12 matches
-
până la umeri. Se înțelege că pe vreme urâtă se îmbrăcau mocănește, cu cojoace și sărici. Astăzi ei poartă o cămașă albă, cu crețuri, lungă până la genunchi, peste care pun un „flanel” cu mâneci, acoperit de un „laibăr” și de un „spențer” (haină și jachetă) de culoare vânăt-închis, cu nasturi de argint sau suflați cu aur. Cioarecii sunt tot albi, din dimie fină, iar în picioare, indiferent de anotimp, poartă cizme. Pe cap poartă pălării din catifea, împodobite cu panglici tricolore. Este
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
și cel al românilor din ținutul montan al Orăștiei, ceea ce conferă o notă în plus a autohtoniei obiceiului, infirmând teoriile care susțin originea sud-dunăreană a lui. Pentru ieșirea călări la Pietrele lui Solomon, în trecut junii purtau doar „laibărul” fără „spențere”, indiferent de vreme, lucru păstrat până astăzi. Cei trei conducători, (vătaful, armașul mare și armașul mic) se deosebesc de restul companiei prin faptul că pălăriile lor sunt împodobite cu „ruji” (cocarde), trei pentru vătaf, de culoare roșie, două galbene pentru
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
survenite pe parcurs. Eliberarea din spital, la domiciliu, constituia o excepție rară. Și sub acest aspect caracterul static al Ospiciului este semnificativ. La Golia se întrebuințau mijloace represive, existând în special sistemul de detenție (camere întunecoase), mai târziu introducându-se "spențere de forță". Astfel, în 1864, dr. Taussig, medicul Ospiciului, solicita prin raportul nr. 124 "spențere de forță": "fiind spențerele de forță ce sunt acum la întrebuințare în acest Ospiciu nu sunt trainice și nu corespund scopului de imobilizare a bolnavelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aspect caracterul static al Ospiciului este semnificativ. La Golia se întrebuințau mijloace represive, existând în special sistemul de detenție (camere întunecoase), mai târziu introducându-se "spențere de forță". Astfel, în 1864, dr. Taussig, medicul Ospiciului, solicita prin raportul nr. 124 "spențere de forță": "fiind spențerele de forță ce sunt acum la întrebuințare în acest Ospiciu nu sunt trainice și nu corespund scopului de imobilizare a bolnavelor". Internarea în Ospiciul Golia avea, în cadrul mentalității publice a timpului, un caracter infamant. Chiar legislația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Ospiciului este semnificativ. La Golia se întrebuințau mijloace represive, existând în special sistemul de detenție (camere întunecoase), mai târziu introducându-se "spențere de forță". Astfel, în 1864, dr. Taussig, medicul Ospiciului, solicita prin raportul nr. 124 "spențere de forță": "fiind spențerele de forță ce sunt acum la întrebuințare în acest Ospiciu nu sunt trainice și nu corespund scopului de imobilizare a bolnavelor". Internarea în Ospiciul Golia avea, în cadrul mentalității publice a timpului, un caracter infamant. Chiar legislația acorda o libertate limitată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alcătuită din exponenți ai stratului de mijloc: „Ce vedeai în frontul acestor companii? Negustori, cavafi, ișlicari, curelari, covaci, plăpumari, cojocari, caretași, dogari, cizmari, bărbieri, fiecare în costumele lor. Frontul era împestrițat de giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu puști ostășești fără patrontașe și fără alte curele, să vezi la defilare soldați marșând în anterie lungi și în pași voluntari“ (D. Papazoglu, Istoria
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
este atestat târziu, în secolul 17, în Lexiconul lui Mardarie. Mai interesant este faptul că româna a avut și pe cusător(iu) (apare la D. Cantemir), cu femininele cusătoriță, cusătoreasă, formații românești vechi de la a coase, păstrate regional. macferlan, raglan, spențer, delon Multe nume de articole de vestimentație au la originea îndepărtată un nume de persoană. Cuvântul macferlan este definit în DEX ca „pardesiu bărbătesc (larg și) fără mâneci, cu două deschizături pentru brațe, peste care cade o pelerină scurtă“ și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
din fr. raglan. În dicționarele franceze, se arată că prima atestare a acestui cuvânt este din 1858, a apărut așadar în perioada Războiului Crimeii, când mareșalul Raglan, comandantul trupelor britanice, a lansat moda unei mantale fără cusături la umeri. Despre spențer, se spune, în aceeași sursă, că este o „haină scurtă (ca o vestă)“ sau un „surtuc fără pulpane, purtat de unii țărani“; în română, este un cuvânt de origine germană: Spenzer. În germană însă, provine din engl. Spencer, nume de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Noroc. Iar ați găsit ceva? - Nu ne lua la mișto, știi bine că nu-i sezon... 194 Domnul Goldenberg râse cu bunăvoință. Privi prin geam strada pustie. - Atunci? - M-a trimis Bozoncea să-mi îmbraci băieții ăștia. Dă-le cîte-un spențer și cîte-o galibardă! ,v - Da und'vă duceți? -Avem treabă. -Aha. Ovreiul s-a uitat la ei pe rând. Sandu-Mînă-mică se lipise lângă vitrină și-ar fi pus mâna. I-a făcut cu ochiul nevestei, să stea cu privirile pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
În mijlocul pauperei boeme, el afișează bogăția exorbitantă a unui detaliu. O altă poveste, nu mai puțin interesantă, se leagă de câteva inovații vestimentare datorate dandysmului și demnilor săi reprezentanți. Câți dintre cititori Își mai amintesc istoriile unor aparent banale cuvinte: „spențer” sau „palton”? A intrat ca În legendă Întâmplarea trăită de lordul Spencer cu una din cozile hainei smulsă de un câine furios. Spre a ieși din Încurcătură, inventivul lord cere o foarfecă și taie cealaltă coadă, spre a apărea astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de lordul Spencer cu una din cozile hainei smulsă de un câine furios. Spre a ieși din Încurcătură, inventivul lord cere o foarfecă și taie cealaltă coadă, spre a apărea astfel În lume. Clipă În care actul de naștere al spențerului e gata semnat. Nu mai puțin ingenios se dovedește, În două rânduri, contele d’Orsay. Întâi la Londra, când Își comandă un pantalon din pânză aspră de bumbac În care, de obicei, se Înveleau costumele spre a fi ferite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
bolnavele în stare mintală mai bună. Existau numai 22 de fuste. Bolnavele umblau descălțate, la toată masa bolnavelor existând dor 24 de perechi de papuci, și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spențere" din același material, dar ambele articole erau în număr insuficient. Câteva polci, "pestelci" etc. completau inventarul de îmbrăcăminte aflat la ospiciu. Existau perne umplute cu lână, dar toate erau rupte. Inventarul, în general, lasă impresia de sărăcie și de multă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]