39 matches
-
GRECO -o prietenie fără frontiere! Dumitru Sinu împreună cu domnul Rosetti, profesorul Ene, Titi Filip, Eugen Ștefănescu și Radu Bumbaru se întâlniseră cu toții într-un restaurant din Vancouver, Canada, când s-a apropiat de ei un personaj destul de ciudat: blond, înalt, spelb și cu ochii înroșiți, poate de la aburii alcoolului sau, cine știe, poatede la fumul de țigară ce învăluia ca într-un nor de ceață siluetele celor din jur. Dumitru Sinu ridică privirea și la fel de mirat ca și prietenii săi, așteaptă
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_al_tfel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0.html [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
GRECO - o prietenie fără frontiere! Dumitru Sinu împreună cu domnul Rosetti, profesorul Ene, Titi Filip, Eugen Ștefănescu și Radu Bumbaru se întâlniseră cu toții într-un restaurant din Vancouver, Canada, când s-a apropiat de ei un personaj destul de ciudat: blond, înalt, spelb și cu ochii înroșiți, poate de la aburii alcoolului sau, cine știe, poate de la fumul de țigară ce învăluia ca într-un nor de ceață siluetele celor din jur. Dumitru Sinu ridică privirea și la fel de mirat ca și prietenii săi, așteaptă
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/03/19/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-12/ [Corola-blog/BlogPost/339935_a_341264]
-
o altă treaptă existențială înspre întuneric, arareori mai fiind învredniciți de către divinitate cu bucuria de a găsi în sufletele mute de lângă noi bucuria Luminii christice, și ne izbim peste tot, din ce în ce mai mult, cu propriile noastre încălțări tocite, de chipuri cioraniene spelbe, cu funia atârnând înfiorător în jurul grumazului ori cu țeasta făcută praf și pulbere de caldarâmul prăfuit al străzii și, din ce în ce mai puțin, de câte un facies eliadesc cu parabola florii de nufăr bine înfiptă în cap și în restul de suflet
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Incotro_e_tara_domnule_sublocotenent_.html [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
de glasul mării și dusă de valuri pentru totdeauna în adâncuri. În lumea modernă a cifrelor și a logicii credința în sirene dispare și ele încearcă zadarnic să supraviețuiască: „Nu-i alt ca tinerețea giuvaier,/Și lor le pare totul spelb pe lume/ Când timpul semn le face, pișicher,/Să cugete la cifre și volume./ [...] Când altele-asfințesc frumos ca floarea,/ele-și desfid amurgul pasămite,/ Mereu, deși le doare, cu ardoarea/ Unor ființi ce se socot vrăjite.” Sirenele ca și celelalte
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
și acesta a început de la o vreme să bage strâmbe în teritoriile din est, cele ortodoxe, sta-i-ar ortodoxia-n gâți să-i stea! Că dobitocul este destul de amorezat de cămila aia de nevastă-sa, englezoaica aia deșirată și spelbă și, uite că, nu prea mi-a venit vreo idee până acum. - Fii liniștită, tu! Am vorbi cu ambasadorul nostru la curtea lui și deja este pe drum una din doamnele mele de onoare. Un boboc de fată, are numai
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472656950.html [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
sau rouă, nouă sute nouă'j'nouă! Cameleonul Soarta bietelor lacerte de copac e că-s incerte la culoare,-n zori îs roz, verzi, când umblă prin rogoz, albăstrui în lac, și sure printre blocuri gri... Obscure, dacă plouă,-n ceață spelbe, târguind, li-s, ca în selbe, solzii: policromi și-n febră; fac dungi albe lângă zebră. Pe ecran, dacă se plimbă, repede culoarea-și schimbă, amețindu-le, de lunea până luni, televiziunea. Cameleonul, - când, cu alte fiare,-n cerurile-nalte
Jan Koneffke by Șerban Foarță [Corola-website/Journalistic/7485_a_8810]
-
fusese consul, dar care era de fapt „nene la o casă de fete” de pe Calea Griviței, măsluitor de cărți și escroc, încearcă să fure banii lui Darie și este înjunghiat de acesta. Vagonul ia foc în îmbulzeala creată, iar doi bărbați (Spelbul și Siteavul) din grupul celor luați cu forța de nemți îl salvează de la moarte pe Diplomat. Trenul trebuia să părăsească România la Orșova, urmând a fi preluat de acolo de serviciul Căilor Ferate Austro-Ungare. Capătul de linie urma să fie
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
fapta, făcându-l sluga lui. Darie află de la Diplomat că trenul nu merge în Germania, ci în Balcani, în apropiere de Bitolia; oile trebuiau duse pe front, iar prizonierii urmau să fie folosiți acolo la săparea tranșeelor. În timpul traversării Dunării, Spelbul reușește să evadeze, iar Siteavul îl ucide pe frizerul Noe Dodu pe care-l dușmănea de mai mult timp din cauza unei femei. Ajunși la Semendria, feldwebelul neamț îi lasă liberi pe prizonierii români să se plimbe prin oraș până când urmau
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
milioane lei. Filmările au durat 48 de zile și au avut loc în perioada 25 iulie - 20 octombrie 1975. Rolurile principale au fost interpretate de Gheorghe Dinică (Diplomatul) și Gabriel Oseciuc (Darie), în timp ce restul distribuției era format din Cornel Coman (Spelbul), Ștefan Sileanu (Siteavul), Ferencz Bencze (Dodu), Ernest Maftei (lăutarul țigan), Jean Reder (feldwebelul), Károly Sinka (ofițerul german), Irina Petrescu (sârboaica), Florina Cercel și Elena Albu (cele două grecoaice), Boris Ciornei (pescarul), Cornel Gârbea (conducătorul partizanilor sârbi), Andrei Codarcea (interpretul sârb
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
va vedea lumea. În timpul călătoriei, Darie trebuie să aibă grijă de cel pe care îl înjunghiase. Diplomatul îl poreclește „Scaurus” („picior strâmb” în limba latină) și-i spune că-l va sili să-i plătească fapta, făcându-l sluga lui. Spelbul (Cornel Coman), un transilvănean care dezertase din armata austro-ungară și dorea să ajungă în Moldova pentru a se înrola ca voluntar în armata română, îi dezvăluie lui Darie planul său de evadare din tren. În noaptea următoarea, pe o ploaie
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
fugă, dar este urmărit de frizerul Dodu (Ferenc Bencze). Între cei doi era o relație de dușmănie din cauza faptului că ambii o iubeau pe Angelica, soția frizerului. În încăierare, Dodu este ucis și aruncat în Dunăre. Tot în aceeași noapte, Spelbul încearcă să evadeze înainte de trecerea Dunării, dar este capturat și împușcat, după ce Diplomatul dezvăluise nemților planul pe care-l auzise întâmplător. A doua zi, în semn de bunăvoință pentru că i-a ajutat, subofițerul neamț (Károly Sinka) îl lasă pe Darie
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
inerția. știa el căpriorul cu ochii blânzi de cer că vom jeli mâncarea, că vom mânca formule și pe planeta noastră va bântui un ger... în cazinoul vieții trișează jucătorii. gloanii din speluncă s-au îmbrăcat în frac. în constituții spelbe se joacă alba-neagra iar cine ține sceptrul mereu e-același drac. avem letopisețe cum nu sunt multe-n lume. pe plaiul țării noastre s-au cultivat culturi, dar din eroii noștri nealtoiți în germeni de har și devenire au curs
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
au apucat-o pandaliile, s-a amorezat de unul și a fugit dracului de-acasă, s-a dus după el, pe undeva pe la Craiova, un tehnician de la Electroputere, dar originar de-aici de la noi din cartier (venise în concediu). Un spelb cam jigărit, dar mult mai tânăr decât ea... Nu vrei, i se adresă el bunicii, să iei și tu Gerovital? Ce mi-e șaptezeci de ani? O nimica toată, te face de cincizeci și te-ai aranjat..." Bunica chicoti: "Hi-hi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
toți românii ăia din corpul de gardă, mulți olteni și munteni, era și un ungur, care n- avea nici un cuvînt de spus cînd locotenetul ăsta care era OS și-a dat În petec... un tip uscat, ciolănos, cu o figură spelbă, seamănă un pic cu Stancu... zicea că ungurii, futu-le rasa-n cur, că ce vor acuma că a murit Ceaușescu care-i cumințise? Ce pula mea de drepturi vor? Ăștia vor să ne fure țara, vor scandal, să intre
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sau mustrarea îmi pecetluiește soarta de pe urmă". Eleanora and Juga / Eleanora și Juga (iunie, 1769; singurul poem de Rowley publicat antum, prin acceptul lui Alexander Hamilton, în Town and Country Magazine) - "turnuri ruinate"; "ziduri pustii"; "chilii prăbușindu-se"; Frica, uriaș spelb"; "Oroare țipînd"; "bezna groaznică a nopții"; "bufnițe de rău augur"; "corbi funerari croncăne"*; "dumbrăvi bîntuite"**; "calea cea mai singuratică"; "duhuri ce nu au odihnă, tovarăși ai caznei mele"; "luna cea palidă"; "noaptea mohorîtă"; "zîne fantastice"; "furtuna mugitoare"; "săgeata cea lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
vedea în neîncrederea și resemnarea lui o urmă de speranță, și cum se lasă dus la groapa tragică, genunchii moi și nasul caraghios de pe acum subțiat de moarte. Și se poate vedea propria mea mână pe umărul lui, fața mea spelbă și nerăbdarea de a-l urma, cu toată frica de moarte ce m-a cuprins pe neașteptate și cam fără motiv? doar suntem plecați cu toții pe unul din drumurile noastre obișnuite, într-o zi obișnuită. Dar nerăbdarea celui din spatele meu
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
anecdotică din textele cărții . Dacă vorbim de Revoluție , la Timișoara nu au fost induse antracte de divertisment între episoade . La bănățeni , gloanțele , sângele , moartea , morga , au mers șnur. Ieșenii cu imaginația greoaie , cu memoria subredă abia au plăsmuit un avorton spelb al cărui romantism provoacă idiosincrasii! PROGRAMUL DLUI C.M. SPIRIDON PENTRU ZIUA DE 14 DECEMBRIE 1989 VARIANTA B DUPĂ TITLU “AMINTIRI DIN STRADA TRIUMFULUI NR.6 SAU AMINTIRI DINTR-O ALTĂ CASĂ A MORȚILOR” pag. 180 - 183 Orele 7,30 - 11
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Ă întins pe o saltea de paie, paie cu care se hrănește o capră, o femeie sumar îmbrăcată, un copil care plânge încontinuu, un cuplu care se acuplează nestingherit pe unul dintre patu- rile suprapuse, bărbați pe jumătate goi, sexul spelb al unei fetițe într-o lume în care pudoarea nu își are sensul. Această „subpământă” fioroasă cu iz de piranesiană pușcă- rie pe care o filmează regizorul nu apare în lumea operei caragialești. Nici măcar în D’ale Carnavalului mahalaua nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vocilor creștea necontenit. - Mai sus piciorul nea Lupău - Ne Lupău, dă și din cap așa ca ursul, altă dată făceai mai frumos. Joacă acum că de băut ai să bei după aceea. Omul acela de statură mijlocie, cu sprâncenele-i spelbe străjuind niște ochi de un albastru spălăcit, aproape fără nici o expresie, mișca haotic și dezordonat picioarele încercând în legea lui să imite dansul ursului, ridică sticla adusă pe furiș de un țânc de acasă pentru plata reprezentației, bău îndelung lăsând
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Vala, Rătăcitoareo?" Acestea-au fost cuvintele lui Lúvah, răbdînd în suferințe, Din pîntec cugetînd în chipurile ireale din a lui Ulro noapte. Și cînd Luváh, veac după veac, fost-a topit de-ndurerare, Se stinseră și focurile Valei precum o umbră spelba, rece, 115 O umbră care piere; căzu cea de pe urma, grămadă de cenușă Sub cuptoarele înalte, o jalnică grămadă în moartea ce trăiește. Atuncea fură smulse cu lopeți pecețile cuptoarelor, si tîrnăcoape Hăuind fluidul îl lașară ca să iasă67: metalul cel topit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
285 Pe demonul care se prăbușea; înfricoșat de chipurile Luate de înrobita omenire, in ce privea se prefăcu: În ce făcea se prefăcu: era schimbat el însuși. Spasme cuprinseră fibrele-i musculare ce se zbăteau încoace și încolo: buzele-i spelbe Fără să vrea i se mișcară cînd Urizen răcni: pîntecele-i că marea unduiră 290 La țipetele lui Enitharmon: genunchii săi unul pe altul se loviră, și-apoi privi Cu Ochi înmărmuriți la Urizen și ápoi iute gîtu-și răsuci Fără să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Întîlniră la Sfatul Domnului sub chipul unui Om, Însuși Iisus, pe (muntele) Galaad și Hermon, Pe al Contracției Hotar ca să-l creeze pe-Omul cel căzut. Omul Căzut se-ntinse că un leș pe Stîncă jílavă, 5 Scăldat de valuri, spelb, si năpădit de buruieni Ce se mișcau cu-ngrozitoare vise; plutind înalt peste-al sau cap Două nemuritoare înaripate siluete, una stînd la picioarele-i Spre Răsărit, alta la capul său spre-apus, Ale lor áripi se uneau deasupra în Zenit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
important de observat că din acest ultim punct de vedere cronologia Crailor... se potrivește, se "îmbucă" perfect cu aceea din Remember. Acțiunea berlineză din Remember se întinde peste două anotimpuri (primăvara tîrzie și vara, terminîndu-se la începutul toamnei, acea "toamnă spelbă a țărilor de secară și bere, cu cer searbăd" - p. 50), cea din Craii... peste toate cele patru anotimpuri ale unui an întreg (dar patru alternează cu trei în Craii... , această alternanță fiind la originea enigmelor numerologice propuse de roman
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Bunicile căsuțelor de-al^ dată Și-n dezolante nopți de antracit Colindătorii nu se mai arată. Se mistuiră blânzii mei juncani - Pustiul grajd e rece ca o criptă - Și nu mai intră luna-n șaișpe ani Ci parcă-i știmă spelbă-n mâl înfiptă. Nici nourii, în crugul abătut, Nu-și fac declicul spre zăpezi de-a gata, Căci Moș Crăciun nu vine ca-n trecut: Când sub cojoc nu-l bănuiam pe Tata. . . . . . . . . . . Doar blugii, azi, mi-i trag peste
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
-l însușesc pe drept sau uzurpându-l și, deopotrivă,-s mistuiți pe "rugul" său. De-a binelea malefic și potrivnic el nu le este, însă, în roman, decât "fețelor palide", să zicem, - celor exsangui sau depigmentați, celor bălani, bălai și spelbi, anume candidei Ilinca Arnoteanu, lui Pantazi și cloroticei lui mame (cea suferind de hematofobie, - căci "dacă vedea sânge, leșina"). Aceasta ultimă, de altfel, e cea care (dar nu pentru că va fi "tras a prost", ci, eventual, dintr-o obscură premoniție
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]