră istorică, în general, și interbelică, în particular, pe cît de spectaculos, pe atît de dificil. În al doilea rînd, ceea ce le unește este reperul lor absolut, și anume feminitatea, în cazul lui Dumitru Ivan una spectrală, evanescentă, sursă primă a unei desfășurări ulterioare baroce, în cazul Nudului - un model nemijlocit, pretext irezistibil pentru arhitecturi plastice pe măsură. O artă a contrariilor Dumitru Ivan s-a născut în anul 1938, la Timișoara. Își începe studiile artistice la
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]