79 matches
-
de loc din dania primită în aprilie 1776 de la Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe locul acela doctorul Fotache își făcuse “o pivniță de piatră cu crășmă, și deasupra două dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru odihna de obște”. Poate că spițeria s-o fi aflând în acea “pivniță de piatră cu crășmă și deasupra două dughene”. Mai știi? --Fiule, nu lua în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite, dar așa mi se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe locul acela doctorul Fotache își făcuse “o pivniță de piatră cu crășmă, și deasupra două dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru odihna de obște”. Poate că spițeria s-o fi aflând în acea “pivniță de piatră cu crășmă și deasupra două dughene”. Mai știi? --Fiule, nu lua în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite, dar așa mi se pare că stau lucrurile. --Ca niște oameni înțelepți ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la noi” (161, p. 10). Prin desele sejururi la Constantinopol ale dregătorilor români și prin importul de domnitori fanarioți, obiceiul ingerării opiumului și a teriacei a pătruns și la curțile domnești și boierești din Țările Române. În perioada fanariotă, prin intermediul spițeriilor, cârciumi- lor și hanurilor, al băcăniilor cu „coloniale” ținute de greci, turci și armeni, obiceiul ocazional de „a bea afion” (dizolvat în vin sau țuică) s-a răspândit și în mediul negustorilor și târgoveților români. Totuși, la 1835, starostele băcanilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tiriiac” (mss. BAR nr. 842, din 1819). Rămâne de văzut în ce măsură teriaca era folosită în mediul rural românesc la nivelul sfârșitului de secol XVIII. Probabil că nu foarte des (172), având în vedere faptul că se putea procura numai din spițerii, la prețuri destul de piperate. În 1765, de pildă, taxa vamală pentru importarea unei ocale de teriacă era de 22 de aspri, cam „cât o blană de sobol”. În 1792, aceeași taxă era de 18 bani pe oca, iar în 1818
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
509Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean Moldovei Scarlat Callimachi (1812-1819) - scria unui spițer urmă- toarele : „Saor Lochmane, trimite-mi trei dram[uri] spirt de afion, că-ți voi plăti”. Semnat : „Maria Call[imachi]”. Nu știm în ce scop cumpăra de la spițerie prima doamnă a Moldovei circa zece grame de „spirt de afion”, dar putem bănui că substanța solicitată era laudanum. Așa cum ne asigură Radu Rosetti, „în vremea lui Scarlat Calimah și a lui Ioniță Sturdza” exista într-adevăr în centrul Iașiului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zece grame de „spirt de afion”, dar putem bănui că substanța solicitată era laudanum. Așa cum ne asigură Radu Rosetti, „în vremea lui Scarlat Calimah și a lui Ioniță Sturdza” exista într-adevăr în centrul Iașiului, chiar în fața palatului domnesc, o „spițerie Lochman” (199, p. 109). De altfel, Nicolae Iorga susține că a existat „o întreagă dinastie de spițeri ieșeni Lockmann”, atestată de la a doua jumătate a secolului al XVIII-lea până la începutul secolului XX (269, p. 253). Un farmacist cu numele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
514, p. 125). Inițial, „burueana” tabac (prizată pe nas) era socotită „ca o medecină care vindeca toate patimile”, așa cum am văzut că apare într-un text din 1869, scris probabil de Gheorghe Asachi : „La început tabacul se afla numai pe la spițerii, care nu’l vindea decât după recepte [ale] doctorilor, care’l prescriau câte doze nasul pațientului avea să iaie pe zi !” (265). Năravul de a inspira praf de tutun pe nas n-a prea prins la români. A fost mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gardă permanentă pentru a-l străjui pe bietul don Federico, căruia doctorul Îi găsise trei coaste rupte, contuzii multiple și o ruptură rectală ca la carte. — A trebuit să cumperi ceva? — Medicamente și unguente aveau deja cît să deschidă o spițerie, drept pentru care mi-am permis să-i duc niște flori, o sticlă de colonie Nenuco și trei clondire de suc de piersici, preferatul lui don Federico. — Bine ai făcut. Să-mi spui cît Îți datorez, zise tata. Dar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
sigur că așa stau lucrurile, i-am răspuns bătrânului: Mi-am adus aminte, părinte. El este doctorul chirurg de la Spiridonie. Dar ce ți-a venit să deschizi vorba despre doctorul Locman? Păi nu este el cel care și-a făcut spițerie pe aici, fiule? Ai dreptate părinte. El a fost printre puținii doctori și spițeri care au avut dezlegare de la vodă să aibă spițerie în afara Spiridoniei. Acum să-mi spui de la cine a cumpărat casele în care a făcut spițerie? El
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a venit să deschizi vorba despre doctorul Locman? Păi nu este el cel care și-a făcut spițerie pe aici, fiule? Ai dreptate părinte. El a fost printre puținii doctori și spițeri care au avut dezlegare de la vodă să aibă spițerie în afara Spiridoniei. Acum să-mi spui de la cine a cumpărat casele în care a făcut spițerie? El le-a cumpărat de la Iordachi Costachi, care la 21 aprilie 1753 (7261) spune: „Fac înștiințare, cu acestu încredințat zapis al meu, pentru un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
făcut spițerie pe aici, fiule? Ai dreptate părinte. El a fost printre puținii doctori și spițeri care au avut dezlegare de la vodă să aibă spițerie în afara Spiridoniei. Acum să-mi spui de la cine a cumpărat casele în care a făcut spițerie? El le-a cumpărat de la Iordachi Costachi, care la 21 aprilie 1753 (7261) spune: „Fac înștiințare, cu acestu încredințat zapis al meu, pentru un loc de casă gata de pe Ulița Strâmbă din dosul pivnițăi mănăstirii Trei Sfetitelor și pe lângă dughenile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
după o altă foială, după alte toasturi în cuvinte subțiri și după hohotitoarea champagne, începură deplasările de protocol pe la morile de vânt din Cetatea furnicilor, pe la hrubele de vinuri, pe la teascurile de brânzeturi. Fură luate la rând pivele de postavuri, spițeriile producătoare de eau-de-vie, ca și cele de apă tare. Au fost cercetați croitorii, săndălarii, șurubarii, tăietorii de marmură, fierbătorii de vopsele și alți alcătuitori de vrednice bresle. Profitând de învălmășeala dintr-o distilerie renovată, greierele-viorist o luă razna pe străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
În memoriul său pe 1848, Comitetul Sănătății enumera măsurile suplimentare luate pentru stăvilirea molimei: adăugarea de doctori în cvartalurile în care bântuia holera mai cu furie (adică în al 2-lea, al 3-lea și al 5-lea); porunci date spițeriilor să fie deschise la orișice oră; deosebita priveghere a spitalelor, spre a avea tot ce le trebuie; dispersarea populației; "rînduirea de osăbiți boiernași la fiștecare cvartal". Cu toate măsurile adoptate, "holera secera fără cruțare și deosăbire în toate clasele lăcuitorilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la dispoziția cititorilor "o cărticică împotriva holerii, adică măsuri de pază și lecuire"276. Același periodic populariza - de bună credință, dar în mod naiv și neinspirat - așa-zisele mijloace "alese" împotriva "cholerei asiatice", adică niște "picături" aflate de vânzare în spițeria lui "Friederic Aităl" (Friedrich Eitel)277; despre compoziția acestor picături se păstra, bineînțeles, discreție. În sfârșit, ziarul de limbă germană "Bukarester Deutsche Zeitung" publica, la rândul său, date statistice asupra epidemiei de holeră din Capitală 278. După cum se știe, triumful
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și, decât să-i faci vreo rușine, mai bine să te duci pe pustii... - Da ce-ți veni? se oțărî aia mică din țoale. - Taci, că se scoală Aristică și ne dă afară. Tu nu vezi că miroși ca o spițerie? O să lași lămâiță cumetrii fără frunze și-o să ne afle mahalaua, mamă! Și când o afla, ne plângem de milă! Copila tăcuse vinovată. - Da cine-i? întrebase mai târziu coana Marioara. Afară lătrau dinii. - Nu știu, fa mamă, da parcă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
s-a topit de multă vreme. Acum ne întâmpină doar biserica Sfântul Pantelimon, fondată prin 1762 de niște negustori din târul Iașilor, pe locul unui fost cimitir. Lăcașul a fost cunoscut și ca biserică a pitarilor. Au venit apoi “doftorii”, “spițerii” și “bărbierii”, care în 1805 au zidit-o din piatră. Astăzi este paraclisul asociației medicilor și farmaciștilor ortodocși din România. Mi-ai umplut capul cu o sumedenie de informații, dar despre moș Creangă n-ai suflat o vorbă. Apoi moș
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
In spatele perdelei de fum scos de „hornoaica” lui, Pâcu, cu ochii mijiți, părea că dormitează. Lucrurile însă nu se petreceau deloc așa. O privire atentă ar fi descoperit că ochii lui Pâcu țintesc pe cine știe care, cântărindu-l ca la spițerie...Poate nici moș Dumitru nu știa câte parale face fiecare cărăuș, așa cum știa Pâcu. El însă nu sufla o vorbă măcar despre cele descoperite în urma unor asemenea „drămăluiri”. Lui moș Dumitru îi spunea câte ceva așa pe departe... Când Pâcu a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
T. Buhuși și Sfata Burgheloaia. Evreii, veniți din Galația, au deschis, la rândul lor, pe Ulița Mare, mici prăvălii și ateliere: croitorie (Ițic), tâmplărie (Simon), argintărie 14 (Zalman și Marcu), sticlărie (Leiba), pitărie (Bercu). Tot în centrul orașului se găsea spițeria lui Iacov Verujinschi, deschisă prin hrisovul dat de domnitorul Moldovei Mihail Sturza în anul 1840. Spițeria va fi transferată mai târziu lui Ioan Baiarde. În partea de răsărit a orașului, lângă Sinagogă, se construia, în 1846, prima școală românească; fondator
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Mare, mici prăvălii și ateliere: croitorie (Ițic), tâmplărie (Simon), argintărie 14 (Zalman și Marcu), sticlărie (Leiba), pitărie (Bercu). Tot în centrul orașului se găsea spițeria lui Iacov Verujinschi, deschisă prin hrisovul dat de domnitorul Moldovei Mihail Sturza în anul 1840. Spițeria va fi transferată mai târziu lui Ioan Baiarde. În partea de răsărit a orașului, lângă Sinagogă, se construia, în 1846, prima școală românească; fondator fusese un boier vasluian de origine greacă, venit din Bucovina pe nume Neculai Chiriac Hagioglu. Ca
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
decât că provenea dintr-o familie de evrei veniți din Galiția, cu studii la Viena, și că vine la 20 Vaslui și pentru comunitatea de evrei, comunitate care la acea vreme era destul de numeroasă. Prima mențiune documentară despre existența unei spițerii (farmacii) în târgul Vaslui o găsim într un hrisov dat de Mihail Sturza, domnul Moldovei, la 14 decembrie 1840, la Iași. Se precizează că în urma anaforalei Comitetului Sănătății (în care se arată că în târgul din ținutul Vaslui sunt îndeajuns
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Mihail Sturza, domnul Moldovei, la 14 decembrie 1840, la Iași. Se precizează că în urma anaforalei Comitetului Sănătății (în care se arată că în târgul din ținutul Vaslui sunt îndeajuns de populate), întărește lui Iacov Verujinschi, dreptul de a deschide o spițerie în târgul Vaslui. Se precizează că spițeria, împreună cu lucrătorii ei, este scutită de orice dare, însă avea datoria să dea medicamente fără plată la oamenii săraci. După patru ani, la 21 septembrie 1844, tot Mihail Sturza voievodul Moldovei transferă printr-
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
1840, la Iași. Se precizează că în urma anaforalei Comitetului Sănătății (în care se arată că în târgul din ținutul Vaslui sunt îndeajuns de populate), întărește lui Iacov Verujinschi, dreptul de a deschide o spițerie în târgul Vaslui. Se precizează că spițeria, împreună cu lucrătorii ei, este scutită de orice dare, însă avea datoria să dea medicamente fără plată la oamenii săraci. După patru ani, la 21 septembrie 1844, tot Mihail Sturza voievodul Moldovei transferă printr-un hrisov, dreptul lui Iacov Verujinschi de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
este scutită de orice dare, însă avea datoria să dea medicamente fără plată la oamenii săraci. După patru ani, la 21 septembrie 1844, tot Mihail Sturza voievodul Moldovei transferă printr-un hrisov, dreptul lui Iacov Verujinschi de a ține o spițerie în târgul Vaslui, cumnatului său Ioan Baiarde, spițer. Statisticile diverselor publicații demografice ne au lăsat date din care reiese că populația României între 1850 - 1874, varia între 4-5 milioane de locuitori, dintre care în cele 63 de orașe se stabiliseră
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
3 ori pe zi și apoi să bea cu un filigean dimineața, amiaza și seara, până când se va sfârși, păstrându-se Însă de acrime, de sărat și de apă rece, vreme cât le va bea. Pentru junghi: să mergi la spițerie (farmacie) și să zici să-ți facă pe jumătate de cot de pânză un blastor feriotic și Încălzindu-l să-l pui unde este junghiul, că va trece durerea. Manuscrisul nr.945, din anul 1833, Academia Română Rețetă de vătămătură: un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de 2-3 ori, că-i va trece. Pentru ca să crească părul pe cap: să ia rădăcină și frunze de brie, să facă leșie și să se spele pe cap. Pentru negi pe măini sau pe picioare: apă tare să cumpere de la spițerie (farmacie) și să se spele cu ea. Alta: să se spele cu must de balegă de vacă. Pentru păducel (panarițiu) pe mâini sau pe picioare: să facă leșie din coajă de păducel negru, care face păducele negre și să se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]