153 matches
-
cea mică, nu ne este descrisă, însă caracterul ei va reieși cu vârf și îndesat ca din acțiunea oricărui bun roman. Independență totală și foc de deșteaptă, întâi și întâi. Se intră imediat în acțiunea propriu-zisă. Primele două nurori se spetesc muncind, în timp ce a mică le îndeamnă la rele. Profitând că baba doarme, care, trează fiind, le chinuia tot timpul la sfaturile celei mici, ele răstoarnă orice ordine stabilită de soacră și încing un guleai de pomină cu de toate și
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
de greu. Programul începe la 7 dimineața și se termină atunci cînd e cazul. Uneori și la 2 noaptea, a cronometrat noul primar al Clujului, Emil Boc. Poate că așa e la sita nouă, fiindcă altfel primarul român nu se spetește muncind. Dacă-l cauți la primărie, e pe teren și dacă vrei să-i dai de urmă pe teren, nu-l găsești. Eu n-am auzit de vreun primar internat în spital cu diagnosticul "epuizare psihică". Că pe unii dintre
Munca de jos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12636_a_13961]
-
regim de lucru și-ar fi ales aleșii locali. Ei trag din greu pentru partid, să se vadă ceva nou pînă la alegerile generale. Nu-i plîng, fiindcă știau la ce se înhamă. Mai voalat, mai direct, primarii care se spetesc muncind le transmit semnale foștilor lor colegi din Parlament să nu aștepte totul de la ei. Să nu mai chiulească, să nu mai propună legi pentru strictul lor folos și să nu mai voteze cu amîndouă mîinile propuneri legislative care nu
Munca de jos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12636_a_13961]
-
să fie retrimis în Parlament la grămadă cu "piloșii" lui Iliescu! Păi, să nu te-apuce scârba? Ei și, dacă te-apucă, ce-ai rezolvat? Vin mahării Camerei Deputaților și decretează că prea s-a muncit mult, prea s-au spetit "aleșii neamului", așa că trebuie redus drastic programul de lucru: săptămâna parlamentară nu se mai încheie joi, ci miercuri. La câte idioțenii se fac și se spun, în comisii și în plen, cum și în maimuțăreala numită "audiere parlamentară", cred că
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
este demnitatea, stăpânirea de sine și orgoliul de a nu oferi anchetatorilor moartea prin sinucidere, atunci când ei Înșiși o sugerează: „Nu mă voi Îneca niciodată. Îmi vrea moartea și mă amenință cu râul - păi atunci n-are decât să se spetească și să ducă singur la capăt murdăria asta” - aceasta este reacția autoarei când, imediat după ce plănuise sinuciderea prin Înec fiindcă nu mai suporta teroarea, este amenințată de anchetatori: „În regulă, bine și-așa, te băgăm noi la apă. Până la fund
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
crez că - mai spunea el - mă luase amețeala cînd văzui cîți galbeni făcea fiecare mîncare. Oamenii ăia cîștiga cît cîntăresc ei în aur; păi, văr-meu a dat bacșiș treizeci de sutici la unu, cît cîștigă un om de se spetește pe zi... În timpul acestui prînz - monstru -, dat fiind că împreună consumaseră șase duzini de stridii de Ostanda, șase cotlete à la Soubise, cîte un pui à la Marengo, o maioneza de homar, mazăre, o tarta mare cu ciuperci, toate stropite
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
fraze învățate "într-un sfert de ceas și care-l ridică pe om la noi în țară, făcând de prisos orice muncă intelectuală". Clasa aceasta trăiește din munca țăranului, care "ca dorobanț moare pe câmpul de luptă, ca muncitor se spetește plătind dări". Ea face politică pe baza legilor franțuzești, în vreme ce poporul de jos "sărăcește și se stinge de mulțimea greutăților". Aparatul administrativ creat este supradimensionat, scump "și nu se potrivește cu trebuințele simple ale poporului" 9). Profeții noului timp sunt
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
îmbogățindu-se cu nerușinare din avuția poporului român, catastrofal administrată și apărată de un stat ticăloșit până în măduva oaselor. Pe căi întortocheate, pesemne că aceștia-i servesc (a se citi îi îmbogățesc) și pe puternicii zilei, marii democrați care se spetesc pentru popor, fapt pentru care legea o lasă mai moale când ajunge în anticamera lor... Un alt redutabil factor de producție: România încă mai are forță de muncă inteligentă, harnică și bine pregătită! Aprecierea de care se bucură în străinătate
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
comunismul a intervenit în mod perturbator, căci demagogia lui, celebrînd "clasa muncitoare", o echivala, simplificînd grav, cu efortul muscular încordat, cu energia fizică și cu emisia de sudoare: " Or, munca e cu totul altceva, uneori dimpotrivă. Un ins care se spetește zilnic executînd cu conștiinciozitate "planul de producție" într-o uzină producătoare de obiecte nevandabile (care deci nu se numesc "marfă"), nu muncește și ar face bine să stea acasă. (Demagogia este așa de atotstăpînitoare la noi în țară, încît nici un
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
Simona Tache Bună dimineața, tocmai v-ați băut cafeaua și acuma vă spetiți de muncă, nu? Din când în când, auziți câte-un “ghiogârț, ghiogârț”. Nu, nu v-a ciupit nimeni pe Facebook, sunt chiar mațele dumneavoastră (nu pot să zic “ale voastre”, că nu mă trag de șireturi cu ele, le respect
Ce mâncați azi la prânz? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20787_a_22112]
-
cu băieții de la sculărie, descărcau. Toate piesele principale erau scoase din vagoane și îngropate în spatele depoului, sub stiva de zgură. Lucrau îndârjiți, încordați, pe muțește. Santinelele, cu armele la piept, mișcându-se automat de ici-colo, supravegheau cazna celor care se speteau scoțând fierăria din ateliere. Un lăcătuș băgat sub vagoane, întins pe linii, cu burta pe traverse, își sălta capul, nevăzut, și-i supraveghea pe nemți. Unu-n vagon opera cu ranga. Dezbătea o scândură, două și sculele "se scurgeau" în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Cum "ce ne facem?" îndrăzni sa întrebe Vlad. Da, ce ne facem? Ați auzit foarte bine, rosti rar și apăsat Ilinca. Ne lăsăm furați de cei mari?... După ce că noi am descoperit scheletele acelea din Peștera Liliecilor și ne-am și spetit cărîndu-le pînă la școală, ați văzut cu ochii voștri cine s-au dat drept descoperitori! Rușine! Rușine și pentru ei, că-s oameni cu pretenții de mari învățați și specialiști și rușine și pentru noi că, în loc să ne batem pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
domnului Răgălie să vină cu niște oameni pricepuți. Nici așa nu-i bine! pufni Bărzăunul. Adică cum? Noi o descoperim și să vină alții să tragă foloasele? Hai să mai încercăm! Și începură iar să tragă de lespede, icnind și spetindu-se de credeai că te afli cel puțin în fața unor constructori de piramide egiptene. Stați așa! zise la un moment dat actorul uitîndu-se spre un bolovan colțuros, așezat pe o margine a blocului de stîncă, la cîteva palme deasupra capetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
înecul, trebuie să pui neapărat în funcțiune rațiunea! Un chip frumos la înfățișare se asociază cu o inteligență sclipitoare. Când deschide gura lucrurile pot suporta oarecari nuanțe... Belelele se prind de viața unora ca scaieții de blana oilor! Unii se spetesc muncind pentru a mai urca anevoie câte-o treaptă în ierarhia socială. Alții, prin relații, „familii” aflate la „butoane” și bani de bani ajung una-una ca păduchii în fruntea prostimii! Un „da” poate fi la fel de responsabil/ iresponsabil ca și „nu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
dacă ar avea copii, poate l-ar Îmbuna și l-ar face un om mai domol.Cum auzi ce-i spune nevasta, Crăciun Înlemni:copii? Cine are nevoie de copii? Țipă, nu te lasă să dormi noaptea, trebuie să te spetești muncind pentru ei, le curge nasul și fac pe ei.Nevasta nu se lăsă și din când În când iar Îi amintea bărbatului de copii, cât sunt de mici ăi de drăgălași, ce frumos este să-i strângi la sân
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
iubea instinctiv ierburile perene, asceza, cumpătarea, domnule, teama, frica, spaima, groaza și celelalte din ierburile perene, domnule, pricepi?... hrana trupelor de cavalerie, că păpica o dădeau ceilalți, de pe teren, proaspăt cuceriții, amărâții, domnule, păi? Ce nevoie mai era să te spetești pe câmp ca prostu^... (șah mat, făcu Clanc, călărind elefantul Glonț). în acel moment, fiindcă nu mai avea chibrit, vorbitorul de la Ștefan Gheorghiu, care fuma Kent, țigară după țigară, tăcu, cu ochii căutând prin sală, iar un cursant glumeț, fiind
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
cuvintele care-l descriu cel mai bine pe eroul nostru. Pe Jean, care lucrează la un telescaun dintr-un orășel de munte, la întreținerea lui sau cam așa ceva. În România, verbul a munci sau sinonime precum a lucra, a se speti au o cu totul întrebuințare. Ați aflat un sfârâiac din CV-ul lui Jean, dar asta nu e destul. Îi dăm bice. Jean n-are copii, deși o femeie mai dă pe la el, așa cum zice, o femeie de care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și a continuat: Eu n-am priceput cum îi cu împărțala. Ba am priceput eu ceva-ceva... Da’ parcă nu-mi vine la socoteală. Adică cum? Eu dau la întovărășirea voastră pământ, șarabană cu cal și plug. Muncesc apoi de mă spetesc toată vara și primesc de șase ori mai puțin ca Daurel. Lui și altora ca el le convine. Că ei nu dau măcar o palmă de pământ - pentru că n-au. Dacă ar da măcar un măgar acolo, tot ar fi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vizavi, în piață, la țăranii și precupeții care-și descărcau legumele, fructele sau alte genuri de produse din mașinile hârbuite. Începusem să-mi mai revin. Puține lucruri sunt atât de plăcute cum e privitul la unii care asudă și se spetesc muncind în timp ce tu stai și lenevești, degustând tacticos ceva bunuț. Mă simțeam din ce în ce mai bine, iar nefericitele pățanii nocturne se estompaseră până aproape de dispariție. Eram ca un gândăcel cocoțat sus, pe o bibliotecă, pe un tablou, și mă uitam la amărâții
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ea, doar nu era născută ieri!, că era săltată direct, cu discreția necesară, de la locul de muncă al enoriașei. Dar nu se scandalizase câtuși de puțin, considerând că făcuse o faptă bună ajutând-o pe o amărâtă care, oricum, se spetea la bandiții ăia de patroni italieni pe o leafă de mizerie. În plus, făcuse o adevărată afacere, scutindu-l pe soț de bani cât pentru două botezuri, un luat de moț și o rupere de turtă sau, hai, socotind în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Din nefericire nu ți-a fost prea greu să-ți reiei cîteva din mai vechile legături, și inducîndu-ți cunoscuții în eroare, le-ai dat de înțeles că nu doreai nimic ieșit din comun, că nu aveai de gînd să te spetești muncind și nici să te căpătuiești, tot ce doreai era să ai o viață liniștită și fără griji, fără să-ți dai seama că din cauza asta o să ajungi să dai chiar mai mult de bănuit. Prin urmare ai fost nevoit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ca taică-tu“, îi zicea el în glumă băiețelului din poală, „să nu iei de nevastă o fată frumoasă, să n-o iei din dragoste - ia una bogată“. Nu, nu-i plăcea să fie privit de sus, dar deloc. Se spetea muncind - pentru un viitor de care nu-i era sortit să se bucure vreodată. Nimeni nu-i recunoștea cu adevărat meritele, nimeni nu-i oferea deplina răsplată pentru tot ce făcea - nici mama, nici eu, nici măcar sora mea cea iubitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mănânc prea repede. Da’ cum mănânci, încet? — Mănânc normal. Mănânci ca un porc și cineva trebuia să-ți spună odată și-odată chestia asta. — Bravo, frumos mai vorbești câteodată! — Nu fac decât să spun adevărul, ripostează ea. Toată ziua mă spetesc muncind la bucătărie, iar tu mănânci de parcă ar arde undeva, iar ăsta - ăsta a ajuns la concluzia că mâncarea gătită de mine nu-i destul de bună pentru el. Preferă să se-mbolnăvească și să mă bage și pe mine-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Îți vine să crezi una ca asta? Despre un băiat evreu? Pe deasupra, mai participă și la concursurile de labă colectivă ținute în camera de zi a lui Smolka după orele de școală cu transperantele coborâte, în timp ce bătrânii lui Smolka se spetesc muncind în atelierul de croitorie. Am auzit și eu câte ceva din poveștile astea și totuși (în ciuda onanismului, exhibiționismului și voyeurismului meu - ca să nu mai pomenesc de fetișism!), nu pot și nu vreau să cred una ca asta: patru-cinci șmecheri se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Bull - Alan se dusese la biblioteca spitalului universitar în pauza de prânz. Recepționerele începuseră să șușotească între ele la vederea unui Alan răscolit și preocupat care părăsea centrul. — Ssst... spusese Gloria, negresa cea conică abia intrată în tură, tipu’ se spetește muncind, știu io. Sssst! E un sfânt, chiar așa! Mintea sfântului era bântuită de himere pe când se îndrepta spre centrul orașului. Imagini ale însoțirii dintre organ și strivitorul de organe în cele mai fantastice și frenetice combinații. Numai că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]