79 matches
-
noi. Dar dintre toate, nu stârnise senzație decât această perucherie, a unui român din Meglen, pe care nimeni nu-l mai văzuse până atunci. Nane tocmai voia să lase perdeaua și să-și vadă de ale lui, când de sub coloanele spițeriei își făcu apariția o pocitanie scundă, cu un capișon din piele neagră, tras până la sprâncene, un fel de tichie atât de umflată încât s-ar fi putut ascunde sub ea o pereche de coarne bourești. În mână ducea un felinar
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
să vorbească, înclinându-se din când în când, ca un servitor supus: Se înțelețe, se înțelețe", spuse el, ca și cum ar fi răspuns unei cereri pe care Nane n-o rostise, "n-o să semănați deloc cu el sau cu altțineva..." Din spițeria de alături se auzeau niște văicăreli, iar de prin odăile hanului pătrundeau voci de lăutari. Negustorul tăcea acum, așteptând ca și el să vorbească și brusc realiză că nici măcar nu deschisese gura. Poate că nu se întâmpla nimic, dacă ieșea
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
cruțat nici Farmacia Semaca, ultima denumire a somptuoasei Case Gorgias, prima clădire cu beciuri suprapuse și legate prin galerii subterane cu celelalte beciuri din centru, terminată pe la începutul sec.19; este vorba de reședința familiei spițerului, dar și a unicei spițerii din Oraș, al cărei drept de exclusivitate era reînnoit anual prin hrisovul cancelariei domnești de la Iași. Coincidența face ca pe fosta fundație a casei în care trăise vreme de 44 de ani Ioan Gorgias, devenită acum sub lamele buldozerelor o
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
spioneze pe falsul Veniaminis, Marghiolița Calimah etc., dar și detaliile ce se compun fie în tablouri, portrete, așezări umane (măhălăli, vorba lui Bacovia), inventare de meserii, veșminte de epocă (costumele mirilor Rosalia și Gorgias, de pildă), de fascinante produse de spițerie, fie în adevărate performanțe lexicale pe care, în chip paradoxal, numai un anticalofil le poate realiza: cuvinte rarisime, de esență tare cu iz cronicăresc, dar contextualizate cu o desăvârșită naturalețe. Naturalețea și talentul epic sunt calitățile de căpătâi ale romancierului
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
acolo l-am văzut adresându-mi Încă o ultimă și lungă privire Înainte de a se cufunda din nou În discuția cu prietenii lui. Sosiră, la puțin timp unul după altul, Chiorul Fadrique și don Francisco de Quevedo. Fadrique venea de la spițeria lui din Puerta Cerrada; preparase poțiuni pentru clienții săi și avea gâtlejul iritat de vapori, amestecuri și pulberi medicinale. Așa că de cum apăru dădu de dușcă o juma de vin de Valdemoro și Începu să-i explice lui Dómine Pérez proprietățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
asemenea lucruri de aspect textil. În două vitrine vechi se vedeau îndesate pahare de cristal, șfeșnice, bibelouri, o adevărată anticărie, față de care biroul ordinar, de brad lustruit, al lui Saferian distona. Pe el se înșirau, paradoxal, câteva cupe pline de spițerii, piper negru, scorțișoară, ceai. O candelă proptită de un trepied de sârmă ardea în fața unei icoane bătute în argint și rezemate deasupra unei mari case de bani. Rămași singuri, cu excepția lui Demirgian, care intra și ieșea din odăile lăuntrice, însoțind
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice călător, fie ortodox, fie armean, având întreținere gratuită. În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar și spițerii (farmacii). Cum mănăstirea Probota era una din cele mai importante din acele vremuri, bănuim că locuitorii comunei Lespezi și mai ales cei din satul Lespezi care aparțineau mănăstirii, beneficiau de asistența sanitară a mănăstirii. La începutul secolului al XIX-lea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dr. Lilioara P. Toma, medic la Spitalul „C. I. Parhon” Iași, dr. Crenguța Toma, stabilită la Iași, dr. Victor Grapan din Heci. Farmacii În secolul al XVIII-lea, pe lângă mănăstiri au luat ființă nu numai spitale mănăstirești, ci și primele spițerii (farmacii). Probabil că și Mănăstirea Probota avea spițerie, de care beneficia și populația din împrejurimi. Farmaciile au apărut, în general, înaintea spitalelor. Decretul din 14 august 1868 reglementa înființarea de farmacii în Principate, cu condiția ca în acele localități să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
I. Parhon” Iași, dr. Crenguța Toma, stabilită la Iași, dr. Victor Grapan din Heci. Farmacii În secolul al XVIII-lea, pe lângă mănăstiri au luat ființă nu numai spitale mănăstirești, ci și primele spițerii (farmacii). Probabil că și Mănăstirea Probota avea spițerie, de care beneficia și populația din împrejurimi. Farmaciile au apărut, în general, înaintea spitalelor. Decretul din 14 august 1868 reglementa înființarea de farmacii în Principate, cu condiția ca în acele localități să existe cel puțin un doctor sau licențiat în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu i-a răspuns niciodată. Deși seamănă atât de bine cu Gogol, așa cum au constatat și Valeriu Cristea și Brumaru, îmi place să cred că el nu ar fi spus, asemenea marelui prozator rus: „Scrisoarea-i o prostie! Scrisori scriu spițerii!”. Oricum, pot depune mărturie că, pe la începutul anilor ’90, mi-a vorbit, zâmbind enigmatic, despre existența scrisorilor lui Brumaru și m-a întrebat dacă nu le-aș putea publica eu în Viața Românească. Nu puteam. Nu doar fiindcă s-ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
mult sânge - orice încercare... iar rezultatele nu au fost de fiecare dată pe măsura sacrificiilor... Și, de fiecare dată, deși rușii se declarau aliații noștri, în realitate ne erau împotrivă... și-a exprimat Costăchel gândurile. De la Federală au trecut pe la spițerie. Apoi au umblat după târguieli. Când totul a fost gata au pornit spre casă... Ședeau pe capra căruței unul lângă altul, tăcuți. Fiecare cu gândurile lui. De pe culmea dealului, la ieșirea din târg, armăsarul s-a întins la trap sprinten
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vorbim de sămânță. Să socotim câtă sămânță ne trebuie la amândoi - a intervenit Petrache. Măi Petrache! Tu crezi că eu mai știu să fac o asemenea socoată? Lasă că mă pricep eu la trebușoara asta. Ți le socotesc ca la spițerie - a răspuns Petrache, înfoindu-se în pene... Bine ați venit, gospodarilor! - i-a întâmpinat bucuros inginerul Cicoare. Bine v-am găsit, domnule inginer! Cred că știți povestea cu lupul - a răspuns Costăchel. Cum să n-o știu, dragule? Numai că
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ctitorii, vodă cu tot neamul lui apărea ca un bazileu cu daruri de cărți sfinte și odoare, „spre slava lui Dumnezeu”, spunea el. Acum privea biserica mânăstirii și cele trei turnulețe ale paracliselor incluse în clădirile care adăposteau spitalul cu spițeria, casa doftorului, școala cu odăile dascălilor și chiliile călugărilor. Toate îndoielile i se stinseră, admirând silueta zveltă a bisericii; da, într-adevăr răposata nevastă-sa avea dreptate, lucrul pare neterminat, îi trebuie un zid de jur-împrejur ca la cetăți, ca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trebuie să se prezinte în mod convenabil. Dorindu-ți sărbători fericite și mulți ani cu pace și cu bine rămân al tău. M. Eminescu [plic: ] D-sale Domnului Ioan Creangă Iași Strada Băncei la debitul de tutun peste drum de spițeria Blaustein 166 [IACOB NEGRUZZI] Telegramă Jacob Negruzzi Otel Romania Iași Rog pe părintele Creangă Ca să sune din talangă, Din talanga cea de boi 186 {EminescuOpXVI 187} Ca să auzim și noi. Doresc să petreceți bine, Să nu mă uitați pe mine
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Iaca despre ce-i vorba: în luna octombrie 1778, Costandin Dimitrie Moruzi dă un hrisov prin care „spre mai bună stare și întemeierea țării acestie, am întărit cu hrisov gospod atât pentru leafa și îndestularea doftorului obștii, cât și al spițeriei din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor care vor fi la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
hrisov gospod atât pentru leafa și îndestularea doftorului obștii, cât și al spițeriei din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor care vor fi la Ocnă după vreme, văzând hrisovul domniei mele, așa să urmați după cum poroncim mai sus”. Asta da treabă, părinte, fiindcă trebuiau doftori și spițerii. În timp ce eu turuiam ca o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor care vor fi la Ocnă după vreme, văzând hrisovul domniei mele, așa să urmați după cum poroncim mai sus”. Asta da treabă, părinte, fiindcă trebuiau doftori și spițerii. În timp ce eu turuiam ca o morișcă, bătrânul și-a rotit privirea pe bolta cerească. Dragule, tare mă tem că ne-am cam luat cu vorba și am uitat de noi. Soarele îi taman în crucea zilei și noi încă sporovăim
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la doftorii și la mâncarea bolnavilor... ca să se păzească... la orânduitele ceasuri, după orânduiala doftorilor”. Vodă este și mai drastic când hotărăște: „Dohtorul cel mare al Curții gospod... să nu aibă cât de puțin amestec la spitalul acesta, nici la spițeria spitalului”. Numirea doctorilor se va face numai de către epitropi „pe care îl vor socoti de om vrednic”. Iar de se va întâmpla ca doctorului din spital „îi va prisosi vreme peste... slujba lui la spital și se va întâmpla să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lăcașu... făcătorului de minuni Spiridon început de alții pentru ca să se facă bolniță spre priimire și tămăduire bolnavilor... însă nesăvârșit fiind... am săvârșit toate celi trebunicioase ce lipsiia... prin a noastre domnești cheltuieli cu odăi rânduite pentru bolnavi... Așijdere și cu spițerie deosebită”. În acest așezământ, vodă mai spune: „Precum și pentru spital ce și pentru a obștii folos și odihnă de îndestulare cu apă iarăși... ziditu-s-au din nou doao ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului... locaș cu haznele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu capul în jos, nu se uită nici în dreapta, nici în stânga, poate-s cinșpe ani de când n-a mai ajuns în centru, și nici n-ar avea la ce. Ai aici tot ce-ți trebuie : cecul și frizeria la colț, spițeria și încălțămintea, telefon lângă aprozar, unde se duce cu fisele-n mână, dacă nu-i vecina Reli acasă, grătarul de unde-și cumpără totdeauna mici când se-ntoarce acasă. Pune tăvița de carton pe una din tarabele goale din piață, pune
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce-am zis ? Am zis că vine toată ziua - ce-i rău în ce-am zis ? Vine toată ziua și, ce mai faceți ?, cum apare. Ce mai faceți, ce mai ziceți, cum vă mai simțiți ? Ăsta, ca doctoru meu de la Spițerie : sunteți clienta mea număru unu ! Da la cap crez că-i cam... Lasă, nu mai tot sări ! Cine crezi că se uită la noi ? N-are nimeni vreme de noi, toți își vede de-ai lor, n-auzi ce hărmălaie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să Înceapă o nouă zi, cu toate ritualurile vieții de om bogat. În altă baie, cum tu n-o să ai niciodată, hollywoodiană prin formă, culoare și dimensiunile instalațiilor sanitare, orientală prin flacoanele de parfum, franțuzească prin sticluțele de porțelan de spițerie, În stil vechi, cu inscripții latine, Susan se desfăta sub duș. Uneori Julius se nimerea pe acolo și auzea glasul maică-sii cerîndu-i un prosop. Alerga să i-l aducă și vedea apărînd de după perdea, ca prin ceață, prin aburii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sub salcie. Câteva minute mai târziu, o mașină de piață m-a dus până În strada Cerrito. Fără a ceda diatribelor proferate de lacheu, o simplă unealtă pentru Madame Hsin și Tai An, m-am refugiat Într-o farmacie. În venala spițerie, mi-au oblojit ochiul și mi-au pus la dispoziție un telefon cu convorbiri limitate. L-am pus În funcțiune; cum Madame Hsin nu mi-a răspuns, i-am Împărtășit direct lui Tai An vestea fugii pe care o proiecta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Ulița cea Mare la vale spre bașcă (beci n.n),... unde este stâlpul cu fănar de-a curmeziș pe lângă drumul porței cei mari, până în zidul Curței gospod de lângă ceasornic,... pe care loc fiindcă și dumnealui doftoru vra să facă o spițerie de peatră cu a sa cheltuială pentru odihna de obște”. --Din acest hrisov aflăm multe lucruri noi: că lângă “Curtea gospod” se afla “bașca”, apoi “stâlpul cu fănar” și despre “Ceasornic”, dar nimic despre “spițeria doftorului Fotache”. Iată însă că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
doftoru vra să facă o spițerie de peatră cu a sa cheltuială pentru odihna de obște”. --Din acest hrisov aflăm multe lucruri noi: că lângă “Curtea gospod” se afla “bașca”, apoi “stâlpul cu fănar” și despre “Ceasornic”, dar nimic despre “spițeria doftorului Fotache”. Iată însă că, după 18 ani, adică la 6 septembrie 1794, doctorul Fotache vinde o bucată bună de loc din dania primită în aprilie 1776 de la Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]