153 matches
-
În cazul baschetului american, nu s-a schimbat În bine“. America postbelică are ceva care Îmi amintește de clasica familie Înstărită care, de la a treia generație, Începe să-și risipească avuția. Membrii primei generații sunt inovatori ori Întreprinzători care se spetesc muncind; a doua generație păstrează avutul familiei; apar apoi copiii celei din urmă, care se Îngrașă, se prostesc și se lenevesc și Încet-Încet fituiesc totul. Știu că fac o afirmație dură, chiar o generalizare grosolană, dar totuși există un grăunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
o s-o anulez, zic stins. — O s-o anulezi? Suze ridică glasul, absolut stupefiată. O să? — Suze... — Trebuia să-mi dau seama! Trebuia să fi ghicit! Dar, ca fraiera, am plecat de la premisa că deja ai contramandat-o, fiindcă maică-ta se spetește să-ți organizeze o nuntă aici, în Oxshott și nimeni n-a zis nimic de New York și m-am gândit că înseamnă că, până la urmă, Bex s-a hotărât să facă nunta la ea acasă... — Suze, te rog mult. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vrei să spui? Pare surprinsă la modul cel mai sincer. O, Doamne! E posibil, oare, să fie chiar atât de insensibilă? — OK... de unde să încep? Da, de la munca ta de binefacere! De la munca ta de binefacere pentru care s-a spetit de dimineață până seara. Și în schimbul căreia i-ai promis că imaginea firmei lui va avea de câștigat. Dar, ce să vezi? Nu s-a întâmplat așa... pentru că tu ți-ai asumat tot meritul singură! Vai, ce bine m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
n.n.) a depus următoarea muncă: în fabrici s’a lucrat o oră în plus. Institutul de Minori. Producția în ateliere a fost aceeași numai că cu ½ din numărul tinerilor de mai înainte”. Pentru a vedea prin ce fabrici s-au spetit tinerii vasluieni o oră în plus pentru „mișcarea antifascistă” trebuie să facem o scurtă statistică a „puternicei” industrii vasluiene de la acea oră. Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la Vaslui fuseseră înființate primele cărămidării ce au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ștefan, secretar la Școala Elementară din Valea Rea pentru a ridica cartelele de la Secția Comercială a raionului Vaslui”. Neapărat trebuie să menționez faptul că de cartele de alimente beneficiau NUMAI funcționarii de la Sfatul popular și corpul profesoral. Cei care se speteau la pământ în contul statului de „democrație populară” nu aveau dreptul la cartele, lor fiindu-le rezervat praful de pe tobă și pleava de la batoză! Bătrânii satelor noastre pot confirma acest mare și trist adevăr. Tot din documentele cercetate prin arhive
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
științifică rămâne greu de determinat. Mizeria, dezgustul față de o muncă ingrată și disperarea de a nu reuși nici cu multă muncă să-ți faci o soartă plăcută aduc descurajarea, trândăvia, lenea și desfrâul. La ce-mi va folosi să mă spetesc muncind, de vreme ce tot sărac voi rămâne, își spune omul care nu are nici o proprietate, copleșit de impozite, căruia guvernul îi smulge cu cruzime rodul muncii sale. Omul al cărui salariu modest nu ajunge pentru a-i procura lucrurile de primă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
câteva zile de lagăr. O, asta nu e închisoare! Închisorile sunt aripi. Închisorile sunt cutii cu gânduri. A flămânzi într-o închisoare, angajând controverse cu colegii de celulă, e ușor și vesel. Dar ia încearcă aici să flămânzești, să te spetești și să taci zece ani: încearcă asta! Un pinion de oțel mă apucase deja, gata să mă strivească 136. Impactul trecerii dintr-o lume a recluziunii în alta nu este la fel de mare precum în cazul intrării din lumea liberă într-
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
parvii. Ești un ipocrit. Trebuie să vegetezi în continuare. Chiar și să vrei să-l ajuți e un gest dubios pentru el. Vrei să-l ajuți pentru că știi ce capacitate e, de ce e în stare, vrei ca el să se spetească muncind, să ajungă undeva mare, într-o poziție, și tu să profiți de pe urma lui. Aici s-au întâmplat multe lucruri bune. „La lemne“. Teritoriul nostru. Aici am purtat discuții filosofice. Pif, mai ales, n-are decât probleme filosofice majore, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
bătrână, săraca, mă căina, când eram încă un mucos. Pune, mă, mâna pe carte și-nvață, ce vrei să se-aleagă din tine, hoț de buzunare vrei s-ajungi?! Nu, fă, nu-nvăț, ce-s fraier, ca voi, să mă spetesc cu munca toată viața și să n-am după ce bea apă?! Cartea nu e bună, cine fură, ăla are, și e-n-frunte, tu nu vezi, fa, pe la televizor și peste tot?! Nu găinar, nu hoț de buzunare o să mă fac eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a condus soluția Băsescu este că ne-am trezit cu un Pleșu cam mult și cu un Patapievici cam teleportat. Dl Pleșu a trudit cu entuziasm pentru președintele Ion Iliescu. A trudit răbdător și pentru președintele Emil Constantinescu. Azi se spetește pentru președintele Băsescu. Mai e cineva de slujit? Cât despre cum se acuză între ei de toate nenorocile trecute, prezente, ba chiar și viitoare ale României, cei trei președinți cărora dl Pleșu le-a oferit serviciile sale cu atâta stoicism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
agricole evreiești constituite pe teritoriul județului Fălciu sau al orașului Huși ceea ce ne face să credem, pe bună dreptate, că „prețioasa indicație” venită de la „teoreticienii” de la „centrală” a rămas doar În stadiul de proiect. Dacă evreii nu s-au spetit la munca ogoarelor pe meleagurile noastre, ei au făcut-o cu vârf și Îndesat la construirea Statului Israel organizând cooperative agricole de producție sub numele de „Kibutzuri”. a.t. Situația reală a evreimii hușene La baza inter-titlului nostru stau două
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
activităților desfășurate În unitățile culturale de la sate (În special În căminele culturale)”. Desigur, scormonitorul greșelilor de tot felul era complet aerian atunci când CHIAR CREDEA că bieții ceapiști mai erau interesați de oareșce activități politico-educative sau mai ales politice, după ce se speteau din greu la muncile câmpului sau la coada vacii dar, una Învățase el la școala de cadre și alta se Întâmpla pe teren. Profund nemulțumit a fost și atunci când gazetarii „Vremii noi” au publicat, totuși, două materiale mai după capul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nici gura nu le pute. Mintenaș, locotenentul Constantin Ionescu, simțind adierea de bunătate fără margini a tovului de la București, a scris și semnat cu voioșie acest document aducător, pentru mulți ani, de venituri grase obținute din dările celor ce se speteau pentru bunăstarea-i de nabab bașca o pensioară de câteva ori mai mare decât a unuia care și-a umplut carnetul de muncă de ani/vechime la hârleț și lopată. A mințit Ionescu sau n-a mințit? Acest scurt material
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Unii dintre noi or fi început să-și facă mustrări de conștiință: ne petrecem serile comod, în singurătate sau în familie, butonând canale cu talk-show-uri ca să ne explicăm nefericirea personală prin cea colectivă, în timp ce primul bărbat executiv al țării se spetește pentru binele public. Când mustrările de conștiință erau cât pe-aci să atingă un punct critic, mi-am amintit brusc întreaga retorică a autosacrificiului din perioada comunistă. Se înțelege că autosacrificiul era apanajul conducătorilor. Masele, amărâtele, lipsite de conștiință de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
sens generic, iar de acolo pot merge spre toate celelalte. Să-ți spun ceva despre reacțiile lor; ele îmi zic: nu înțelegem de ce câștigăm la fel ca portarii, când portarii nu fac nimic toată ziua, iar noi muncim de ne spetim. Numai pentru că sunt bărbați? Alt exemplu, tot de la aceste femei care îmi spun: nu înțelegem de ce când ajungem acasă trebuie să ne apucăm de mâncare, spălat, copii, iar bărbată-miu, dacă nu e beat, stă oricum cu burta în sus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
îi îngrija gratuit, chiar fără să fie hrănită de către spital, toată sala izbucni în hohote de rîs și tot felul de comentarii pe care interpreta a trebuit să le traducă, oarecum jenată: "Ia uitați-vă la proasta asta cum se spetește pe degeaba!". Secretul absolut impus în privința operațiunilor de pe front era întărit de absența Regelui Ferdinand, căruia înaltul comandament, prin vocea generalisimului Savov, îi spusese, fără multe formalități, că îi era interzis contactul cu diplomații. Aceasta de teamă că vreo mare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe stâlpii porților, în prag și în toate părțile; iar găinile nu mai cântau cucoșește la casa moșneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că moșneagul a rămas pleșuv și spetit de mult ce-l netezise baba pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul. Vocabular: șijderea: tot așa, la fel; asemenea balauri: (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
toate. O altă categorie e aceea a cititorului specializat. Nu mai citește de mult pentru plăcerea proprie. Trebuie să se țină la curent cu progresele domeniului său, drept care despoaie toate periodicele care îi vin la îndemână, aleargă pe internet, se spetește căutând să facă rost de monografiile cele mai proaspete. Candidă și, în fond, recomandabilă e lectura sistematică: se fac liste de cărți „obligatorii“, pe autori sau pe teme, și se trece la lucru, cu creionul în mână. E lectura de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la cele două pietre de râu ale mele și-am știut că de treaba asta nu se va alege nimic: „Nu mă voi îneca niciodată. Îmi vrea moartea și mă amenință cu râul - păi atunci n-are decât să se spetească și să ducă singur la capăt murdăria asta“. Din acea zi m-am ținut departe de râu, atât de departe că și uitasem unde se află pietrele - râul nu mai exista pentru mine nici când tramvaiul trecea peste pod. Soarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
instantaneu. N-are rost să te opresc, zise ea. Poate că n-o să mori aici, dar nici n-o să trăiești. Viața din pădure e mult mai cumplită decât îți poți imagina. Se deosebește mult de cea din oraș. O să te spetești muncind ca să poți supraviețui și iarna e cumplit de lungă și grea. Dacă apuci să intri în pădure, de-acolo nu mai ieși. Va trebui să rămâi pe vecie captivul ei. M-am gândit bine la asta. Nu vrei să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de coadă, controla-ți-ar dosarul cineva din alt partid. 12 mai 2006 Brendul nostru, săracul Nu demult, niște cățeluși de budoar european, se dădeau de ceasul morții că România nu are brend, ca și cum se rupseseră ei în fund, se spetiseră să-i facă ei, României, brend și asta, România, nu voia, rămăsese fără, îi refuzase, avusese și îl pierduse, nu se înțelegea prea bine din schelăiturile jăvruțelor. În privința asta, a brendului, necesar spre a fi percepuți de ei, de acolo
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vizavi, în piață, la țăranii și precupeții care-și descărcau legumele, fructele sau alte genuri de produse din mașinile hârbuite. Începusem să-mi mai revin. Puține lucruri sunt atât de plăcute cum e privitul la unii care asudă și se spetesc muncind în timp ce tu stai și lenevești, degustând tacticos ceva bunuț. Mă simțeam din ce în ce mai bine, iar nefericitele pățanii nocturne se estompaseră până aproape de dispariție. Eram ca un gândăcel cocoțat sus, pe o bibliotecă, pe un tablou, și mă uitam la amărâții
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ea, doar nu era născută ieri!, că era săltată direct, cu discreția necesară, de la locul de muncă al enoriașei. Dar nu se scandalizase câtuși de puțin, considerând că făcuse o faptă bună ajutând-o pe o amărâtă care, oricum, se spetea la bandiții ăia de patroni italieni pe o leafă de mizerie. În plus, făcuse o adevărată afacere, scutindu-l pe soț de bani cât pentru două botezuri, un luat de moț și o rupere de turtă sau, hai, socotind în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pentru că, exasperat, Liga strigă la ea: Doamnă, opriți-vă! Nuța Cordel probabil că-și lăsase mătura la ușă pentru că aducea tare bine cu un anumit personaj. Se uită spre Luana. Vei face numai ce spun eu, ai auzit? M-am spetit, până acum, făcându-ți munca. Eu nu sunt dactilografă, sunt șefă, auzi? Șefă și mă vei trata ca atare. Domnule director, am listat o nouă fișă a postului. Dacă vreți s-o citiți, e pertinentă și reflectă cu exactitate îndatoririle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nepăsător; nesiguranță; nevăzut; nimic; nu; o povară; oboseală; obosit; ocolire; ocrotitor; odihnă; oglindă; orb; pată; păr; păr lung; păzit; pilă; pix; portbagaj; poză; prieteni buni; protecție; răceală; rău; rece; relații; rezemătoare; rinichi; rînd; sac; sala; sală de forță; scolioză; spațiu; spetea; sport; sprijini; stalker; stîncă; succes; suport; șale; șef; știre; șut; tata; tată; tărie; timp; trădare; ținută; urmaș; de urs; verde; vorba; zid (1); 769/227/80/147/0 spăla:curat(152); curăța(86); curățenie(81); haine(65); rufe(59); curată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]