32 matches
-
reduse, este o componentă foarte importantă a encefalului, căile nervoase motorii și senzitive trecând de la etajele superioare la restul corpului prin trunchiul cerebral. Acesta include tracturile corticospinale (motorii), sistemul lemniscal (sensibilitate tactilă epicritică, vibrații și sensibilitatea proprioceptivă kinestezică) și tracturile spinotalamice (sensibilitatea termoalgezică și cea tactilă protopatică). Trunchiul cerebral joacă de asemenea un rol important în reglarea funcțiilor cardiace, respiratorii și reglarea ciclului somn-veghe. Trunchiul cerebral este alcătuit din bulb rahidian (lat. "medulla oblongata"), puntea lui Varolio (lat. "pons") și mezencefal
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
rădăcina posterioară la nivelul zonei intermediare a substanței cenușii, în partea sa internă. De aici, calea sensibilității viscerale se îndreaptă spre zona premotorie (ariile 6 și 8) a scoarței cerebrale fie prin intermediul celui de al doilea neuron senzitiv din tractusul spinotalamic, fie prin rețeaua reticulară periependimară și formația reticulată bulbomezencefalodiencefalică. Din cauza proiecției corticale punctiforme, sensibilitatea viscerală nu are caracter discriminativ, ea devenind conștientă numai în cazuri patologice. Cu toate acestea, aferentele viscerale joacă un rol deosebit în reacțiile normale și patologice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nedureroase în condiții normale, pot deveni hiperalgezice în diferite stări patologice ca urmare a lezării fibrelor senzitive A și C. Durerea viscerală directă sau proiectată (referită) diferă de cea somatică prin caracterul său difuz, a lipsei de căi aferente separate spinotalamice și a reprezentării corticale mai puțin exacte (fig. 61). Un loc aparte în autoreglarea locală a funcțiilor vegetative îl ocupă reflexele de axon. Fiind cele mai simple acte reflexe, acestea se realizează cu participarea filetelor senzitive ale unui singur neuron
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatici latero-vertebrali, pentru a ajunge la rădăcinile posterioare, și ganglionii spinali corespunzători pe calea ramurilor comunicante albe. Prelungirea axonală a acestui prim neuron senzitiv intră prin rădăcina posterioară în măduvă, pentru a se articula fie cu neuronul următor, al căii spinotalamice ce se îndreaptă spre scoarța premotorie (ariile 6 și 8), fie cu rețeaua periependimară, care conduce aferentele viscerale la centrii organo-vegetativi din formațiunea reticulată bulbo-mezencefalo-diencefalică. Din cauza proiecției corticale punctiforme, sensibilitatea viscerală nu are caracter discriminativ, devenind conștientă numai în cazuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aferente interoceptive care au făcut sinapsă cu neuronii medulari exteroceptivi vor transmite informațiile preluate de la viscere spre scoarța cerebrală pe calea specifică spino-talamo-corticală laterală a sensibilității termo-algezice. Întrucât fibrele senzitive cutanate și viscerale converg spre aceiași neuroni ai căii aferente spinotalamice, durerea viscerală va fi resimțită și într-un alt teritoriu cutanat decât cel care corespunde topografic viscerului respectiv. Ca exemplu poate fi dată convergența în măduvă a fibrelor care transportă stimulii nocivi de la nivelul cordului cu cei ce conduc excitațiile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nostru și ale diferitelor sale membre constituie kinestezia. Mișcarea și răspunsurile posturale determină tensiuni, compresiuni, torsiuni ale mușchilor, tendoanelor și articulațiilor, care sunt stimulii kinestezici. Informațiile acestor receptori sunt transmise la cortexul somestezic pe calea lemniscului medial și pe calea spinotalamică. În afara informațiilor referitoare la poziție și mișcare, sistemul kinestezic se află la originea senzațiilor de greutate și forță. La acest proces participă sensibilitatea profundă. După Larousse (2006), kinestezia este un domeniu al sintezei privind percepția conștientă a poziției sau mișcărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sensul că durerea este asemănătoare cu senzația de arsură, întâlnindu-se frecvent în afecțiunile traumatice ale nervilor periferici; durerile radiculare, ce se propagă pe traseul unui nerv de la rădăcină până la periferie; durerile coordonale, care sunt determinate de leziuni ale fasciculului spinotalamic din măduvă și trunchiul cerebral; durerea talamică, ce apare în jumătatea corpului opusă leziunii, de cele mai multe ori la nivelul membrului superior; cefaleea, simptom frecvent întâlnit, ale cărui cauze sunt multiple, fiind sistematizate astfel: cauze generale - apare în cadrul bolii hipertonice, în
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
parte atât din meridiane, cât și din măduvă. Influxul nervos este inclus în Qi, iar circulația acestuia este accelerată în sistemul nervos, mai ales prin celulele mielinizate. În patologie, în limbaj occidental, faza de transmisie cerebrospinală a durerii folosește fasciculul spinotalamic; în medicina chineză vorbim despre meridianul posterior axial DM sau VG, axul Stăpân al Yang-ului care transportă Qi-ul patologic. Concepția energetică nu omite nimic din fenomenul neurologic, ci oferă o altă posibilitate de interpretare a naturii influxurilor care parcurg organismul
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
apară ca urmare a unui traumatism (de multe ori agresiune cu arme albe sau de foc), fracturi, a unor tumori medulare lateralizate, inflamații, hemoragii sau ischemii locale, ori după radioterapie. Leziunea hemilaterală interesează neuronii motori medulari și tractul corticospinal, tractul spinotalamic, precum și unul sau ambele cordoane dorsale. Ca urmare, în jumătatea de corp de aceeași parte cu leziuniea este abolita funcția motorie, constituindu-se pareze medii și atrofii cu distribuție segmentară ipsilaterală sau pareze de tip central sublezional ipsilateral. Se instalează
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cele destinate brațelor și sunt mai puțin afectate), iar sub nivelul leziunii se manifestă tulburări senzoriale de intensitate variabilă (fără a avea loc pierderea completă a senzațiilor). Sindromul poate include tulburări sfincteriene și retenție urinară. Zona lezională poate include fibrele spinotalamice încrucișate (constituindu-se sindromul comisurii anterioare, care constă într-o tulburare disociată a sensibilității, cu distribuție segmentară sub formă de centură, corespunzător întinderii leziunii medulare, la care se adaugă dureri spontane), coarnele anterioare ce conțin motoneuronii medulari, coarnele posterioare, căile
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
prin lezarea infecțioasă a porțiunii posterioare a măduvei spinării [55]. Tulburările de sensibilitate profundă datorate lezării cordoanelor posterioare se manifestă prin ataxia (gr. taxis = ordine) mersului și mișcărilor membrelor superioare, precum și prin mișcări pseudoatetozice. 2. Sindromul cordonului antero-lateral (al tractului spinotalamic) are ca substrat afectarea tractului spinotalamic anterior și tractului spinotalamic lateral și se manifestă prin tulburări ale sensibilității grosiere tactile și presionale, precum și a celei termic-dureroase. În cadrul acestui sindrom apar și semne de iritare, cum sunt paresteziile, disesteziile, durerile spontane
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
a măduvei spinării [55]. Tulburările de sensibilitate profundă datorate lezării cordoanelor posterioare se manifestă prin ataxia (gr. taxis = ordine) mersului și mișcărilor membrelor superioare, precum și prin mișcări pseudoatetozice. 2. Sindromul cordonului antero-lateral (al tractului spinotalamic) are ca substrat afectarea tractului spinotalamic anterior și tractului spinotalamic lateral și se manifestă prin tulburări ale sensibilității grosiere tactile și presionale, precum și a celei termic-dureroase. În cadrul acestui sindrom apar și semne de iritare, cum sunt paresteziile, disesteziile, durerile spontane și hiperpatia (sensibilitate tactilă exacerbată și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Tulburările de sensibilitate profundă datorate lezării cordoanelor posterioare se manifestă prin ataxia (gr. taxis = ordine) mersului și mișcărilor membrelor superioare, precum și prin mișcări pseudoatetozice. 2. Sindromul cordonului antero-lateral (al tractului spinotalamic) are ca substrat afectarea tractului spinotalamic anterior și tractului spinotalamic lateral și se manifestă prin tulburări ale sensibilității grosiere tactile și presionale, precum și a celei termic-dureroase. În cadrul acestui sindrom apar și semne de iritare, cum sunt paresteziile, disesteziile, durerile spontane și hiperpatia (sensibilitate tactilă exacerbată și creșterea pragului dureros) [55
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Circuitele inhibitorii acționează atât în cornul dorsal medular (nivel spinal), cât și supraspinal, aceste sisteme fiind puse în funcțiune de impulsurile nociceptive din căile ascendente. Datorită excitării nociceptive, dar și prezenței circuitelor inhibitorii, neuronii fasciculelor ascendente, ca de exemplu cel spinotalamic au atât câmpuri receptoare excitatorii cât și câmpuri inhibitorii. Cea mai puternică inhibiție a neuronilor fasciculului spinotalamic se realizează prin excitarea noxică a pielei în zone separate de câmpul receptiv excitator. O mare parte a fenomenelor inhibitorii persistă după transecția
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
în funcțiune de impulsurile nociceptive din căile ascendente. Datorită excitării nociceptive, dar și prezenței circuitelor inhibitorii, neuronii fasciculelor ascendente, ca de exemplu cel spinotalamic au atât câmpuri receptoare excitatorii cât și câmpuri inhibitorii. Cea mai puternică inhibiție a neuronilor fasciculului spinotalamic se realizează prin excitarea noxică a pielei în zone separate de câmpul receptiv excitator. O mare parte a fenomenelor inhibitorii persistă după transecția măduvei. Fenomenele ce au punct de plecare din câmpurile receptive inhibitorii depind de circuitele supraspinale probabil, ca
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
extremitatea posterioară a cornului dorsal corespunzînd zonei Waldeyer (celule marginale și pericornuale) Straturile 2 și 3 : au o mare densitate celulară și sunt sediul sinapselor dintre fibrele senzitive aferente și micilor neuroni intercalari. Aceste straturi corespund substanței gelatinoase Rolando. Tracturi spinotalamice Straturile 4, 5, 6 : conțin corpurile celulare (vechiul nucleu propriu) al deutoneuronilor În conexiune cu neuronii intercalari ai straturilor 2 și 3. Aceste celule neuronale (sunt cunoscute și sub numele de celule de transmisie, celule "trigger"sau celule T) primesc
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
2 și 3. Aceste celule neuronale (sunt cunoscute și sub numele de celule de transmisie, celule "trigger"sau celule T) primesc aferențe senzitive groase și subțiri. Aceste straturi sunt locul de convergență grupând toți neuronii ai căror axoni formează fascicolul spinotalamic. Straturile 5, 6, În lumina cercetărilor electrofiziologice recente, joacă un rol esențial În integrarea și transmisia influxurilor dureroase. Straturile 4,5,6 conțin o densitate mare de fibre descendente provenind de la structuri nervoase superioare (Îndeosebi substanța reticulată) care exercită un
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
final se divide În un grup principal de fibre ce se Îndreaptă către nucleul ventro-postero lateral (NVPL) și un grup secundar pentru nucleul posterior al talamusului ai cărui neuroni sunt vecini cu cei În care se termină calea lemniscală. Etajul spinotalamic al medierii algoreceptoare are numeroase conexiuni cu substanța reticulată mezencefalică prin numeroase colaterale de unde influxurile nociceptive pot urca În rinencefal prin aferențe reticulare și să ajungă astfel În structuri ale sistemului limbic precum: hipocampul, amigdala (Circuitul Papez) jucând un important
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Însoțesc senzația dureroasă. După Hassler la nivelul nucleilor talamici se poate reprezenta chiar un hommunculus senzitiv similar celui neocortical. Complexul nuclear talamic ventro - postero lateral (VPL) reprezintă așa după cum s-a arătat mai sus, principala arie de proiecție a tractului spinotalamic Împletită cu proiecția formațiunii reticulare și lemniscale. Reprezentările sunt atât centrolateral cât și ipsilateral din punct de vedere somatotopic și aparțin În mod special tractului neo - spino talamic (Ken-, 1979).. La nivelul talamusului s-au pus În evidență proiecții ale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
C care se dispun formând o rețea intranevraxială de la măduvă la encefal) Mecanismul gate-control spinal (IV]: În substanța gelatinoasă din cornul posterior există un interneuron inhibitor care modulează activitatea aferentelor dureroase Înainte ca acestea să conducă sensibilitatea nociceptivă În tracturile spinotalamice plecate din neuronul senzitiv din cornul posterior (neuron T). Acest interneuron are efect inhibitor presinaptic, efect amplificat de aferentele sosite prin fibrele cu diametru mare și diminuat de aferentele sosite prin fibrele cu diametru mic (fig.1.9.) Interneuronii inhibitori
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
lemniscusul medial, proiectează influxul nervos În centrii superiori care, stimulați declanșează un control pe căi descendente corticoși reticulo-spinale asupra etajului medular. Întredeschisă la Începutul mesajului, poarta se Închide, axonii celulelor T nu mai trimit influxuri nervoase către sistemul de acțiune spinotalamic decât depolarizări al căror nivel este mult inferior pragului critic ce antrenează stimularea structurilor supraspinale responsabile ale durerii, În fine, dacă excitația periferică devine potențial dureroasă, ea cointeresează fibrele fine care activează prin terminațiile lor celulele T. Aceleași fibre fine
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
chimice, În timp ce agoniștii miu sunt mai eficienți Împotriva durerii indusă termic. Neuronii serotoninergici din nucleii rafeului interferează atât direct cu terminațiile C, cât și prin intermediul interneuronilor enkefalinergici (Terenius, 1994), aspecte verificate experimental și clinic. Din fascicolele ascendente ale fibrelor căii spinotalamice se desprind colaterale ce fac sinapsă cu neuronii rafeului spinal care la rândul lor prin axoni de Întoarcere sinapsează neuronul II din cornul posterior având ca mediator opioizii endogeni. Acțiunea inhibitorie este direct proporțională cu nivelul excitării neuronilor II prin
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
paragiganto celular din formația reticulată bulbară care În continuare generează impulsuri inhibitorii asupra neuronului II . Un alt circuit scurt (local) este cel de potențare având ca mediatori serotonina și metenkefalina. El funcționează În felul următor: stimulările vehiculate prin tractul neo spinotalamic ajung pe colaterale la substanța gri periapeductală din trunchiul cerebral; neuronii acesteia stimulează Nucleul Accumbens care, la rândul lui, prin conexiuni scurte Îi stimulează pe cei din Habenulă. Nucleii habenulei sunt conectați cu cei ai SGP (substanța gri periapeductală) pe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Astfel, sistemul descendent cu origine În nucleul arcuat hipotalamic stimulează sistemul inhibitor noradrenergic coeruleo-spinal, iar cel cu origine În nucleul pretectal anterior diencefalic este inhibitor al neuronilor din cornul posterior. Hipotalamusul lateral stimulat de asemenea de căi de proiecție nociceptive spinotalamice este locul de origine a unui fascicol cu proiecție spinală și cu acțiuni inhibitorii asupra neuronilor senzitivi medulari. Nucleul pretectal anterior diencefalic este locul de origine a unui sistem inhibitor descendent (independent de nucleul rafeului median) ce modulează mesajele aferențiale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
integrată și controlată. Aceste prime sinapse sunt modulate de către aminoacizii excitatori (Glutamat și Aspartat) și câteva peptide (substanța P, CGRP, colecistokinina, opioide endogene). Majoritatea căilor ascendente implicate în nocicepție sunt localizate în cadranul ventrolateral controlateral al măduvei (tracturile spinoreticular și spinotalamic). Mai multe situri supra-pinale sunt activate după stimularea nociceptivă: formațiunea reticulată a trunchiului cerebral (inclusiv subnucleus reticularis dorsalis), regiunea ponto-mezencefalică și talamusul. Amigdala și zone hipotalamice sunt implicate în reacțiile emoționale și adaptările neuroendocrine la evenimentele noxice. Și cortexul (cingular
Durere () [Corola-website/Science/313574_a_314903]