110 matches
-
simte solidar, în mod ciudat, cu orice scriere al carei principiu e că Subiectul nu este decât un efect de limbaj (pag. 129). Acest stil, iubitor de paradoxuri, criptic și ușor poetizat revine și în eseul despre Deleuze. Grupajul intitulat Speculum șochează cititorul printr-o abordare de un ludic neașteptat; Paragrafe despre nori are o tentă postmodernă pronunțată, amintind de stilul mozaic folosit de Ihab Hassan, dar și de structură palimpsest a lui Imre Toth. Jocul de oglinzi între corpurile lui
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
în care mesajul creștin trebuie transmis pentru ca el să nu ajungă pe pământ sterp sau în mărăcini. În mai multe lucrări, Augustin caută să răspundă la chestiunea aceasta. Amintesc aici De catechizandis rudibus, Enchiridion ad Laurentium, De divinis Scripturis sive Speculum, De Genesi ad litteram și De doctri na christiana. Cea mai importantă din punctul acesta de vedere este prima amintită - De catechizandis rudibus, și se poate spune că lucrarea aceasta apare din necesități practice. Care este povestea ei? Iat-o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sănătate și În registrul femeilor prostituate. Art. 28. Examenul medical are să constate prezența semnelor unei infecțiuni locale sau generale a unei boli venerice sau a unei alte boli infecțioase. La flecare vizită medicală se vor examina părțile genitale cu ajutorul unei speculum și al altor instrumente, adică părțile genitale externe, orificiul uretral, vaginal și gura mitrei, orificiul anal, regiunea inghinală, buzele și interiorul gurii și toată suprafața pielii. În cazuri suspecte, se vor lua secrețiunile uretrei sau vaginului pentru examenul microscopic sau
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ființa umană e predispusă la etosul spectacolului, căci spectaculum (spectacol) cere spectio (observare) și spectatio (vedere), caz în care cine se dă în spectacol nu vrea de fapt decît să ajungă sub privirile altora. Mai mult, simpla privire în oglindă (speculum) este o formă spontană de exhibiție, dar o formă care la început e inocentă, apoi tot mai exersată, spre a culmina în poza histrionică de unul singur în fața chenarului sticlos. În fine, ține de o fatalitate a stofei umane ca
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
fel cum, în istoria crailor maltezi, exilul înseamnă haos și decădere din care se nasc sensuri apoteotice. Craii autohtoni au sentimentul că fac parte „dintr-o lume răsturnată a cărei recificare a devenit imposibilă”. Înstrăinați, nici nu luptă. Horia, un speculum mentis, se resemnează în căsnicia-iad, Pașadia cade în legile pe care le ignorase o viață, Pantazi se aruncă sub roțile metroului, iar Pirgu renunță la frenezia donquijotescă înainte de a porni propriu-zis într-o aventură a cunoașterii. Realismul mâlos nu lasă
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
și de nume precum Augustin, Sf. Thoma, Boethius, Bernard de Clarivaux, Hugo de Saint Victor și Dionisie Areopagitul. Folosind „întreita orbire” a necreștinilor că pe o temelie în vădirea Adevărului, Bonaventura și-a desăvârșit speculația (de la un cuvant drag lui, speculum= oglindă) într-o opera din care mai cunoscute sunt: Despre întreita cale (De triplici via), Solilocviu (Solilocvium), Pomul vieții (Lignum vitae), Itinerariul minții spre Dumnezeu (Itinerarium mentis în Deum), Viața mistica (Vită mystica). Despre înțelegerea revelației și teologia istorică a
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
calitative și cantitative” (T.A. Margerison, „Computers and the renaissance of cartography, London, 1976, pag. 3). “O abstractizare a trăsăturilor esențiale a unei țări. Ajutorul neprețuit pentru o călătorie mentală care ofera mai multe informații decât călătoria propriu-zisă” (R.G. Collingwood, „Speculum mentis, or the map knowledge” Oxford, 1924, pag. 309). “Reprezentarea grafică care facilitează înțelegerea spațială a lucrurilor, conceptelor, condițiilor, proceselor și evenimentelor din lumea omenească„. reprezintă hartă mentală.(J.B. Harley, David Woodward, „The history of cartography”, i, Chicago, 1987, pag
Mirela Teodorescu: Trezeşte Banii din Viaţa Ta! () [Corola-blog/BlogPost/339459_a_340788]
-
o oarecare teamă de a străpunge coaja adevărurilor irevocabile invocând tema oglinzii, direct sau aluziv. Lucirile oglinzii mișcate copilărește ne relevă adevărul asemenea viziunii Gorgonei în scutul lui Perseu {Bântuie-n oglindă). Sinceritatea inimii doamnei Popescu , ca în simbolismul creștin (speculum sine macula) o descoperim cu uimire în poemul "Lacăte pe suflet ". Îmi este greu să nu remarc cuvinte cu har de mare poet în poemul "E scaunul gol " -În viață , de ca pururi se face târziu, sau în poemul "Sub
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
și să se studieze pe sine ( a seipso instituendo contemplandoque), să le inspire celorlalți dorința de a-l imita (ad imitationem sui vocet alios) și, prin strălucirea (splendore) sufletului și vieții sale, să se ofere pe sine ca oglindă (sicut speculum) concetățenilor săi.” (De republica, II, 42, 69, pp. 46) Acest îndem l-a propus și marele nostru dac Seneca, dementului Nero, care a ales însă varianta artistului prin închipuire: În nimeni să nu-ți cauți vreun model în afară de tine însuți
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
dorința de a întemeia o Academie cu misiunea de a constitui o vastă enciclopedie politică, aptă să stea la baza exercitării guvernării, conducerii. În demersul său este ajutat de Abatele Vincent de Beauvais și lector regal. În monumentala sa lucrare Speculum majus (1256-1259), Abatele cristalizează imaginea principelui printr-o sinteză remarcabilă în De morali principis institutione (1260-1263). Ipoteza formulată de Berges, op. cit, p.80, sprijinindu-se pe prologul la De morali principis institutione de Vicent de Beauvais, analiza pe care
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
tot timpul Eminescu folosește o dublă privire: una îndreptată spre cosmos și una către individ. Stelele, văile sure din haos sunt repede proiectate pe fundalul temporalității. Este nevoie de un "interpret" între om și zeu, pentru că divinul vorbește întotdeauna per speculum et in aenigmate. Sau cu cuvintele unui specialist în a decripta "omul romantic" Sergio Givone: "Adevărul care contează pentru noi, deci acela în care este în joc destinul nostru, are nevoie să fie interpretat. Dacă n-ar fi interpretat, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
manuscris) sau Despre articulușurile ceale de price, ambele din 1746, îl definesc pe autor deopotrivă ca istoric al Bisericii, ca latinist și precursor al Școlii Ardelene. Întâia prelucrează informații după Louis Maimbourg (Histoire du schisme des Grecs) sau Cristofor Peichich (Speculum veritatis), urmând o schiță de istorie ecleziastică (a ritului creștin în Imperiul Roman de Răsărit, până la căderea Bizanțului sub turci). Având în față Catehismul redactat de De Camellis, C. încerca, în cea de a doua, mai cu seamă clarificări de
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
Polygonati, rădăcina plantei Polygonatum odoratum, numită și Sigillum Salomonis („Pecetea lui Solomon”), despre care au scris Dioscoride (Polygonon) și Plinius (Polygonatos). La noi, această plantă este denumită Coada-cocoșului sau Pecetea-lui-Solomon (125, p. 75). Camillo Leonardo a găsit și publicat (în Speculum lapidum, Veneția, 1502) „o carte foarte veche despre figurile gravate pe diferite pietre prețioase”, despre care credea „că a fost a lui Solomon”. În acest tratat medieval se afirmă că anumite rădăcini de plante, puse sub pecetea magică a unui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fost luate din rezumatul anonim (Anacephaleosis) al Panarion-ului lui Epifanie, iar numerele 58-80 probabil din opera analoagă a lui Filastriu din Brescia, la care se adaugă, în sfârșit, informații despre ereziile din spațiul latin. O funcție practică similară are Oglinda (Speculum), o compilație de precepte luate din Vechiul și din Noul Testament, care trebuia să servească drept reper pentru poporul credincios. Culegerea e alcătuită în esență din citate extrase din Scripturi, de la Exod până la Apocalipsă. La origine, aceste citate fuseseră preluate dintr-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fost luate din rezumatul anonim (Anacephaleosis) al Panarion-ului lui Epifanie, iar numerele 58-80 probabil din opera analoagă a lui Filastriu din Brescia, la care se adaugă, în sfîrșit, informații despre ereziile din spațiul latin. O funcție practică similară are Oglinda (Speculum), o compilație de precepte extrase din Vechiul și din Noul Testament, care trebuia să servească drept reper pentru poporul credincios. Culegerea e alcătuită în esență din citate extrase din Scripturi, de la Exod pînă la Apocalipsă. La origine, aceste citate fuseseră preluate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
quaestio 21 ; liber 2, quaestio 33 : SL 44B, éd. A. Mutzenbecher, 1980. Augustin, Quaestionum in heptateuchum libri septem, liber 6, Quaest. Iesu Naue, quaestio 22 : SL 33, éd. J. Fraipont, 1958. Augustin, Sermones, sermo 129 ; 303 : PL 38, 39. Augustin, Speculum, cap. 47 : CSEL 12, éd. F. Weihrich, 1887. Chromatius din Aquileea, Tractatus in Mathaeum, 35 : SL 9A, éd. R. Etaix et J. Lemarié, 1974. Ciprian (pseudo), Ad Nouatianum, cap. 2 : SL 4, éd. G.F. Diercks, 1972. Ciprian, Ad Fortunatum, praef
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
retorica degradată a sinelui nelărgit, așa cum apariția oglinzii în epoca lui Van Eyck sau Dürer a stimulat autoportretul și semnătura. Speculația devine un mod de a te privi în oglindă. Îndoiala programatică a eseistului este consecința speculației rebarbative, în fața oglinzii (speculum). În raport cu problematica centrului, eseul este deja descentrat. Lumina gândului pătrunde acum doar prin interstițiile literelor, care, altminteri, trăiesc mai ales din patetica iubire de sine a autorului. Lumea ca suprafață textualătc "Lumea ca suprafață textuală" În această neputință de a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aici că absurdul însuși - sub forma celor incongruente - își face loc în noile enciclopedii ale istoriei cognitive. În textele de limbă latină, incongruens apare frecvent ca un sinonim pentru absurdum. Iar cele incongruente și discordante participă la configurarea unui nou speculum mentis în cultura europeană modernă. Ca să clarifice mai bine acest lucru, Eco distinge, asemeni altor exegeți, trei tipuri de labirint. Este vorba mai întâi de labirintul clasic, unicursal, precum cel grec din vechiul Knossos. În al doilea rând, labirintul manierist
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ab surd“ și „intenție“) sensus communis 77 „se spune“ 28-33 simbol, simbolism 26-27, 29 (n. 16), 33, 44, 84, 135, 142 singularitate 19, 32, 39, 46, 104, 181 speculativ (mod de a privi) 10, 15, 18, 54, 59, 83, 94 speculum mentis 49 straniu (stranietate) 7, 11, 16, 18, 24, 33, 38 (n. 22), 39, 41-43, 45, 65, 71, 104, 116, 155 ~ sau absurd 9, 31, 35, 43, 46, 61, 69, 74, 88, 129, 145, 164, 190, 191 (vezi și „absurd
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
aici că absurdul însuși - sub forma celor incongruente - își face loc în noile enciclopedii ale istoriei cognitive. În textele de limbă latină, incongruens apare frecvent ca un sinonim pentru absurdum. Iar cele incongruente și discordante participă la configurarea unui nou speculum men tis în cultura europeană modernă. Ca să clarifice mai bine acest lucru, Eco distinge, asemeni altor exegeți, trei tipuri de labirint. Este vorba mai întâi de labirintul clasic, unicursal, precum cel grec din vechiul Knossos. În al doilea rând, labirintul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ab surd“ și „intenție“) sensus communis 77 „se spune“ 28-33 simbol, simbolism 26-27, 29 (n. 16), 33, 44, 84, 135, 142 singularitate 19, 32, 39, 46, 104, 181 speculativ (mod de a privi) 10, 15, 18, 54, 59, 83, 94 speculum mentis 49 straniu (stranietate) 7, 11, 16, 18, 24, 33, 38 (n. 22), 39, 41-43, 45, 65, 71, 104, 116, 155 ~ sau absurd 9, 31, 35, 43, 46, 61, 69, 74, 88, 129, 145, 164, 190, 191 (vezi și „absurd
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
doctrinele cosmografice ale lui Macrobius și Martianus Capella, capitolul VIII, 26, despre planeta Venus, indică faptul că a interpretat discuția lui Macrobius despre cursul planetelor Venus și Mercur drept o expunere a sistemului heraclidean. Vincent de Beauvais a folosit în Speculum naturale, Speculum doctrinale și Speculum historiale capitole din Comentarii, a avut o majoră importanță pentru sistemul platonician prezentat de Albertus Magnus care îl consideră pe Macrobius, alături de Platon, drept o autoritate în demonstrarea imortalității sufletului (Summa de homine). Summa Theologica
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ale lui Macrobius și Martianus Capella, capitolul VIII, 26, despre planeta Venus, indică faptul că a interpretat discuția lui Macrobius despre cursul planetelor Venus și Mercur drept o expunere a sistemului heraclidean. Vincent de Beauvais a folosit în Speculum naturale, Speculum doctrinale și Speculum historiale capitole din Comentarii, a avut o majoră importanță pentru sistemul platonician prezentat de Albertus Magnus care îl consideră pe Macrobius, alături de Platon, drept o autoritate în demonstrarea imortalității sufletului (Summa de homine). Summa Theologica a lui
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și Martianus Capella, capitolul VIII, 26, despre planeta Venus, indică faptul că a interpretat discuția lui Macrobius despre cursul planetelor Venus și Mercur drept o expunere a sistemului heraclidean. Vincent de Beauvais a folosit în Speculum naturale, Speculum doctrinale și Speculum historiale capitole din Comentarii, a avut o majoră importanță pentru sistemul platonician prezentat de Albertus Magnus care îl consideră pe Macrobius, alături de Platon, drept o autoritate în demonstrarea imortalității sufletului (Summa de homine). Summa Theologica a lui Thomas d'Aquino
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
71 Alte povești în care jocul de noroc este asociat cu blasfemia se găsesc în The Exempla of Jacques de Vitry, ed. Ț. F. Crane, Publications of the Folk-lore Society 26 (Londra, 1890), 91, nr. 218, si John Major, Magnum speculum exemplorum (Douai, 1624), 90-92, nr. 4 și 7, si 602, nr. 9. Vezi F. C. Tubach, Index exemplorum, Folklore Fellows Communications 204 (Helsinki, 1969), 158, 179, si 219, nr. 1949, 2240, si 2789. Despre asocierea dintre jocul de noroc și suicid
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]