2,618 matches
-
o măsură, dar o strofă din Imnul Național? Decît să-l scurtăm pe poetul Imnului mai bine să tăiem din leafa senatorului. *Un medic și un fost sportiv din România și-au propus s-o fure pe Victoria Beckam, fosta Spice girls, actualmente soția marelui fotbalist englez. Au fost acuzați de complot. Poliția britanică n-a furnizat multe date. Dar unele întrebări persistă și ne fac să ne gîndim la poliția noastră mult hulită: ce complot erau capabili să pună la
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
glas/ ce pune vinul vorbelor pe masă. Se-oprește fuga timpului în ceas,/ femeie tristă, umbră luminoasă!/ Printre grădini întorsu-m-am acasă/ lângă cei vii, atâți câți au rămas." Versuri, epistole în eternitate: "Îți scriu smerit./ Culege vorbe-n spic,/ citește-le până se face zi,/ Ascultă-le apoi când eu voi fi/ de mult pierdut în marele Nimic." Starea poetului este una de reculegere - sub împunsăturile regretului față de miracolele vieții mai departe îmbietoare: "Nu mai visez! A început plecarea
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
de la t.v. sînt de obicei lamentabile. Ca să atragă cît mai mulți spectatori. Dacă vreau muzică, mă duc la Ateneu sau acolo unde cred eu că este o formație ca lumea de muzică bună. Să le ascult pe fetele de la Spice ori pe Andree este peste putința mea. Nu mă dau în lături să mă distrez ori să ascult bancuri. Dar nu cu Vacanța Mare, cu Banc Show (m-am uitat o singură dată și m-am crucit!) și nici chiar
De ce nu mă uit la t.v. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15205_a_16530]
-
l-am comentat” (cotidianul.ro; Timișoara); „a îmbucurat inimile noastre cu doua albume Worship” (radoos.com). Oricum, a îmbucura nu e un muntenism; atestat la Neculce, apare azi în alte pagini moldovenești: „fiu credincios al poporului, luminat și îmbucurat de spicul de griu și strugurul de poamă” (molddata.md); „Voievodul, îmbucurat, pune la cale mare pregătire” (balti.iatp.md). Uneori prezența sa poate fi explicată prin afinitatea cu stilul bisericesc: „acum împăcat, acum trudit, acum îmbucurat, acum trist cît muntele Golgotei
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
biografie și biografia lumii, dezolantă și totodată plină de făgăduința primenirii, între asumarea destinului românesc ( "cosmic crin") și reprezentarea mitopoetică a morții: "căci moartea nu-i decât o carte/ la care scriu și mă dedic,/ ca unui lan un simplu spic/ să am din viața ei o parte". Poet al "lucrării" și al "libertății între frați", Gheorghe Pituț, covârșit de nepăsarea milenară a Sfinxului, nu pregetă să-i pună la încercare misterul, inexistența și neantul în sonetele pariziene. Nu eternitatea Sfinxului
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
avea rost să merg mai departe și să întîlnesc aceeași viață, doar că mai bine supravegheată de oameni ai locului, care nu pricep nimic. Acolo, între mărfurile părăsite de cînd lumea, erau mărăcinișuri dese și holde părelnice, ierburi înalte cu spice înșelătoare, goale de bob. Nu trebuia decît să am curajul de a rămîne, de a mă întinde în culcușul vagabonzilor care nu se văd unii pe alții atît de larg e patul și să aștept ziua următoare fără să mă
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
de la fire limbă, dar tu ai crescut-o ca să ajungă muceniță! Ai primit gură ca să fie pavăză limbii, dar tu ai făcut din gură altar limbii. Ai primit pană pentru grai, dar când Ți s-a tăiat, ai arătat-o spic cu rod bogat. Ai primit limbă, slujitoare graiului, dar tu ai jertfit-o lui Hristos, oaie fără de prihană. Cu ce nume potrivit să-Ți cinstesc limba? Cu ce nume să Ți-o împodobesc?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântul al
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
stricăciunea, nici schimbarea vremurilor. Câți n-am cules mii și mii de vindecări din această sfântă raclă (a sfântului mucenic Iulian n.n.) de când s-a sădit trupul acesta în pământ, și rodul n-a pierit! S-au secerat lanurile, dar spicele nu s-au terminat! S a scos apa din izvoare, dar vanele de apă n-au secat, ci curg, curg mereu și nu se opresc, și, lucru de minune, apa ce izvorăște e totdeauna mai multă decât cea luată. Moaștele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
somn se dezlănțuie furiile aspirațiilor neonorate iau chipuri ursitele în oglinda apei din cristelnița botezului voiam să ajung ca bunicul plugar să leg cu o brazdă prispa de pragul orizontului ar însă pogoane de hârtie opacă tot aștept să rodească spicul din vârful suliței de stuf mă plec cu năduf peste boabele litere transportate spre moară în carele frazelor nu-ți mai spun nimic ție semănătorului de smsuri de linkuri de mailuri tu cultivi în pusta netului jumătăți de idei în
Poezie by Toma Grigorie () [Corola-journal/Imaginative/3553_a_4878]
-
nu știu cum să-și împartă cele două bucăți inegale cineva pune pe fiecare lucru câte-o culoare și pe fiecare limbă un sunet mâinile-mâinile tale în întuneric ascultă muzică bisericească mai încolo cerul cu găuri din care se auzeau voci și spice uscate vopsite albastru iar întunericul asculta respirația paginii Sub soarele palid uitând trandafiri roșii la ușa măcelăriei măcelarul pe jumătate mâncat de fluturi sub soarele palid uitând parcă și de frigul care se rostogolește peste noi din pânzele lui de
Poezie by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3985_a_5310]
-
case porți și ferestre zapezi contemporane Poate e dincolo de ele o parte din mine și mă urmărește Cum stau uneori în loc să-mi aduc aminte ceva Deh și respirația se mai oprește și maroniul fațadei Se desface în multe nuanțe și spicul ierbii dintre crăpături Își lasă semințe necomestibile dar ele germinează Și înmulțesc ierburile poate chiar acum poate La primăvară cînd se zice că da colțul ierbii Cînd umbli așa alene îți mai aduci aminte cum îi scriai fetei aceleia Din
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
Emil Brumaru Ranchiuna voastră flască n-ajută la nimic. Învîrt, mereu mai dulce, în pulberi titirezul, Zarul îmi cade-n șase, ca boabele din spic, Gustos și plin de lapte mi-e-n portocale miezul. De cît rahat vi-e-n suflet, vă iese și pe gură Și pe urechi, cu crieri amestecat urît, Și laba vă mînjește scriptura c-o fiertură De moi sudori ce locul împute, porci
Versuri cu năduf… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6969_a_8294]
-
zero mărturisește-i substanța! Prefer-o! acolo-n întunericul umed se zămislește nucleul meu muced (10 mai 2008) Ritual (târziu) mă umplu cu spirit precum lutul cu apă pe-amândoi același Logos ne-adapă eu sunt mai sărac cu trei spice albina-n zadar încearcă să mă ridice dar e prea târziu cerul îmbătrânește mi se învârte inelul morții pe dește cele trei spice ritualic le tund și-n sănătatea pământului mă scufund (28 mai 2008) Ritual (alb) iată-mă alb
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
spirit precum lutul cu apă pe-amândoi același Logos ne-adapă eu sunt mai sărac cu trei spice albina-n zadar încearcă să mă ridice dar e prea târziu cerul îmbătrânește mi se învârte inelul morții pe dește cele trei spice ritualic le tund și-n sănătatea pământului mă scufund (28 mai 2008) Ritual (alb) iată-mă alb precum un cub de sare o cicatrice care încă doare iată-mă prunc punctând în cer asteroidul morții efemer iată-mă orb și
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
Cine mai e ca tine, Moartea mea? Că de aici mi se trage și moartea, așa se zice. Moartea mea, unde te-ai ascuns tu, în lanul tău unduios ca părul pîn la brîu? Și de ce ai ațipit, acolo, printre spice? Moartea mea a adormit în lanul de grîu. Și grîul crește. Blonduț și molîu. Pămîntul crește și se afînează. Prin somn, moartea mea suspină. Că, deh, doar e și ea tot om. Femeie, ce-i drept, nu om. Și nici măcar
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
trudeau, încă de dimineață, elicopterele. Acolo erau așteptate de vînători, mai bine zis - trăgători. în autoturisme de teren cu capotele coborîte, trăgătorii fugăreau antilopele mai departe, împușcîndu-le din mers cu automatele, de aproape, fără să mai țintească, le secerau precum spicele pe ogor. în urma lor veneau camioane cu remorci, în care se încărcau trofeele, unul după altul, și oameni care strîngeau această recoltă gratuită." Să ne întoarcem la mistreții noștri. Vînătorile transformate în carnagii pot flata orgoliul participanților prin numărul mare
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
martorii închiderii chiar în zilele noastre a școlilor cu predare în limba română în Transnistria Moldovei. Sunt circumstanțe foarte speciale, dar care nu se exercită asupra intrinsecii valori a acestei ample antologii, de excelentă construcție într-un vast lan de spice pline. Altfel zis, secretul reușitei a constat în existența unei clocotitoare vieți literare, a unui însemnat număr de poeți și prozatori de vie chemare - de la patriarhul liricii basarabene Alexei Mateevici la Nicolai Costenco, George Meniuc, Magda Isanos, Aureliu Busuioc, Grigore
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
Moscovei... ș...țť Aveți versuri frumoase și în poezia Pe câmp. Trebuie să vă îmbogățiți însă gama imaginilor, acum încă atât de săracă, încât repetați, chiar în a doua poezie pe care o trimiteți, o imagine din prima: ŤGrâiele, cu spice dolofane, mustăcioase...ť ș...ț SEGHE - Tr. Măgurele. Cuvântul dv. pe un motiv de Mihai Beniuc nu e încă poezie, dar exprimă sentimente demne de oamenii patriei noastre. Vă cităm fragmentar: ŤSă fiu partidului oștean (lui Mihai Beniuc) Să fiu
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
pe Cel sfînt Și-apoi, credincioase, L-am pus în mormînt; În giulgiuri modeste L-am înfășurat, Aici, ah, noi peste Christos n-am mai dat. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Iubitorul, fericele, Care-a trecut făr^ dezicere Prin încercări, cîte-s spicele, Mîntuitul bărbat. Corul discipolilor Din pacea mormîntului, La cer stă-nălțatul Deasupra pămîntului, Sublim înviatul; Cu el bucuriile Creației stăruie; Ah, chinuri cu miile Pămîntul ne dăruie. În urmă, țărîne, Ne lași în mîhnire, Ah, plîngem, Stăpîne, A ta fericire! Corul
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
să cadă vestirea Domnului la mic și mare că fiul cu femeia lui o dată ne va urma pe căile lactee și fiu din fiu în dreapta c-o femee mulțește astre. Binecuvântată a șaptea poartă tremură la vamă fiți luminați ca spicul în rodire mireasa mea închină-te o, Mamă, coboară lanț și pod din nemurire. Râul din lacrimă MORmânt îmi ești într-un neplâns pământ /cuvântul sacru dintru început/ ochiul secund în Ochiul tău răsfrânt eclipsă-i cosinus și azimut. La
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic în vis. Dihanie e viața (îmi repeți cum peștele înoată pe uscat și cazna grea sub hămesiți nămeți cireșul altoit mi l-a uscat) Sunt caraule zi și noapte (trib cu ochi de lup la sângeros îndemn) tu (fiu rătăcitor
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
întorși în sine magii le pipăie prin fum îndreaptă trista cruce spre sânii grei pe rând până le simți sudoarea de smirnă rourând pe fața mea în febră. Cu plânsul meu ridic îmi sprijin ochi și tâmplă în ghimpe/spine/spic, cu mâinile tăcerii mă ții de subțiori și mâinile sunt aripi cu pași pierduți mă zbori deasupra pătimirii. Tăciuni vrăjiți ne țin înveșnicind durerea polenul plânge-n crin. Plângând te strigă Mame prin cântăreții-fii în țara ca o harfă � și
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
cameră mă întreb uneori dacă Antonin Dvoéák n-a scris pentru tine acel op din atmosfera albă de puțină cronologie e nevoie acum când, în asceza serii, exersezi cadenza din concertul final dar unde-i orchestra, întreb de sub coroana de spice, în timp ce o moleculă de apă, de pe fruntea ta, își desface în hăuri formula chimică din haloul arhetipal; e mereu în altă parte ceea ce vrem, spui tot mai stins și, cu-o mișcare de arcuș, înscrii într-un cerc domol curcubeul
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
tu toate crâșmele și a treia zi, când l-au adus acasă, avea mațele peste el și mașina nu mai voia să pornească. de când mă știu, aceste grâne se coc numai în amurg. la seceriș, tulpinile lor sunt vinete, iar spicul e bolnav și mistic. ai zice că prin boabe tușește un tuberculos, într-atât sunt de tumefiate. pâinea însă e gustoasă, iar copiii o înfulecă iute. până la doisprezece ani, n-am văzut la ei vreun simptom. după doisprezece însă, o
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
lanul din spatele casei purtînd în dreapta o lampă cu petrol, se așeza lîngă nucul sădit de bunul lui lăsînd blînd lampa lîngă trunchi, asculta mai întîi țîrîitul greierilor. foșnetul lanului, frunzelor. huruitul mărfarului în spatele colinei. mereu reluate pale de vînt culcau spicele încă verzi ivind gardul, casa cufundată-n întuneric sub lună, adăsta îndelungă vreme sărăcindu-și deplin duhul într-atît fără de un gînd încît cîinele săltînd prin lan către el se smerea deodată oprindu-se fără a-i mai linge ca-ndeobște
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]