39 matches
-
Arghezi În șeaua sobolului o soboală plurigoală întoarsă de la stanbul pe bemolul somnambul plânge-se (m)alcovului. Ce o fi isterisi? Umblă zvon (în maraton) ca seisme surpa grote (biga)mitele bigote au pus foc la cabarete și-i o spelba sărăcie la tractir și eterie peste marile sargete. Numai crania ivrie uranourania știe muzamusichie. De la nord la polul sud trandafirul mord aud simt transpirul (h)alogen ca un sex deschis la gen (după ucaz). Epistah nu mumbașir gherilar la cimitir
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
important de observat că din acest ultim punct de vedere cronologia Crailor... se potrivește, se "îmbucă" perfect cu aceea din Remember. Acțiunea berlineză din Remember se întinde peste două anotimpuri (primăvara tîrzie și vara, terminîndu-se la începutul toamnei, acea "toamnă spelbă a țărilor de secară și bere, cu cer searbăd" - p. 50), cea din Craii... peste toate cele patru anotimpuri ale unui an întreg (dar patru alternează cu trei în Craii... , această alternanță fiind la originea enigmelor numerologice propuse de roman
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
-l însușesc pe drept sau uzurpându-l și, deopotrivă,-s mistuiți pe "rugul" său. De-a binelea malefic și potrivnic el nu le este, însă, în roman, decât "fețelor palide", să zicem, - celor exsangui sau depigmentați, celor bălani, bălai și spelbi, anume candidei Ilinca Arnoteanu, lui Pantazi și cloroticei lui mame (cea suferind de hematofobie, - căci "dacă vedea sânge, leșina"). Aceasta ultimă, de altfel, e cea care (dar nu pentru că va fi "tras a prost", ci, eventual, dintr-o obscură premoniție
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
și te sorbeam ca pe-o cireașă înrotunjindu-te-n cămașă spărgând hotarele-n păcat pruncia ta s-a despicat că prea-nchiseseși în secundă triunghiul care te fecundă acum am morții mei în spate și mă retrag pe de-a-ndarate în veacul spelb în sporul scit - fecioara mea de antracit ritual cât de ciudat: ziua s-a spart polul nord mi-a plesnit în port-hart pe sub pleoape îmi trec până și lipitori tâmplele îmi sunt câteodată ninsori zorii mă-mbracă cu oboseală oasele
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
armură din foiță de mică/ sub masca de carton alune coca-cola și filme de duzină îngrașă/ refugiul într-un imperiu-miraj/ trenul roade visul prin defileurile spaimei prin munții legendelor inventate/ clipește figura lui țepeș pe mozaicul de abur// prin luncile spelbe iarna își depune platoșele ruginite/ și vîntul de primăvară aduce cămășile de noapte însîngerate ale fecioarelor și iasomia uscată/ din călimări amorțite se înalță șerpi scrijelind cu limbile lor/ o scriere indescifrabilă rotocoale de bale și venin alunecă/ pe carnea
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
politicianul emblematic mânuind discursul la fel de talentat ca și barda. Trecerea de la viața aventuroasă de justițiar la aceea domestică în aparență de politician cu familie și progenitură se face printr-o scurtcircuitare abruptă a poveștii care-i aduce eroului pe obrajii spelbi o barbă respectabilă de profet al națiunii. Prietenul din copilărie, victimă a abuzurilor ca om de culoare și tovarăș de nădejde mai târziu, William Johnson (Anthony Mackie), devine expresia alianței cu dezmoșteniții sorții și o cauză a politicianului vizionar. Soția
Ultimii „bampiri“, Abe și agheasma constituțională by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4325_a_5650]
-
copiii plângeau în iatac. Rouă rece pe fruntea cu riduri, Ș pe buzele tale - îngheț. Am să url la Kremlin lângă ziduri, Cum a fost de-au bocit pe streleți... 1935, toamna, Moscova II Lin e Donul prin stuhac. Luna spelbă dă-n iatac, Dă zurlie și-a deochi, Vede-o umbră - numai ochi. Bolnavă-i femeea cea, Singurică, singurea, Omu-n groapă, fiu-n laț: Domnului să vă rugați... III Nu, aceasta nu-s eu, chinuri îndură o alta. Eu
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
Bunicile căsuțelor de-al^ dată Și-n dezolante nopți de antracit Colindătorii nu se mai arată. Se mistuiră blânzii mei juncani - Pustiul grajd e rece ca o criptă - Și nu mai intră luna-n șaișpe ani Ci parcă-i știmă spelbă-n mâl înfiptă. Nici nourii, în crugul abătut, Nu-și fac declicul spre zăpezi de-a gata, Căci Moș Crăciun nu vine ca-n trecut: Când sub cojoc nu-l bănuiam pe Tata. . . . . . . . . . . Doar blugii, azi, mi-i trag peste
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
un craniu, respectiv o suliță bizantină ieftină, probabil un suvenir mizer adunat de prin cine știe ce călătorie. Clossettino sărută craniul, apoi îl linse, strecurându-și limba în orbita goală. Cu ajutorul suliței bizantine, își arse o lovitură atât de puternică în craniul spelb, încât și-l crăpă. Se descălță de un singur pantof, după care începu să-și miște degetele de la picioare, ordonat, întrucât era vorba despre un ritual. Numără astfel cu voce tare până la 62, după care își ridică piciorul, punându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de glasul mării și dusă de valuri pentru totdeauna în adâncuri. În lumea modernă a cifrelor și a logicii credința în sirene dispare și ele încearcă zadarnic să supraviețuiască: „Nu-i alt ca tinerețea giuvaier,/Și lor le pare totul spelb pe lume/ Când timpul semn le face, pișicher,/Să cugete la cifre și volume./ [...] Când altele-asfințesc frumos ca floarea,/ele-și desfid amurgul pasămite,/ Mereu, deși le doare, cu ardoarea/ Unor ființi ce se socot vrăjite.” Sirenele ca și celelalte
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
o altă treaptă existențială înspre întuneric, arareori mai fiind învredniciți de către divinitate cu bucuria de a găsi în sufletele mute de lângă noi bucuria Luminii christice, și ne izbim peste tot, din ce în ce mai mult, cu propriile noastre încălțări tocite, de chipuri cioraniene spelbe, cu funia atârnând înfiorător în jurul grumazului ori cu țeasta făcută praf și pulbere de caldarâmul prăfuit al străzii și, din ce în ce mai puțin, de câte un facies eliadesc cu parabola florii de nufăr bine înfiptă în cap și în restul de suflet
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
GRECO -o prietenie fără frontiere! Dumitru Sinu împreună cu domnul Rosetti, profesorul Ene, Titi Filip, Eugen Ștefănescu și Radu Bumbaru se întâlniseră cu toții într-un restaurant din Vancouver, Canada, când s-a apropiat de ei un personaj destul de ciudat: blond, înalt, spelb și cu ochii înroșiți, poate de la aburii alcoolului sau, cine știe, poatede la fumul de țigară ce învăluia ca într-un nor de ceață siluetele celor din jur. Dumitru Sinu ridică privirea și la fel de mirat ca și prietenii săi, așteaptă
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
GRECO - o prietenie fără frontiere! Dumitru Sinu împreună cu domnul Rosetti, profesorul Ene, Titi Filip, Eugen Ștefănescu și Radu Bumbaru se întâlniseră cu toții într-un restaurant din Vancouver, Canada, când s-a apropiat de ei un personaj destul de ciudat: blond, înalt, spelb și cu ochii înroșiți, poate de la aburii alcoolului sau, cine știe, poate de la fumul de țigară ce învăluia ca într-un nor de ceață siluetele celor din jur. Dumitru Sinu ridică privirea și la fel de mirat ca și prietenii săi, așteaptă
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339935_a_341264]
-
și acesta a început de la o vreme să bage strâmbe în teritoriile din est, cele ortodoxe, sta-i-ar ortodoxia-n gâți să-i stea! Că dobitocul este destul de amorezat de cămila aia de nevastă-sa, englezoaica aia deșirată și spelbă și, uite că, nu prea mi-a venit vreo idee până acum. - Fii liniștită, tu! Am vorbi cu ambasadorul nostru la curtea lui și deja este pe drum una din doamnele mele de onoare. Un boboc de fată, are numai
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
Vala, Rătăcitoareo?" Acestea-au fost cuvintele lui Lúvah, răbdînd în suferințe, Din pîntec cugetînd în chipurile ireale din a lui Ulro noapte. Și cînd Luváh, veac după veac, fost-a topit de-ndurerare, Se stinseră și focurile Valei precum o umbră spelba, rece, 115 O umbră care piere; căzu cea de pe urma, grămadă de cenușă Sub cuptoarele înalte, o jalnică grămadă în moartea ce trăiește. Atuncea fură smulse cu lopeți pecețile cuptoarelor, si tîrnăcoape Hăuind fluidul îl lașară ca să iasă67: metalul cel topit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
285 Pe demonul care se prăbușea; înfricoșat de chipurile Luate de înrobita omenire, in ce privea se prefăcu: În ce făcea se prefăcu: era schimbat el însuși. Spasme cuprinseră fibrele-i musculare ce se zbăteau încoace și încolo: buzele-i spelbe Fără să vrea i se mișcară cînd Urizen răcni: pîntecele-i că marea unduiră 290 La țipetele lui Enitharmon: genunchii săi unul pe altul se loviră, și-apoi privi Cu Ochi înmărmuriți la Urizen și ápoi iute gîtu-și răsuci Fără să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Întîlniră la Sfatul Domnului sub chipul unui Om, Însuși Iisus, pe (muntele) Galaad și Hermon, Pe al Contracției Hotar ca să-l creeze pe-Omul cel căzut. Omul Căzut se-ntinse că un leș pe Stîncă jílavă, 5 Scăldat de valuri, spelb, si năpădit de buruieni Ce se mișcau cu-ngrozitoare vise; plutind înalt peste-al sau cap Două nemuritoare înaripate siluete, una stînd la picioarele-i Spre Răsărit, alta la capul său spre-apus, Ale lor áripi se uneau deasupra în Zenit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mai de demult, de la o nemțoaică cu care am conviețuit aproape o săptămână În cortul ei de la Saturn, Înainte de armată, că Ratten Înseamnă șobolan. Despre ce Înseamnă - huber l-am Întrebat pe un sas din Cristian de lângă Brașov, un tip spelb care e În același pluton cu mine, dar n-a reușit să mă lămurească prea bine. Pentru mine Însă e clar: paznicul șobolanului care se credea lup (buncărul lui de la Rastenburg se numea „vizuina lupului“) purta numele de Rattenhuber! Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mine să știu că am susținerea instituției! Adică persoane de Încredere care Îmi cunosc valoarea și devotamentul! Chiar prietenie, după atâta timp... Prietenie cu Satana În persoană! Care arată ca un contabil bonom, cu o burtică rotunjoară sub costumul gri, spelb de blond și cu părul creț. Unde-i sunt antrenamentele și orele de sală? Se vede că nu mai face teren! Un contabil la GAS din satul lui, așa ar arăta dacă i-ai scoate costumul first-class de la APACA și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
toți românii ăia din corpul de gardă, mulți olteni și munteni, era și un ungur, care n- avea nici un cuvînt de spus cînd locotenetul ăsta care era OS și-a dat În petec... un tip uscat, ciolănos, cu o figură spelbă, seamănă un pic cu Stancu... zicea că ungurii, futu-le rasa-n cur, că ce vor acuma că a murit Ceaușescu care-i cumințise? Ce pula mea de drepturi vor? Ăștia vor să ne fure țara, vor scandal, să intre
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Zugravi? Ucigași travestiți? Tăceau și tăcerea lor avea ceva amenințător. Cuprins de presimțiri rele, am început să mă retrag spre ieșire, fără să mă grăbesc, ca să nu-mi trădez panica. Și eram gata să reușesc când unul dintre acei indivizi spelbi mi-a sărit în spate și m-a strâns de gât, șuierîndu-mi cu o voce fierbinte la ureche: "Ascultă... să-ți spun ceva... de fapt, ai rămas acasă și dormi... doar visezi că ai plecat la mare... dimineață când te
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Zugravi? Ucigași travestiți? Tăceau și tăcerea lor avea ceva amenințător. Cuprins de presimțiri rele, am început să mă retrag spre ieșire, fără să mă grăbesc, ca să nu-mi trădez panica. Și eram gata să reușesc când unul dintre acei indivizi spelbi mi-a sărit în spate și m-a strâns de gât, șuierându-mi cu o voce fierbinte la ureche: „Ascultă... să-ți spun ceva... de fapt, ai rămas acasă și dormi... doar visezi că ai plecat la mare... dimineață când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
volanului, cu un zâmbet dezghețat, lipicios, și o mustață hablie lăsată pe oală. Taximetristul etala un ten lucios, întunecat, unsuros, în special pe frunte, pe bărbie și pe aripile nasului. Capitolul 2 CASA DE CULTURĂ Spre balcoane urcau stăpînindu-se îngerii spelbi, strâmbându- și nasurile fine, grecești, lăsîndu-se conduși de plasatori silențioși ce adulmecau spinările curbate ale fotoliilor cu boturile unor lanterne aprinse și le dezvăluiau numerele caligrafiate pe obrajii unor lamele de fildeș. Afară, în coasta unor dozatoare de aramă, se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
performanță tristă a sarcasmului. Într‐ adevăr, nu izbutise să‐și adune poeziile într‐ un volum tipărit, așa că rămăsese tot... fostul funcționar de la Casa Națională, însă pensionat. Aici activitatea lui se încheiase rotund... Îmbătrânise, avea în toată înfățișarea ceva de pârloagă spelbă, sărăcită de vânturile lui noiembrie. Atunci i‐am văzut noblețea obosită a ochilor și i‐ am întâlnit cu adevărat privirea. Mi‐ a zâmbit pentru întâia oară, dar și pentru ultima dată, deoarec e el avea curând să se ducă, iar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vocilor creștea necontenit. - Mai sus piciorul nea Lupău - Ne Lupău, dă și din cap așa ca ursul, altă dată făceai mai frumos. Joacă acum că de băut ai să bei după aceea. Omul acela de statură mijlocie, cu sprâncenele-i spelbe străjuind niște ochi de un albastru spălăcit, aproape fără nici o expresie, mișca haotic și dezordonat picioarele încercând în legea lui să imite dansul ursului, ridică sticla adusă pe furiș de un țânc de acasă pentru plata reprezentației, bău îndelung lăsând
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]