15 matches
-
Sudan ("Sorghum sudanense") este o specie de plante furajere, foarte valoroasă și foarte rezistentă la secetă, înrudită cu sorgul. Iarba de Sudan prezintă o plantă cu înălțimea de 1,5-2 m cu 3-5 internoduri, panicul răsfirat, ramificat, de 20-40 cm, spiculețele dispuse câte 2-3 în vârful ramificațiilor, doar unul din ele fiind fertil, glume fin păroase, paleile florale cafenii-deschise, lucioase. Semințele au formă alungită, cu capetele ascuțite, cu palee lucioase, de culoare cafenie-deschisă, măsurând 3-4 mm. Fructul este o cariopsă (fruct
Iarbă de Sudan () [Corola-website/Science/314112_a_315441]
-
Cine-și dădea marfa pe mâna lor ca să fie potrivită și făcută cât mai ademenitoare pentru mușterii ieșea mai câștigat. Dacă aveau de vândut, să zicem, niște grâu alac (o prăpădenie de grâușor - mai mult o buruiană - care făcea În spiculeț un singur bob; unul singur, mama ei de viață), totul se petrecea cu un zgomot ascuțit și Învăluiri șirete În vorbe. Cumpărătorul era amețit și Încredințat În gura mare și cu tremur În glas că În acele boabe amestecate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
înfrățire se observă o brunificare a rădăcinilor și bazei tulpinilor de la plantele infectate. Aceste plante sunt ceva mai mici și vor forma spice mici, albe. Cea mai periculoasă fază de îmbolnăvire a plantelor este cea de după înspicare, când se observă spiculețe răzlețe, porțiuni de spic sau chiar spice întregi atacate, ce prin decolorare devin gălbui apoi ușor roz, mai ales la călcâiele rahisului sau chiar pe tot spicul dacă vremea este umedă. Cariopsele ce apar sunt șiștave, cu facultatea germinativă și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
faza de înfrățire se observă o brunificare a rădăcinilor și bazei tulpinilor la plantele infectate care sunt ceva mai mici și prezintă spice mici, albe. Cea mai periculoasă fază de îmbolnăvire a plantelor este cea de după înspicare, când se observă spiculețe răzlețe, porțiuni de spic sau chiar spice întregi atacate, ce prin decolorare devin gălbui, apoi ușor roz, mai ales la călcâiele axului sau chiar pe tot spicul, dacă vremea este umedă. Semințele ce apar sunt șiștave, cu facultatea germinativă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sistemice, procentul plantelor tăciunate s a mărit considerabil. Simptome. Plantele infectate au o înălțime ușor scăzută și un aspect rigid. La ieșirea spicului din burduf, se observă că acesta este învelit într-o membrană fină, argintie sub care toate componentele spiculețelor sunt distruse și transformate într-o pulbere brună-negricioasă. După ruperea membranei, vântul răspândește pulberea de spori și din fostul spic rămâne doar axul. Atacul se observă uneori numai la spicul tulpinii principale, alteori și la spicele fraților (fig. 4). Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îngrijorător. Simptome. Plantele atacate se recunosc destul de dificil până la înspicare, deoarece singurele simptome evidente sunt scăderea înălțimii cu 10-20 % și ușoara colorare în verde-albăstrui a frunzelor. La ieșirea din burduf se constată că spicele mălurate au mai multe boabe în spiculețe, toate spiculețele sunt cu semințe (chiar și cele de la vârful și baza spicului) iar poziția spicului, rămâne dreaptă până la recoltare. Din cauza semințelor care sunt și mai lungi și mai groase decât cele sănătoase, glumele și paleele sunt îndepărtate, spicele apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Plantele atacate se recunosc destul de dificil până la înspicare, deoarece singurele simptome evidente sunt scăderea înălțimii cu 10-20 % și ușoara colorare în verde-albăstrui a frunzelor. La ieșirea din burduf se constată că spicele mălurate au mai multe boabe în spiculețe, toate spiculețele sunt cu semințe (chiar și cele de la vârful și baza spicului) iar poziția spicului, rămâne dreaptă până la recoltare. Din cauza semințelor care sunt și mai lungi și mai groase decât cele sănătoase, glumele și paleele sunt îndepărtate, spicele apar zburlite, cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
foarte mici, a căror semințe sunt aproape sferice. Deși, conținutul seminței este transformat în spori, masa acestora este densă și se sfărâmă greu. Plantele atacate au un număr mai mare de frați dar fiecare spic are un număr redus de spiculețe (fig. 6). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol sub formă de spori, deoarece plantele atacate de mălură pitică nu sunt recoltabile, pentru că nu au înălțimea necesară pentru a fi tăiate și aduse în combină. Spicele mălurate rămân pe sol iar prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și prezintă dungi brune, longitudinale și transversale care dau pe pete un aspect de rețea. Zonele de lângă pete se albesc, suprafața uscată se acoperă cu un puf catifelat și în scurt timp frunzele se rup transversal. Pe glumele și paleele spiculețelor apar pete liniare, brune-închis, iar semințele ce se formează au pete brune-negricioase și conțin miceliul de infecție rezistent și puternic deshidratat. Transmitere-răspândire. Ciuperca aceasta se răspândește la fel ca cea ce produce sfâșierea frunzelor, Pyrenophora graminea. Prevenire și combatere. Măsurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
producea constant pagube de 1-10 % însă acum, frecvența bolii este mult mai mare datorită neexecutării tratamentelor seminale obligatorii. Simptome. Plantele atacate înspică mai devreme cu câteva zile decât cele sănătoase și la ieșirea spicului din burduf se constată că toate spiculețele sunt distruse, transformate într-o pulbere brună negricioasă reținută de o membrană a ciupercii, fină, argintie. Membrana se rupe, pulberea este dispersată de vânt și din fostul spic rămâne doar axul (fig. 16). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul înspicării
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
va apărea în vară. Ciuperca se poate transmite și prin intermediul sporilor din sol mai ales în regiunile secetoase. Sporii germinează lângă sămânță, apare miceliul de infecție ce pătrunde prin colțul tânăr în plantulă. Miceliul crește odată cu planta și va distruge spiculețele. Infectarea plantulelor se face cu ușurință dacă solul are umiditatea de 50 % și dacă temperatura este cuprinsă între 10-30șC. Prevenire și combatere. Întrucât sporii ciupercii se găsesc aderenți la semințe, tratamentele efectuate cu fungicide de contact ar fi eficiente dar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
obligatorii. Simptome. Plantele bolnave se pot recunoaște ușor în lan în momentul premergător apariției paniculelor când, burduful este de culoare galbenă-verzuie și se deschide mai târziu decât la plantele sănătoase. Paniculele bolnave sunt drepte, cu ramificații puțin răsfrânte și cu spiculețele distruse, transformate într-o pulbere brună negricioasă de spori. Glumele pot fi total sau parțial distruse, în acest ultim caz, partea lor superioară persistă și formează deasupra masei de spori un înveliș fragil, ce se rupe și sporii sunt împrăștiați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare pe vreme secetoasă și călduroasă și se caracterizează prin distrugerea totală a paniculului și răspândirea rapidă a sporilor; forma de tăciune zburător tare, ce apare pe vreme răcoroasă și umedă și se caracterizează prin distrugerea parțială a paniculului (numai spiculețele inferioare). Masa sporiferă este dură, compactă și se răspândește greu, abia la recoltare. Rareori se poate constata și atacul ciupercii pe frunze sub formă de dungi negre pulverulente. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul înfloririi ovăzului prin sporii de rezistență purtați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aveau nevoie de stropiri, iar murele erau enorme, cît buricul degetului mare al unui salahor. De unde ai fi coborît în enorma căldare, trebuia să suporți zgîrieturi de tot felul și, în plus, pantalonii se umpleau de fel de fel de spiculețe, scaieți minusculi și alte componente ale unor ierburi pe care nu le cunosc. Chiar cărările bătătorite într-un fel erau acoperite de o vegetație aeriană înfrățită, ca să le ascundă. Oriunde ai fi săpat 2-3 metri adîncime pe acolo dădeai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cană de apă clocotită. Se bea câte o cană de 3 ori pe zi. Ceai din frunze și flori de foaie grasă, o linguriță la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Ceai de foaie grasă, ventrilică, rădăcină de spiculețe și frunze de pătlagină (2 linguri din fiecare), 2 lingurițe de amestec la o cană. Se beau 2 căni pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Ceai de plămânărică, 2 lingurițe de plantă la o ceașcă. Se beau 3 cești pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]