422 matches
-
ca ingeniozitate matematic-șahistă ("Pe acoperișul poemului,/ matematicianul este cel care/ joacă șah cu piese de foc" - Tabla de șah) ori ca instrument soteriologic: "Poezia ne mîntuiește,/ scrie pe tăblița de la piept" (Factorul omenesc). De partea cealaltă, sîntem în măsură a spicui destule probe ale feminității "consacrate", afectiv sau chiar biologic iradiante, atenstînd fondul primordial robust pe care celebrizarea programatică nu-l poate suprima, ci, dimpotrivă, pare a-l scoate, prin contrast, într-un mai viu relief: intimitatea nocturnă ("Ore în șir
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
ca pe un epigon paradoxal, adică al unor scriitori pe care i-a precedat și influențat. l De la Iași ne sosește o agreabilă publicație concepută și scrisă integral de elevi și care se intitulează, cum altfel, Pupăza din tei. Vom spicui de la rubrica Perle una datorată unui elev (“Deși e cuprins de lanțuri Dan este legat sufleteșe de calul său“) și alta de care se face responsabil un profesor (“Mîine la matematică să nu te prind fără caiet de dictando “). l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
ajunge la destinație decât cu un efect nul, mai bine faceți să rămână din 15 versuri doar 3: "Cu Bonnie și cu Clayde ținându-mă strâns de mână/ Trec râzând sălbatic prin locuri urâte/ Dovadă pe tălpile mele această rugină". Spicuiesc economic din datele oferite: "puțin trecută de 30 de ani, scriu de când am învățat să citesc, trăiesc în provincie, am nevoie de confirmare, am publicat două cărticele de poezii în câteva exemplare, cred că am talent, doresc să public în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
Singurul meu copil doarme acum în această casă.[...] 1916. Ce ne va aduce oare?" Și între cele două praguri, războiul ca unică temă de discuție principală. Pentru că textul nu este lipsit de informații despre viața de familie, despre revelațiile autoarei spicuite din comportamentul oamenilor în cele mai diverse condiții, despre frumusețea peisajelor și valoarea monumentelor din patrimoniul istoric și artistic românesc. RĂzboiul este reținut în nuditatea faptelor care-l fundamentează și îi dau contur. Dardanelele, demisia repetată a lui Venizelos în
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Lectura ideologizantă. Cazul Eliade", respectiv "Mircea Eliade și dioptriile critice") în legătură cu tendința tot mai vizibilă de a-l reduce pe Eliade la un portret-robot de tip ideologic sau de a-i nega pur și simplu valoarea de cărturar. Iar exemplele spicuite din Idei în dialog nu ar trebui să se oprească aici. Pasionații de studii umaniste ar trebui să o citească de la un cap la altul, așa cum am făcut și noi.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
tuturor numerelor (45) de pînă azi! Ar trebui creată obligația abonării instituțiilor de învățămînt la această publicație consacrată închisorilor românești din timpul regimului comunist, spre aducere aminte a atrocităților cărora generațiile dinaintea noastră le-au căzut victimă. Nu se poate spicui dintr-un sumar excepțional, trebuie citit totul. Ca să nu uităm. Sau ca să aflăm. Cînd auzim tot mai des vocea sirenelor îngropării definitive a trecutului (pe cine mai interesează azi Securitatea? de ce să nu privim inainte? etc), nu putem decît să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc, cum se vede, monștrișori în paginile unei publicații pe care o citim (am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10,11, 12 din 2003) spicuim finalul: „Dezvăluirea păcatelor lui Lucian Pintilie, Șt. Aug. Doinaș, Ion Caraion și ale altor cîți vor mai fi, așa cum se face acum, printr-o lege a deconspirării dosarelor fostei Securități astfel încît să culpabiliteze încă o dată victimele, de cele mai multe ori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
închină un imn jemanfișist decît un poet in statu nascendi? Un poet spontan, apt a se produce la infinit? După cum poetul nu e decît un homo ludens, un copil întîrziat ale cărui producții reflectă regulile estetice ale jocului în sine. Spicuim din Roger Caillois cîteva trăsături ale jocului ce pot fi proiectate nemijlocit asupra creației poetice: o activitate „liberă”, „imprecisă”, lăsînd „o anumită latitudine în necesitatea de-a inventa”, „neproductivă” în sens pragmatic, „reglementată, instaurînd pentru un timp limitat o legislație
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
ne putem gândi la Urmuz); o odaie se umple subit de pălării, făcând ca invizibilul să devină vizibil; Toate ne lovesc pe la spate: - Izvoarele ce curg între frig și stupefacție. - Pieptenii care nu piaptănă pe nimeni. - Cataloagele marilor magazine"... Am spicuit absolut la întâmplare doar un mic număr de exemple ilustrative pentru acest univers de bazar obiectual și intelectual, în care secvențe de realitate se amestecă cu momente onirice, viul întâlnește inanimatul și mecanicul, un cuvânt poate căpăta consistență de personaj
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
în formula de până acum. Pentru cele care vor urma se vor găsi soluții "mai dinamice". Angela Martin a salutat întâlnirea din partea Institutului Cultural Român. Apoi președintele U.S. a dat citire mesajului adresat întâlnirii de către Primul-Ministru Adrian Năstase, din care spicuim: Identitatea Europeană este miezul întregului proces la finalul căruia să se regăsească valorile libertății, respectul față de lege, nevoia de afirmare și respectul celuilalt, păstrarea individualității (...) Inutil să adaug că, în conceptual identității naționale, identitatea culturală constituie un argument forte. Ea
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
estetic demodatele ei mijloace de exprimare". Cu alte cuvinte , o propagandă "rafinată", mai eficace prin racordarea ei parțială la substanța creației autentice. E o poziție bizuită pe un amestec de criterii, făcînd uz de o retorică ce se vrea conciliantă. Spicuim cîteva din pasajele ei: "Marxismul, doctrină generală, utilizată și de interesele unor partide burgheze rîvnitoare la votul muncitorimii, ca să devină organ, ca să capete viață,(...) trebuie să înțeleagă clipa socială pe care o trăiește. Nu un marxism " nouă religie, sterp și
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
Rampa din ianuarie și din aprilie, și de Pamfil Șeicaru în Curentul. Am aflat din articolul lui Sebastian că prozatorul a colaborat la Cruciada Românismului, gazetă de extremă dreaptă tipărită de Mihail Stelescu, fost camarad al lui Corneliu Zelea Codreanu. Spicuim din articolul lui Sebastian (ian. 1935), fraze cu bătaie lungă și care depășesc cu mult, azi, cazul Istrati: "Ceea ce spune d. Istrati în materie de doctrină politică e hilariant, pretențios, mediocru și " ca să vorbim limpede " prost. ș"ț Noi nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
și pornografia Într-o notă din "Revista revistelor culturale" (ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC, 9 noiembrie) dl. C. Stănescu atrage cu umor atenția Cronicarului "României literare" că n-a citit pînă la capăt Saeculum de la Focșani pe septembrie din care a spicuit cîteva afirmații ale lui E. Barbu din ineditul său jurnal. Dacă citea, Cronicarul ar fi descoperit că ideile regretatului redactor-șef al Săptămînii sînt încă, într-un anumit fel, de actualitate. Un oarecare Adrian Botez comentează noile manuale de istorie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
civil" dintre "trupele Securității și ale Armatei" din decembire 1989. Concluzie morală superbissimă: Se pare că vine o vreme. Dar nici eu n-o voi ocoli!" Rămășițele comuniste și mîntuirea neamului În consistent număr este acela al Contemporanului pe septembrie. Spicuim textul memorialistic al lui N. Breban despre Matei Călinescu, cu un puternic accent emoțional, paginile despre Doinaș și Afinitățile nedezmințite ale lui Ion Ianoși. l Interesante, ca totdeauna, considerațiile lui Alexandru George din serialul (ajuns la episodul 5). O propunere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
manuscrisul cărții frumoase, mereu, și noi ne trecem neconsolați, și totul în jurul nostru se scumpește inadmisibil și se strică, până la pierdere și renunțare" l Cu adevărat numai bună de citit, revista RAMURI, cum atâta lume recunoaște și din aprecierile căreia spicuim: N. Manolescu, Al. Cistelecan, Gh. Grigurcu, G. Dimisianu, E. Negrici, Nicolae Breban sunt doar câteva din numele ce mărturisesc în acest caz. Și lucrul nu ne surprinde, urmărind semnăturile importante și temele splendide ce se rulează număr de număr, aspectul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
sută, ci dintr-o tradiție întreagă. Personală și de grup. Incredulii (care-și rîd de aste vorbe...) se pot îndupleca răsfoind, măcar, o carte recentă, Puterea morților asupra celor vii, ,culegerea" apărută la Polirom din poeziile Gabrielei Melinescu. Primul mănunchi, spicuit din Ceremonie de iarnă (1965), separă un ungher în care, deodată cu hîrjoana de cotoșmani (moi și rotunzi, pe cît îi arată desenele roșietice, de ,însoțire"), găsește loc și conversația să lăstărească: ,Sau ai plecat demult și ai lăsat/ o
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
scurta scrisoare a lui Mario Luzi, care se angajează: "cu Marco Forti vom vedea ce se poate face pentru l'Alamanacco." De la Marco Forti, important critic literar și responsabil editorial la Mondadori, am primit patru scrisori, între 1972 și 1975. Spicuiesc din ele unele elemente. Pe 20 septembrie 1972 (abia plecasem din Italia, după prima mea mică bursă la Perugia), el îmi scria pe adresa Uniunii Scriitorilor din România, șoseaua Kiseleff numărul 10: Entuziasmul cu care vă ocupați de literele italiene
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
trebuie să fie foarte mari, pentru a putea trece peste învelișul total nefericit al traducerii. Nu știm cât de bine stăpânește traducătorul limba spaniolă, dar pe cea română nu o stăpânește de fel. Și mai ales nu posedă sensul cuvintelor. Spicuim la întâmplare: "Locuitorii (Lugojului, n.n.) nu cunoșteau antisemitismul și nici altă intransigență" (p. 44); Gelu Barbu este ales de coregraful Ivan Curilov "să îndeplinească responsabilitatea în Pas de trois" (p. 47); Baletul rus va perpetua "cele mai purificate instrucțiuni de
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
cazul, defensiva și ofensiva în armura polemicii. Paradoxal, obiectivitatea poate favoriza atitudini neconcesive, tranșante. Să punem acum punctul pe i: G. Dimisianu e, nu o dată, un polemist ce se ignoră, aidoma faimosului erou molieresc ce făcea proză fără să știe. Spicuim doar două exemple din interviul din care am extras pînă acum cvasitotalitatea citatelor. D. Țepeneag, care a blamat autodemiterea, discreditarea întregii critici românești de pînă în 1989, afirmînd că s-ar cădea a avea mai multă încredere doar în analiștii
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
Nicolae Manolescu M-am referit în editorialul trecut la Umberto Eco. În aceeași culegere, găsesc un text în care eseistul și romancierul italian se amuză copios pe seama unei culegeri de judecăți critice negative pe care André Bernard le-a spicuit din referate editoriale, recenzii din presă ori mai știu eu ce. Toate se referă la cărți socotite astăzi celebre și aparțin unor critici la fel de celebri, măcar în epoca în care au trăit. Unele ies, evident, de sub condeiul unor profesioniști și
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
cele trei volume din Jurnalul d-nei Monica Lovinescu de la Humanitas. Sigur că le-am citit cu toții (volumul al III-lea a primit Premiul pentru Cartea Anului pe 2003 al României literare) și că notele autoarei ne erau cunoscute. Dar, așa cum spicuiește recenzentul anumite pasaje, ne devine evident un lucru peste care am trecut prea ușor la lectura volumelor. Se știe că d-na Lovinescu, prezență emblematică din 1962 în 1992 la Radio Europa Liberă (dl Morariu scrie recenzia, coincidență!, exact în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
la onoruri pe care nici că le visau, oricît l-ar fi slujit, în regimul lui Ceaușescu. Căile istoriei sînt cîteodată la fel de misterioase ca ale lui Dumnezeu. * ARCA (nr. 1-2-3 din 2004) vine cu mai multe lucruri demne de atenție. Spicuim: un lung studiu al d-lui Iulian Negrilă despre Ioan Slavici - jurnalist (ce e drept, în pofida titlului, în studiu e vorba mai mult despre memorialist și nuvelist decît despre autorul acelor articole politice care i-au scandalizat, între alții, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
pediatrie a spitalului nostru, și Liliana Raluca Băia - a cărei prezență ne-a emoționat pe mine și pe colega mea, Laura Ion, deoarece ne-a fost mentor în anii de rezidențiat. Desigur, nu putem cita numele tuturor participanților, dar mai spicuim câteva: domnul doctor Dan Iordăchescu, șeful secției de Medicină internă, secondat de un alt distins internist: doctorul Liviu Leșanu. Am fost plăcut surprinși de prezența experimentaților neurologi Iulia Iufu, Mircea Moldovan și Eduard Alin Georgescu, și a numeroși chirurgi (între
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
Comprimate în primele două paragrafe ale eseului Urme de lacrimi în piatră, considerentele din care am selectat mai sus au menirea de a contura fundalul grav și tonul de dangăt de clopot mitropolitan pe care sunt narate, ultra-succint, cinci momente. Spicuim cu parcimonie maximă, deși ele s-ar cuveni să fie citate integral. Spațiul nostru tipografic ne presează, însă... Așadar: 1. ,,Dacă noi vom tăcea, pietrele vor striga!”, scria bucovineanul N. Tcaciuc-Albu, refugiat la Sibiu în vara anului 1940. Și pietrele
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
1986; Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, promoția anului 1990; Institutul Biblic din Ierusalim, perioada anilor 1991-1994; Cursurile de doctorat le-a urmat la Institutul Biblic din Ierusalim, domeniul Biblice, Egiptologie și Orientalistică. Iar din activitatea sa bogată și deosebită spicuim următoarele: În anul 1980 și-a început viața monahală la Mănăstirea Lainici, județul Gorj; A fost hirotonit Diacon la aceeași mănăstire în 6 august anul 1990; A fost hirotonit Preot la Mănăstirea Tismana - Gorj în ziua de 15 august anul
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]