417 matches
-
științifici, ingineri, mulți burtoși, arătau semeț, îmbrăcați în hainele acelea kakii, din doc, cu însemne de mătase pe ele. Doar că mai erau unii slabi de tot, ca mine, de pildă, pe care hainele acelea stăteau ca și pe o sperietoare de ciori. Și când ieșeam în haine militare la soare, pe câmp, la iarbă verde, prindeau un soi de luciu fermecător. Bonetele ne ședeau bine, indiferent în ce poziție le puneam pe cap. Tovarășii de la Sector, cam odată la doi
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
noapte se strecurau în grădina și furau mere din pom sau, prinși de Tirtec, îl chemau urlând peste noapte că din pivniță, ca să se răzbune: "pani Tirtec, pani Tirtec!", pana ce-l scoteau buimăcit din casă, apoi fugeau. Născociseră o sperietoare lugubra, cu care vârau în toate spaimele mai ales pe Eminescu, care era fricos din fire și nu ședea bucuros singur. Frații Ștefanovici, vrând să vândă cu orice chip lui Mihai o carte (Biblische Geschichte Altes Testament) și acesta refuzând
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
mână pe trotuarul cu soare - umbrele toamnei Corneliu Traian Atanasiu` 15 nori albi destrămați - bătrână albăstrește cearșafuri vechi 16 drum cu serpentine - oriunde întorc ochii brândușe de toamnă 17 trandafiri uscați - boabele de roua strălucesc mai mult Cristina-Monica Moldoveanu 18 sperietoare - păsările ciugulesc strugurii negri Sorin Micutiu` 19 cocenii uscați - poate secera lunii mai ascuțită Marcela Ignătescu 20 clopote mute - cu șoapte ghioceii topesc zăpadă Radu Ignatescu 21 Noapte cu stele - de dupa perdea bătrână cu ochii-n lacrimi 22 Rafale de
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_202.html [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
din monștri sacri ai poveștilor copilăriei noastre se va alege praful. În urma reformei, rămâne doar numele generic de Bau-Bau, sub care se ascund spaimele timpurilor moderne. Elocvent în acest sens, este exemplul următor: Bau-Bau a fost concediat Din funcția de sperietoare, Și-ntr-o arhivă-a fost plasat, Menit să piară în uitare. În loul său, drept candidat, E altul, cu o șansă mare - Bau-Bau, fiind concediat Din funcția de sperietoare. Pe pielea mea am constatat: Trimițând puștiul la culcare, Atunci
BAU-BAU ÎN CONTEMPORANEITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440474150.html [Corola-blog/BlogPost/350007_a_351336]
-
este exemplul următor: Bau-Bau a fost concediat Din funcția de sperietoare, Și-ntr-o arhivă-a fost plasat, Menit să piară în uitare. În loul său, drept candidat, E altul, cu o șansă mare - Bau-Bau, fiind concediat Din funcția de sperietoare. Pe pielea mea am constatat: Trimițând puștiul la culcare, Atunci îmi dete ascultare, Când De.Ne.A. am pronunțat - Bau-Bau fiind concediat. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: BAU-BAU ÎN CONTEMPORANEITATE / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1698, Anul V
BAU-BAU ÎN CONTEMPORANEITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440474150.html [Corola-blog/BlogPost/350007_a_351336]
-
Toate Articolele Autorului AMINTIRI DIN COPILĂRIE - Cap.2 In toți anii copilăriei eram un bătăuș de prima clasă mai cu seamă când aveam 7-11 ani. Aveam prin buzunare tot felul de pumnale și cuțite care le foloseam mai mult ca sperietoare în fața colegilor când mergeam acasă de la școală. Asta se întâmpla vara când zburdam pe la ciorgău (o vale mică peste care treceam mereu). Cel mai mult mă băteam cu Iosipe a lui Gheorghica și cu Ionel "cel mic"verișorul meu despre
CAP2 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1485005804.html [Corola-blog/BlogPost/343125_a_344454]
-
trebuie să ai studii „grele”. Pe ea îns-o recomandă practica pe „canapele”!!! D-aia l-ai ales! Stă în turnul de ivoriu fără lift și fără scară. Să-i vorbești,e iluzoriu. El e „sus” iar noi proști iară! Sperietoarea Om de paie pus în lan, îngâmfat fără măsură crede ca un prostovan că-i ministru la Cultură. Ochii mari!!! La un viitor scrutin fiți atenți cam ce votați și gândiți-vă puțin ca apoi ...să nu-njurați! De Dorel
EPIGRAME ( 3 ) de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1466510433.html [Corola-blog/BlogPost/375369_a_376698]
-
Spaimele pe care omul le-a trăit până să- i reușească adaptarea la condițiile de pe Terra au dus la apariția acestei invenții lingvistice, unice în felul său. O dată cu evoluția limbajului, cuvântul începe a fi folosit în acest caz ca speranță, sperietoare și alinare în încercarea de a avea, cât de cât, un răspuns la ceea ce deocamdată, omenirea ca entitate universală, nu poate să înțeleagă: nașterea, viața, durerea, moartea. Nimic nu i-a produs omului mai multă suferință, mai multă durere, mai
INVENȚII LINGVISTICE, RELIGIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475770817.html [Corola-blog/BlogPost/382445_a_383774]
-
Bercariu (Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci”) Vârste fără anotimpuri, anotimpuri fără vârste... (Școala „C.Sandu-Aldea”) „Cele patru anotimpuri ”, Ana Blandiana; Versuri, Nicolae Băciuț Membrii Cenaclului „Nicolae Băciuț”: Alina Jalbă, clasa a IX-a, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” (Primăvara, Dragi Sperietori) Cristina Terente, clasa a X-a, Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci” (Vara, Orașul topit) Teodora Mazilu, clasa a X-a, Liceul Teoretic „N. Iorga” Toamna, Amintiri din copilărie) Mirela Irimia, clasa a IX-a, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” (Iarna
FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA” EDIŢIA A IV-A de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1430779185.html [Corola-blog/BlogPost/379105_a_380434]
-
baliverne îndrugate pentru proști! După ce legi răsucești tu ursita ființelor din lumea asta? După toanele sau bâlbâielile tale de cretin sclerozat? - După legile Firii lăsate de bunul Dumnezeu, Creatorul acestui Univers! răspunse calm Moș Vreme. - Dumnezeu? se înfurie Iarna. O sperietoare cu care chinuiești lumea de-o veșnicie. Ai pus mâna pe vârtelnița asta, ai găsit proastele care să se chinuiască cu lucrarea ta besmetică și, cu toanele tale de nebun periculos, urzești viitorul fiecăruia cum îți trăsnește țeasta ta de
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425756842.html [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
din mâini în dorința de a-l vrăji: - Nu-mi execuți porunca, moșneag nenorocit? Te voi preface-n stâncă, sau într-un bloc de gheață. Statuie cu vârtelniță, cu sclave la picioare! În vârf de munte te agăț! Te fac sperietoare! Dar vraja nu se împlini. Turbată, începu să dea cu biciușca în moșneag fără să observe că în realitate Moș Vreme era o umbră prin care biciul trecea ca prin aer fără să-l atingă. Cele două femei încetară lucrul
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425756842.html [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
într-o navă care se dezintegrează într-o explozie aproape atomică, după care apare peste o jumătate de ceas, fără o zgârietură, zicând că a scăpat fiind aruncat „mai într-o margine”) m-a lovit aspectul personajului, un fel de sperietoare de ciori subțiratică. Darth Vader din 1977 era înfricoșător, te trecea un fior când apărea, vocea lui James Earl Jones avea inflexiunile Răului, era malefic la modul impunător, nu se agita, ataca masiv, fără grabă, imperial. Ăsta de acum e
Star Wars – Forța se scoală by https://republica.ro/star-wars-forc-a-se-scoala [Corola-blog/BlogPost/339000_a_340329]
-
spionează zi și noapte între ei. Prin șantaje și teroare, învrăjbind umanitatea, Castele descreierate ne încalcă demnitatea. Ne impun globalizarea, jefuiesc bogății sfinte Și-au transformat omenirea într-o gloata fără minte, Comit crime, spionează, comit acte de teroare, Sunt sperietoarea lumii ajunse la disperare. * România n-are arme, dar are aur cu carul, Ajuns-a la mila lumii c-a trădat-o marinarul. În armata țării noastre soldații-s neînarmați Căci guvernul și senatul sunt comuniști avortați! NU VINDEȚI PĂMÂNTUL
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
micul ecran ciocănitoarea Woody țăranul modern cară bălegar la camp vorbind la mobil Borsec: turiștii își umplu peturile; al meu e cu vin moțata pe cuib: ea un ou, eu un poem în același timp în drum spre casă salut sperietoarea și-mi răspunde sughițând afiș electoral vizavi pe un stâlp, un papagal vesel în parc un fluture așezat pe chelia lui Cincinat pomană bogată - lelea Floarea nu s-a mai putut ridica seara la birt așa puțini clienți și vorbesc
POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_cu_ochii_ingusti.html [Corola-blog/BlogPost/356519_a_357848]
-
Bărbații cinstiră câteva păhărele de țuică de-ți lua gura foc, iar femeile gustară un vin roșu cu aromă de tămâioasă regală. Încet, încet, tinerii se acomodară noii situații. - Părinte, începu femeia cu un ușor tremur în glas, noaptea trecută sperietoarea satului ne-a călcat ograda... La această veste Popa Ștefan se schimbă brusc la față și rămase cu furculița în mână ca împietrit. - Am tras două gloanțe după ea. La primul foc am vrut s-o sperii, dar împielițata nu
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
chindie Secvență horror - doar de tăcerea oii ierbii i-e frică Cocorii sub pin perechi, perechi prin rouă cu ramuri în cioc Pe malul apei broaște și greieri cântând - concert de seară Oile-n strungă - răsună după stână corul mieilor Sperietoarea și omul de zăpadă zâmbind ciorilor Prin fereastra ei muzica lui Enescu poleind seara Sticleții au cuib în cununa de laur a poetului Optimistul scai așteptând coada oii întreaga viață Mânerul spadei altădată lucitor - ars de rugină Greierul ieșind sub
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1445766747.html [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
mereu, mereu cu mai multe griji în față. Pământul cere să fie lucrat, copiii care își caută rosturi noi la oraș, părinții care parcă sunt mai mărunți și de nerecunoscut. Îi bate vântul ca niște haine vechi, pe umerii unei sperietori... Dar fără să se plângă de vitregia destinului ori de vreo stăpânire nedreaptă. Răbojul anilor și-a însemnat curgerea pe propria lor piele. Riduri și crăpături de care nu mai scapă și pe care le poartă ca pe o carte
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrumiera_tigarea_si_fumul_.html [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
creștini considerau studiile necesare pentru evoluția profesională a copiilor lor și i-au trimis la dascăli păgâni cunoscuți ori la școli filozofice păgâne[70]. Clement Alexandrinul menționează în textele lui că numai cei neînvățați și cărora le este frică de „sperietori” se tem de filozofia Elinilor, deoarece ei sunt inferiori în credință și cunoaștere[71]. Această filozofie clasică are și rătăcire și mituri, dar de la acestea elevii vor aprecia, conform legilor antitezei, înălțimea și măreția adevărurilor creștine. Cu toate acestea însă
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Spaimele pe care omul le-a trăit până să- i reușească adaptarea la condițiile de pe Terra au dus la apariția acestei invenții lingvistice, unice în felul său. O dată cu evoluția limbajului, cuvântul începe a fi folosit în acest caz ca speranță, sperietoare și alinare în încercarea de a avea, cât de cât, un răspuns la ceea ce deocamdată, omenirea ca entitate universală, nu poate să înțeleagă: nașterea, viața, durerea, moartea. Omul fiind o parte adiacentă a evoluției viului în acest spațiu universal, rămâne
INVENȚII ALE OMULUI ȘI EFECTELE LOR. de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475238015.html [Corola-blog/BlogPost/371427_a_372756]
-
geamurile nespălate ale prăvăliei, însă oamenii păstrau cu sfințenie tradițiile așa că nu li se părea nimic ieșit din comun să discute despre astfel de activități intrate oarecum în istorie. Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
oamenii de știință vor afirma că și această legendă, la fel cu toate celelalte sunt doar născocirile unor bețivani leneși de la sat. Rușine! (după o știre transmisă la radio)Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
tonice, romantice ca în Romantism de toamnă în care frunzele aurii așază un covor foșnitor: „Țes covoare ne-ncetat/ Frunzele, ce au picat/ În grădini și peste tot...”, iar roadele se oferă generos culegătorilor - Fructe pe ram. Un motiv literar, precum sperietoarea conferă peisajului autumnal o notă originală prin bonomie și jovialitate: „Dac-ați ști cât e de greu/ Să rămâi în ploi și soare,/ Câmpul să păzești mereu!/ Nici fărâmă de mâncare,/ Niciodată, nu mi-au dat,/ N-am nimic de
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
ați ști cât e de greu/ Să rămâi în ploi și soare,/ Câmpul să păzești mereu!/ Nici fărâmă de mâncare,/ Niciodată, nu mi-au dat,/ N-am nimic de încălțat/ Și, vedeți, m-au îmbrăcat/ Doar în haine de-aruncat!” (Sperietoarea); altul, greierele, se înscrie în viziunea corectivă, marcând despărțirea de cea clasică à la Jean de la Fontaine: „Greierașul din poveste,/ Despre care am aflat/ Că e leneș, astăzi este/ Foarte, foarte mult schimbat.// Nu mai cântă ziua toată/ La vioară
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
deschizând poarta. Doi ochi ca două făclii îl țintuiră de stâlpul porții. - Nu te speria, sunt dracul! Nu te holba așa la mine că mă deochi! - rânji diavolul cu satisfacție. Ne-am întâlnit și cu alte ocazii când făceam pe sperietoarea pe la ferestrele tale la doleanțele Buhei! Ha, ha, ha! Ce mă mai distram când te speriam! Ha, ha, ha!... Baba își îngroșase gluma și nu pricepea în prostia sa că eu de fapt am altă treabă cu tine. Pătru se
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
să pot să aduc copilul pe traseul la capătul căruia poate deveni un adult funcțional. Acest lucru este cel mai greu. Dar dacă reușesc să îmi creez viziunea, atunci tot ce fac va lua forma unei planificări strategice. O adevărată sperietoare în sistemul de învățământ o reprezintă examenele. Aici sunt două situații un pic diferite. Este cazul copiilor care au avut o evoluție în acord cu ceea ce se preupune că ar fi trebuit să existe, sunt la nivelul programei. Cu ei
Veriga lipsă din școala românească. „Nu poți să pui structură în capul unor copii dacă nu reușești să construiești mai întâi o relație cu ei” by https://republica.ro/veriga-lipsa-din-scoala-romaneasca-znu-poti-sa-pui-structura-in-capul-unor-copii-daca-nu-reusesti-sa-construiesti [Corola-blog/BlogPost/338335_a_339664]