1,049 matches
-
a well-known socialist, the Romanian author approaches Dostoevsky's work în a biased and subjective way, trying to emphasize those aspects în the life of the Russian author which would be ideologically convenient. În a paper published în Românul, în spițe of the critic's respect for Dostoevsky's great oeuvre, he dismisses writer's political, religious and social ideas criticizing his conceptions about socialists expressed în the novel The Demons: "Dostoevsky's great novel devoted to Russian revolutionary movement called
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
the commemorative year of 75 years from writer's death, many of his novels have been translated into Romanian. However, în that period, the beginning of the communist regime, the censorship was aggressive, the literary texts being extremely ideological. În spițe of recognizing his literary value, Dostoevsky was still regarded aș a reactionary writer, his views being considered dangerous by the communist officials and ideologues. Consequently, the recommendations explicitly expressed în the texts were that the process of reconsidering and recuperating
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
working class"24. Conclusion The entire process of reception of Dostoevsky's work hâd a non-linear evolution, sinusoidal, with fluctuating periods, his novels being either published extensively or periods of "silence" when his works were almost forbidden. More specifically, în spițe of the fact that for example în the lațe '60s almost all of his novels have been translated, the numerous commentaries and critical studies were extremely biased and ideological, positioned within a Marxist-Leninist perspective. On the other hand, în the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
clipă și chiar dacă rezultatele sunt bune, examenele trecute nu pot să nu fiu supărată pe mine că încă fușeresc: muncă, munca, citit, prieteni, expoziții, si nopți nedormite în perioada examenelor, nu recomand; din fericire aici spiritul de auto-imbarbatare și tras spițe în fund funcționează mai bine ca acasă, voi încerca să schimb felul ăsta de a studia, vorbim la viitoarea sesiune Există o ordine ascunsă în toată dezordinea, care încântă ochiul... Hai, ca poti! Și eu regret zilele alea când nu
Primii zece ani sunt grei… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82775_a_84100]
-
fac precum niște guvizi de la televizor “dar produsul unde e?”. Nu mă duce deloc cu gândul la bicicletă. Sloganul “Ridica-te deasupra orașului” e interesant și frumos, dar mesajele, la fel ca si Adnana, nu prea le înțeleg. La doamne “spițe” îmi pare că rimează cu “fițe”, iar la domni e cumva vreo aluzie la echipamentul din dotare? Nu de alta, dar pe mine unul nu mă convinge. Iar la cum arata bicletele , nu mă simt deloc mascul feroce. Plus că
Noile ad-uri Cicloteque by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82828_a_84153]
-
doriți folosirea bicicletei doar că trend menit să umfle în pene locuitorul manhatanului bucureștiului? Masculine. Ce părere ai de pornografia juvenila? o zi minunată îți doresc Mie îmi plac. Neconvenționale. Funny. În trend. Mi-a luat ceva până să asociez spițe cu fițe. Inițial m-am gandit la tânți mitza biciclista care a căzut și și-a rupt spița:P pardon de trimitere. Asta pt că deja cricul până la pământ, sună a fenomen de circ:P și na... ...să înțeleg că
Noile ad-uri Cicloteque by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82828_a_84153]
-
de pornografia juvenila? o zi minunată îți doresc Mie îmi plac. Neconvenționale. Funny. În trend. Mi-a luat ceva până să asociez spițe cu fițe. Inițial m-am gandit la tânți mitza biciclista care a căzut și și-a rupt spița:P pardon de trimitere. Asta pt că deja cricul până la pământ, sună a fenomen de circ:P și na... ...să înțeleg că bicicletele cu spițe sunt pentru doamne...și cele cu cricul până la pământ sunt pentru domni, nu?...:) Nu se
Noile ad-uri Cicloteque by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82828_a_84153]
-
Inițial m-am gandit la tânți mitza biciclista care a căzut și și-a rupt spița:P pardon de trimitere. Asta pt că deja cricul până la pământ, sună a fenomen de circ:P și na... ...să înțeleg că bicicletele cu spițe sunt pentru doamne...și cele cu cricul până la pământ sunt pentru domni, nu?...:) Nu se poate și invers?... Dragoș. Mai mediază și tu comentariile. Sau...e ok și cu imagini că cele la care face referire Cristian? Practică m-a
Noile ad-uri Cicloteque by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82828_a_84153]
-
70 kW (94 CP) benzină cu plumb aprox. 10.0 litri/100 km 5 viteze manuală roșu “flame” metalizat, tridion argintiu (interior negru “stretch”) Radio & CD-player Plafon panoramic Proiectoare de ceață Servo direcție Jante din aliaj ușor “strokeline” (16″, 4 spițe) Pneuri 205/45R16 Aer condiționat Geamuri electrice Volanul și scaunul conducătorului reglabile pe înălțime 4 stele la testul EuroNCAP (detalii aici) Airbag-uri frontale și laterale pentru pasagerii din fața Centuri de siguranță pretensionate ABS ESP (Electronic Stability Program) Închidere centralizată
Caut stapan pentru un Smart Forfour 1.3 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82950_a_84275]
-
de umbrele care se găsește chiar în casa unde trag de obicei; numărul 27 de pe strada Desengaño. Din cîte umbrele am pierdut, nici una nu s-a bucurat de o prețuire atît de mare. Era înzestrată cu un sistem magnific de spițe duble și am comandat chiar acolo, în acea prăvălie, un mîner de baston special pentru umbrele. Îmi amintesc cum i-au potrivit deschizătura prin care trebuia introdus tubul metalic ce reprezenta bățul de susținere și, chiar dacă acest băț metalic e
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
Cînd am înfățișarea oferită de o femeie" - ibidem), rezervîndu-și dreptul de a se autocontempla prin mijlocirea acestuia, adică prin gestul poetic de-o sterilă fertilitate paradoxală: "Părul tău rostogolindu-se din unica armonie./ Să ajung la freamăt, ultim fetus/ Al spiței adevărate, fecunditate angelică" (ibidem). O anume elasticitate intervine în sfera relațiilor eului cu sensibilul, care uneori e părăsit în zona transverbală ("Aceste zile au rămas singure/ Fără dorința unui cuvînt" - Toamnă), alteori seacă, afectînd subiectul în emoția și corporalitatea sa
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
Buzdugan vezi p. 36-37), Iulian Boldea, Mihai Sin, Nicolae Băciuț (despre Valentin Marica vezi p. 64). Ridicolul atinge cote monumentale în cazul criticii de cumetrie. Miron Blaga scrie despre poetul Nicolae Brânda: „un arheolog al sufletului... el face parte din Spița Marilor Inițiați... un exorcist care dă glas dezacordului său față de un anume univers... spirit de mare finețe intelectuală" (p.60). Între autorii de fiasco-uri editoriale Alex. Ștefănescu include un singur nume cu firmă, D.R. Popescu (pentru romanul Falca lui
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
nebun să se strice cu cei pe care i-a cumpărat. Legea tăcerii de azi s-a așezat la noi pe ruinele voioase ale regimului comunist în care numai securiștii și inițiații de partid știau pe ce criterii se importau spițe de bicicletă de la o anumită firma străină, nu de la alta. Aceiași și numai ei știau cîte întreprinderi ale statului existau degeaba. Erau secrete de stat o sumedenie de eșecuri ale politicii "regretatului". Corupția de azi e atît de bine înfipta
Incoruptibilul de o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14296_a_15621]
-
De unde i se trage lui Pantazi patima de a speria Bucureștii cu desfrâul și risipa lui? El, căruia viața nu i-a împiedicat niciodată visul, ci i-a deschis zămislitor drum către el. Pe ce tăiș de proveniențe se sprijină spița bufoneriei "cu prăbușire în noroi", a lui Pirgu? El, mereu iscat să se mențină într-o vâltoare ofensatoare de memorii ori de rostuiri prezente. Cum de și-a pierdut Pena Corcodușa mințile din iubire? Ea, care nu cunoscuse până la întâlnirea
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
și mai apoi pe tot întinsul acesteia, ba și după ce, cu vorbele lui Fukuyama, a luat sfârșit, într-o excelentă trecere de mileniu. Ne-au aplicat bătăi pe toate părțile corpului pocitaniile în trecere, goți, huni, avari, mongoli de toate spițele, apoi când ne-am statalizat, bătaia în încrengătură cu tortura - atârnarea cu capul în jos deasupra ligheanului cu mangal fumegând - dovedindu-se mijlocul ideal de colectare a impozitelor. Caracteristică acestora a fost spăimoasa sporire și diversificare, punctul cel mai înalt
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
la plecarea doamnei Logadi ar fi trebuit să fie mai multă lume; mă uitam la eleganta ei arcadă orbitală, de culoarea fildeșului mat și încercam să reconstitui singura împrejurare cînd întîlnisem acea ființă care încheia acum soarta unui neam. Teribila spiță. De la nașterea lui Costache Caragiale, unul din strămoși, primul director al Teatrului Mare din București, pînă la moartea lui Mateiu I. Caragiale trecuseră cam vreo 120 de ani. Ce țară fusese acea Românie în care o familie de artiști de
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
că sînt și așa obosit și enervat, merge sau nu merge?” Da, merge, din fericire pentru mine și Tribunul, reglîndu-și la dimensiunile camerei vocea-i de stadion, începe să vorbească, parcă neatingînd cuvintele, pe care le înțeleg cam cum vezi spițele roții de la bicicletă cînd ia viteză. Înțeleg vag, că în 1982, dacă nu se înșeală, niște fundamentaliști din conducerea de partid și de stat au vrut să pună la cale o fărădelege care să-i îndepărteze pe scriitori de conducerea
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
în depărtare plopii de culoarea levănțicăi eu nu știu Spre ei mă îndrept tăind din greu peisajul ca-ntr-un vis rău Ce fac eu tăindu-mi prin groază calea Ana nu mă mai piaptănă Laura nu mai crește Străbuna spiței își blestemă cu sete urmașele să n-aibă parte de nimic să n-aibă în vecii vecilor stăpîn mulțumire casă lată-mă și pe mine aici nu știu unde Asta nu este viața mea asta nu știu ce este nici a cui Asta nu
Asta nu știu ce este by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6073_a_7398]
-
e mai prinsă ca inima mea. Ceasul și ziua și luna și anul, Cercuri pe ape, ce nu-și văd limanul, Hore pun și mișcătoarele inele Limpezi în jurul inimii mele. Umbra, ca limbă de ceas, îmi dă raotă, Roată cu spițe de noapte-ncheiată. Scrînciobul naltelor reci constelații Suie și cade-n rotundele-mi spații: Cîte vîrtelniți de timp sînt pe cer Inima, toate, drept axă mi-o cer. Ochii cerești dintr-al nouălea turn Cată cruciși către noul Saturn, Căruia nașterea
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
pahar îngrijorat la colțul mesei ea are două feluri de mers, niciunul pentru mine, rasă, tatuată și îngustă-n șolduri cum e literatura scrisă la parter și publicată un etaj mai sus luna mică își plimbă pe cer juponul cu spițe, cîteva stele zgîriate cad în cutia milei la ziuă, am noroc să descopăr un gram de cianură sub podea așa cum copiii se roagă unui tată plecat să le aducă o cîrtiță cu cheiță. Nu-mi mai doresc de mult să
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
ei ar fi produs o monotonie obositoare în ceea ce privește blazoanele celor vii și o lipsă de demnitate a monumentelor funerare ale celor decedați. Fabricanții de trăsuri, șomeri de zeci de ani, au fost smulși din pasivitatea senilă a pensiei ca să repare spițele și obezile diligențelor și să supravegheze înlocuirea arcurilor care ieșiseră prin piele. Armurierii au reînvățat cum se realizează șlefuirea și ungerea mănușilor din armură, a platoșelor pentru picioare, a vizierelor și a coifurilor de oțel, căci numeroși pairi tineri au
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
un alt exemplu: raportul dintre cultura generală și culturile de specialitate este ilustrat de autor prin recurs la imaginea roții de căruță: căpățîna și butucul roții sînt cultura generală, adică centrul din care pleacă radial, precum irizările unei lumini centrale, spițele roții, și anume formele speciale de cunoaștere. Potrivit acestui model, se disting trei variante în ceea ce privește relația dintre cultura generală a oamenilor și specialitatea pe care au îmbrățișat-o. 1) O variantă în care roata are butuc, dar nu are spițe
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
spițele roții, și anume formele speciale de cunoaștere. Potrivit acestui model, se disting trei variante în ceea ce privește relația dintre cultura generală a oamenilor și specialitatea pe care au îmbrățișat-o. 1) O variantă în care roata are butuc, dar nu are spițe care să plece din el, caz în care, deși ești cult în linii mari, ești lipsit de o competență axată pe o parcelă anume. E cazul culturii incompetente. 2) Varianta în care spițele există dar joacă liber și dezordonat, neavînd
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
care roata are butuc, dar nu are spițe care să plece din el, caz în care, deși ești cult în linii mari, ești lipsit de o competență axată pe o parcelă anume. E cazul culturii incompetente. 2) Varianta în care spițele există dar joacă liber și dezordonat, neavînd căpățîna în care să se îmbuce în mod coerent și ferm. În acest caz, coerența specialităților lipsește, totul semănînd cu un mozaic haotic de specialități incapabile de a comunica între ele. E cazul
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
îmbuce în mod coerent și ferm. În acest caz, coerența specialităților lipsește, totul semănînd cu un mozaic haotic de specialități incapabile de a comunica între ele. E cazul specialiștilor cu desăvîrșire inculți. 3) În fine, varianta ideală, cea în care spițele se îmbucă în butucul culturii generale, iar nu de-a dreptul între ele. E cazul unei culturi mature, cea de care vorbea, de pildă, Noica, atunci cînd recomanda ca filozofia, spre a nu rămîne o activitate desprinsă de realitate, să
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]