613 matches
-
manuscris muzical în notație psaltică hrisantică, din secolul al XIX-lea, nesemnalat în cataloagele manuscriselor psaltice din țara noastră<footnote Alexie Al. Buzera, Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1999; Marcel-Ionel Spinei, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea I)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 4-6, pp. 264-394; Idem, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea a II-a)”, în: Biserica Ortodoxă Română
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Alexăndrel Muzica bisericească în Moldova secolului al XIX - lea, Iași, Editura Sf. Mina, 2009; footnote>, cărora se adaugă studii consacrate manuscriselor de muzică bizantină, începând cu Constantin Erbiceanu, Alexandru Iațimirski, episcopul Melchisedec, I. D. Petrescu și ajungând la Margareta Cervoneac, Marcel Spinei, Vasile Stanciu, Gheorghe Neacșu etc. Recent, Universitatea de Arte „George Enescu” s-a dovedit receptivă față de propunerea pe care am înaintat-o de a începe mult doritul și așteptatul catalog al manuscriselor cuprinzând muzica de cult și acțiunea s-a
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
turle-acum întorși în sine magii le pipăie prin fum îndreaptă trista cruce spre sânii grei pe rând până le simți sudoarea de smirnă rourând pe fața mea în febră. Cu plânsul meu ridic îmi sprijin ochi și tâmplă în ghimpe/spine/spic, cu mâinile tăcerii mă ții de subțiori și mâinile sunt aripi cu pași pierduți mă zbori deasupra pătimirii. Tăciuni vrăjiți ne țin înveșnicind durerea polenul plânge-n crin. Plângând te strigă Mame prin cântăreții-fii în țara ca o harfă
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > TĂCEREA GHIMPILOR/ IL SILENZIO DELLE SPINE Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Postfață Poezie și Cunoaștere, Poezie și Spiritualita-te, Poezie și Destin, Poezie și Iubire, iată coordonatele esențiale în jurul cărora pivotează textele poetice ale Viorelei Codreanu
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
Toate Articolele Autorului Postfață Poezie și Cunoaștere, Poezie și Spiritualita-te, Poezie și Destin, Poezie și Iubire, iată coordonatele esențiale în jurul cărora pivotează textele poetice ale Viorelei Codreanu Tiron în cel mai recent volum bilingv româno-italian Tăcerea ghimpilor / IL SILENZIO DELLE SPINE. Autoarea consideră poezia drept punct de referință fundamental, un fel de stea polară călăuzitoare, căci vocea poeziei este unica ce rămâne înainte de tăcere, atunci când cuvintele comune nu mai izbutesc să întrupeze expresia sensului pro-fund al ființei și tentativei noastre de
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
peste tot acest univers/ pentru că va ști/că din pulberea ce va fi/ îți va putea zâmbi ca unui străin“ (Atât de mult). Cheia de lectură a prezentei cărți poate fi autoportretul tragic din poezia „Tăcerea ghimpilor (Il silenzio delle spine). Poeta se identifică între cer și pământ în „lacrima oarbă“, în „golul prăpastiei”, din care se întrupează sub zodia luminii astrale (stea, rază, soare), echivalentul imaginific al propriului spirit, sau al unei alte „tăceri“. Dacă postmodernitatea pare să fi pierdut
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
nebănuit se stinge/printre genele coborâte ale uitării/ de semeni” (Nimeni nu vede). În versurile pe care le-am citat putem descifra și un alienant peisaj sufletesc de factură expresionistă, destul de frecvent în florilegiul bilingv Tăcerea ghimpilor / Il silenzio delle spine, ce rezonează cu erezia și rebeliunea din care își trage originea misterul poeziei (Tăinuită în cuvinte). Versurile poetei noastre par a trăi ceea ce în Renaștere era cunoscut sub numele de „tragedia neîmplinirii”: „Undeva ― departe-aproape se auzea/ tânguirea sfâșietoare, dureroasă,/ a
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
alla sua immagine nell’acqua? A chi importa del cielo rovente con ciocche canute lasciate da nuvole insofferenti d’azzurro ? Tante domande mi restano... cui l’universo risponde sempre col suo immenso mutismo. Referință Bibliografică: Tăcerea ghimpilor/ Il silenzio delle spine / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorela Codreanu Tiron : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
XIV. ÎL SILENZIO DELLE SPINE - VERSIUNE ÎN LIMBA ITALIANĂ: GEO VASILE/ VOL. ÎN CURS DE APARIȚIE!/, de Viorela Codreanu Tiron , publicat în Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015. A CHI IMPORTĂ A chi importă l’apprensione e la mestizia delle stelle che calano în
VIORELA CODREANU TIRON [Corola-blog/BlogPost/380687_a_382016]
-
din Italia. Una dintre acestea o invită să-și expună creațiile acolo. După numeroase „aventuri“ locale, care au durat aproape doi ani, se vede în posesia râvnitei vize și în curând debarcă la Ferarra. Destinația sa era Galeria Lido di Spina, aflată pe malul mării, unde urma să stea o lună. Lucrările i-au fost vândute și este solicitată să mai rămână o lună, timp în care pictează, croșetează și tricotează haine care se epuizează văzând cu ochii, tot prin intermediul galeriei
Agenda2003-30-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281295_a_282624]
-
Expoziții și colecții ale Flaviei 1994 - pictură la Clubul Elevilor din Lugoj 1995 - pictură la Restaurantul Tivoli din Lugoj 1997 - pictură Galeria Acces - Tibiscus -iulie și decembrie 1998 - pictură Galeria Acces -Tibiscus- februarie și mai 1998 - pictură Galeria Lido di Spina (Italia) 1999 - pictură Cercul Militar Lugoj 1999 - realizează colecția primăvară-vară pentru Casa de modă „Silvia“ din Lugoj 2000 - martie - realizează colecția Avangarde pentru firma „Filseta“ din Lugoj 2000 - aprilie - colecție proprie de tricotaje 2002 - realizează o colecție couture personală formată
Agenda2003-30-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281295_a_282624]
-
centrul medical „Euroclinica“ din Timișoara. În cursul lunii iunie, la „Euroclinica“ se derulează consultații preliminare de specialitate pentru pacienții cu hernie de disc, cefalee, sindrom de tunel carpian, perioatrite, ulcere varicoase, pinten calcanean, spondiloză cervicală, discopatie lombară, hidrocefalee, spondiloză toraco-lombară, spina difida. În 15 și 16 iunie, dr. Francesco Guerreschi de la Universitatea din Siena (Italia) va efectua la „Euroclinica“ intervenții cu laser pe pacienți cu miopie, hipermetropie sau astigmatism. Informații, de luni până vineri între orele 9 și 19 sau sâmbăta
Agenda2004-23-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282500_a_283829]
-
la Padova, unde a expus 100 de caricaturi cu tema „România de ieri și de azi“. I s-a impus acest lucru deoarece italienii știau prea puține lucruri despre țara noastră. În 2000 a avut o expozitie la Lido di Spina, pe malul Mediteranei, când a reușit să ajungă și la Bassano del Grappa, la nord de Veneția. „Am nimerit la prima ediție a festivalului de artă de stradă, iar eu, cu caricatură, am avut un mare succes și priză la
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
de-a lungul a trei generații și conține multă ficțiune, pornind de la o istorie reală: viața unui unchi de-al meu. Este tot un crâmpei de viață romanșă. Mai am pe masa de scris o lucrare de istorie literară La spina ella spatla (Spinul dintre omoplați). Spinul reprezintă meseria de scriitor. Încerc să deduc motivația de a scrie pentru unii dintre cei mai reprezentativi autori romanși: G.G. Muoth, G.A. Huonder, P. Placi a Spescha, P. Lansel și alții. Ce i-
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
stofe etc.,biserici chiar, Scossacavalli, fântâni, cea a lui Carlo Maderno, din fața pomenitei biserici, vor fi translate, refăcute în vecinătate, sau se va renunța la ele. Modernă Via Conciliazione ( evident de la „Reconcilierea” din 1929) se află, largă,rectilinie, în locul vechii „spine”, formate din mulțimea edificiilor de odinoară, acestea cam îngrămădite, cum arată imaginile gravurilor din epoca. Nici Via Conciliazione nu e în Vatican, jurisdicția statului italian se întinde până la scările care urcă spre Bazilica Sân Pietro. Piața Sân Pietro e spațiu
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
de viață: fatalmente, iubirea prea arzătoare sufocă, nimicește, distruge: “Florian: Pentru că te lipești ca o plantă agățătoare de ființa unui arbust otrăvitor și în loc să-l sufoci cu îmbrățișarea ta, ești sorbită de către acesta până la ultima picătură de sevă (...) Eu sunt spinele. Toată viața m-am apărat de flori, ca să le feresc de suferință. Ele au fost atât de inocente, încât au crezut că sunt protejate de un spine. Cum să înțeleagă florile spinii? Nici spinii nu-și înțeleg ascuțimea făpturii. Sau
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
îmbrățișarea ta, ești sorbită de către acesta până la ultima picătură de sevă (...) Eu sunt spinele. Toată viața m-am apărat de flori, ca să le feresc de suferință. Ele au fost atât de inocente, încât au crezut că sunt protejate de un spine. Cum să înțeleagă florile spinii? Nici spinii nu-și înțeleg ascuțimea făpturii. Sau poate sunt o plantă carnivoră? Atrag florile, pe urmă le devorez”. Și aici e vorba de un soi de devorare, ca și a păianjenului din piesa precedentă
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
mare, la prezidiul reuniunii (în ordinea locurilor, de la stânga la dreapta în fotografia atașată) au luat loc președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan, dr. Tudor Nedelcea, acad. Eugen Doga, acad. Vasile Tărâțeanu, acad. Mihai Voicu, acad. Victor Spinei, acad. Eugen Simion, acad. Maya Simionescu, speakerul de facto al manifestării, acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Breban, poetul Viorel Dinescu, acad. Nicolae Dabija, general (r.) Mircea Chelaru, dr. Nicolae Georgescu, dr. Vasile Băhnaru. Din grupul botoșănenilor au făcut parte, printre
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
cunoșteam, ci că dumnealui nu mă cunoștea pe mine!”. Eugen Simion: „Între Dumbrăveni și instituția Academiei Române s-a înfiripat o legătură strânsă; din păcate, Ministerul Culturii este unul care se oferă ca monedă de schimb între partenerii de guvernare”. Victor Spinei: „Eminescu, vârful de lance al simțirii românești, nu este suficient de bine promovat în afara hotarelor”. Nicolae Breban: „Cuvântul «cultură» a fost aproape uitat de conducătorii acestei nații, iar a scoate din programa școlară limba latină este ca și cum i-ai tăia
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
laudatio în care i-au fost subliniate meritele de excepție în strângerea legăturilor dintre românii de ambele părți ale Prutului și în promovarea limbii și literaturii române. Au fost declarați cetățeni de onoare ai localității Dumbrăveni următorii: Eugen Doga, Victor Spinei, Victor Crăciun, Mircea Chelaru, Mihai Voicu, dr. Alice Grasu, directorul Serviciului de Ambulanță București, Lucian Chișu, epigramistul Gheorghe Bâlici (cu un gest frumos, oferirea unei părți din timpul afectat și bunului prieten, epigramistul Vasile Larco de la Iași), Florin Adam, Doru
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
străinătate, contribuind la înțelegerea gândirii componistice enesciene, mereu mai ramificat și mai în profunzime. Multe dintre comunicări au pus în discuție aspecte inedite ale vieții și creației lui George Enescu. Spicuiesc câteva: Enescu și Grecia. Enescu și compozitorii greci (Marcel Spinei), Enescu și Basarabia (Vasile Vasile), Enescu în conștiința artistică românească (Sanda Maistorovici) - o interesantă trecere în revistă a felului în care a fost privit și reprezentat chipul lui Enescu de către câțiva dintre sculptorii noștri, Octetul de George Enescu și Cvartetul
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
bizantine, din cultura muzicală autohtonă și străină. Concertul de la Ateneu a fost o manifestare dedicată exclusiv muzicii bizantine: autentice - din repertoriul românesc de Paște, cu Macarie ieromonahul (aranjament de D.G.Kiriac), Ioan Popescu-Pasărea (aranjament N.Lungu), Constantin Dragușin și Marcel Spinei - interpretate de Corala de muzică psaltică condusă de pr. compozitor Constantin Drăgușin, și muzică contemporană de influență bizantină, cu lucrări de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu, Petros Franghistas, Felicia Donceanu, Dimitri Nicolau, Doru Popovici și Marcel Spinei, în rezonanța ansamblului CONTEMPORAN
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
Constantin Dragușin și Marcel Spinei - interpretate de Corala de muzică psaltică condusă de pr. compozitor Constantin Drăgușin, și muzică contemporană de influență bizantină, cu lucrări de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu, Petros Franghistas, Felicia Donceanu, Dimitri Nicolau, Doru Popovici și Marcel Spinei, în rezonanța ansamblului CONTEMPORAN condus de compozitorul Marcel Spinei. Concertul a avut invitați de excepție din Grecia, din Italia - violistul și violonistul Mihai Spinei - prim-solist al Filarmonicii din Palermo, iar din România, soliști de talie mondială, precum: soprana Georgeta
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
muzică psaltică condusă de pr. compozitor Constantin Drăgușin, și muzică contemporană de influență bizantină, cu lucrări de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu, Petros Franghistas, Felicia Donceanu, Dimitri Nicolau, Doru Popovici și Marcel Spinei, în rezonanța ansamblului CONTEMPORAN condus de compozitorul Marcel Spinei. Concertul a avut invitați de excepție din Grecia, din Italia - violistul și violonistul Mihai Spinei - prim-solist al Filarmonicii din Palermo, iar din România, soliști de talie mondială, precum: soprana Georgeta Stoleriu, flautistul Nicolae Maxim, pianista Sanda Spinei, violoncelistul Marcel
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
lucrări de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu, Petros Franghistas, Felicia Donceanu, Dimitri Nicolau, Doru Popovici și Marcel Spinei, în rezonanța ansamblului CONTEMPORAN condus de compozitorul Marcel Spinei. Concertul a avut invitați de excepție din Grecia, din Italia - violistul și violonistul Mihai Spinei - prim-solist al Filarmonicii din Palermo, iar din România, soliști de talie mondială, precum: soprana Georgeta Stoleriu, flautistul Nicolae Maxim, pianista Sanda Spinei, violoncelistul Marcel Spinei și percuționistul de la Cluj Marian Micu. Am ascultat lucrări pornite de la: 1. cântarea bizantină
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]