246 matches
-
sporire a valorilor naționale”. Din acest curent fac parte, în opinia lui Vulcănescu, N. Iorga, A.C. Cuza, C.Z. Codreanu, O. Goga, M. Manoilescu, P. Șeicaru, V. Băncilă, E. Bernea, M. Polihroniade etc. c. Umanismul neoclasic, „umanist, universalist, echilibrat și spiritualist” a fost adoptat de Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Dan Botta, Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Mihail Sebastian, Constantin Noica. d. O ultimă categorie, reprezentată de Lucian Blaga sau Stelian Mateescu, refuzând vreuna din doctrinele religioase instituite, resping în același timp viziunea
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
creațiuni a lui Dumnezeu, că „natura va fi eliberată din sclavia degradării”(Romani 8:21). În cariera filozofică a francezului Alfred Fouillée (1838-1912) s-au putut distinge două perioade: prima, cea a studiilor sale platonice, din care se reține ideea spiritualistă, dezvoltată însă în cadrul noțiunilor pozitiviste, evoluționiste ale timpului, și a doua - caracterizată prin doctrina „ideilor-forțe”, situată între epoca dominată de pozitivismul filozofului francez Auguste Comte (1798-1857) și evoluționismului mecanicist al lui Spencer, între epoca în care psihologia și sociologia își
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
inima să fie la adăpost.“ ( Urme...). Spre a stinge anxietatea lui adâncă, spiritual fuge în descripția unui teritoriu absolut, închipuind utopii în gustul unei lirici obiective de natură metafizică, unde noțiunea europeană de peisaj s-a dizolvat într-o concepție spiritualistă:”Ceasul meu nu are ore și minute,/Ceasul meu e din cuvinte. “( Ceasul). Poezia din acest volum este una filozofică și conceptuală, erudită, unde sub substratul ei descoperim un cifru de esență culturală, inteligibilă în trepte, ce mărește efectul liric
MENUȚ MAXIMINIAM SAU TRENUL CU METAFORE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481122209.html [Corola-blog/BlogPost/382840_a_384169]
-
sporire a valorilor naționale”. Din acest curent fac parte, în opinia lui Vulcănescu, N. Iorga, A.C. Cuza, C.Z. Codreanu, O. Goga, M. Manoilescu, P. Șeicaru, V. Băncilă, E. Bernea, M. Polihroniade etc. c. Umanismul neoclasic, „umanist, universalist, echilibrat și spiritualist” a fost adoptat de Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Dan Botta, Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Mihail Sebastian, Constantin Noica. d. O ultimă categorie, reprezentată de Lucian Blaga sau Stelian Mateescu, refuzând vreuna din doctrinele religioase instituite, resping în același timp viziunea
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
concepții. În România, acțiunile grupărilor sectare de această factură sunt coordonate și finanțate pe două filiere: cea shiită și cea wahabbită, cu implicarea unor emisari și finanțatori din statele musulmane. La nivel european există, însă, și mișcări anomice, mișcări contestatar spiritualiste în sens larg, fără structură clară, care își fac simțită prezența în momente de criză. În cazul în care asemenea momente sunt favorizate de incapacitatea forțelor de siguranță și ordine publică, sau de lipsa de autoritate a statului, în diferite
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
deceniile de manipulare comunistă și pavlovianism social; antisemitismul și teoria conspirației iudeo-masonice, o pervertire doctrinară a realității care cere instrumente mult mai nuanțate de înțelegere și acțiune decât determinismul conspiraționist” (idem); - iluzia unui creștinism al elitelor, aseptic și urban: “Intelectualii spiritualiști se vor introvertiți într-o “biserică interioară”. Vor să fie singuri cu Dumnezeu. Dar le ia multă bibliografie ca să ajungă acolo. Unui țăran român îi lua doar o îngenuchere. Uneori, prin părțile Basarabiei, și câteva gâturi de tărie.” (Ce-a
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/A_treia_forta_romania_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
Andrei, Cel dintâi chemat, și la misiunea lui evanghelizatoare la Gurile Dunării, unde strămoșii românilor, vechii daci (al căror nume etnic se tălmăcește „lupii”), au primit creștinismul de timpuriu, în mod pașnic și organic, pregătiți tainic pentru aceasta de henoteismul spiritualist al religiei lui Zamolxis. Andrei, Apostolul lupilor este cea mai completă sinteză de până astăzi a tradiției globale privitoare la Sfântul Andrei și la originile apostolice ale creștinismului românesc, oferind reflecției teologice un vast material factologic, în parte inedit, într-
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
sufletești, într-o sincronie deplină cu superbitatea din partea fenomenalului Teatru de Revistă „Constantin Tănase” din București, sfârșiturile de săptămână sunt previzibile cu imprevizibile spectacole, proaspete și atunci când sunt repetate, pentru că nimic la „Tănase” nu se dovedește mai operant în înnoiri spiritualiste, decât umorul veritabil, același în perpetuare, unic în reelaborare, statornic nou și integral în spontaneitate! După o săptămână a proliferării prea-plinului cotidian, adesea ca subprodus cultural, a ambalajului pseudovital, prin care se râvnește atracția și audiența echivalente cu exersarea nevrozității
SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ AGREABIL, CU ARTIŞTII TEATRULUI DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415969624.html [Corola-blog/BlogPost/376826_a_378155]
-
origine, actele explicate „mistic” erau în realitate gesturi pur practice, susține Felmy: „În Biserica veche însă actele pur practice erau parte componentă esențială a cultului divin, o expresie a caracterului corporal și a unui materialism al mântuirii necesar față de tendințele spiritualiste eretice.”[ 28] 5. Despre Asceză și Liturghie. Nominalism[29] liturgic - asceză fără Euharistie versus formalism sau magism euharistic - Euharistie fără asceză Reafirmarea sensului pascal-eshatologic al Duminicii la „colivari”[30] era strâns acompaniată de redescoperirea sensului de comuniune euharistică al Liturghiei
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
pp. 61-65. Evagrie a putut să redacteze tratatul său Despre rugăciune folosind doar câteva aluzii la Scripturile Sfinte, dar fără nici o referire la Iisus, Fiul lui Dumnezeu Cel Întrupat. Discipol al lui Origen, el transformase profetismul monahilor într-un intelectualism spiritualist, care avea la bază concepția neoplatonică despre divinitatea naturală a ntelectului (nous) uman (cf. J. Meyendorff, op. cit., p.29-30). Pentru mesalieni unicul mijloc de luptă împotriva diavolului este rugăciunea, adică un efort specific uman, care atrage după el iertarea. Pelagianismul
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
sporire a valorilor naționale”. Din acest curent fac parte, în opinia lui Vulcănescu, N. Iorga, A.C. Cuza, C.Z. Codreanu, O. Goga, M. Manoilescu, P. Șeicaru, V. Băncilă, E. Bernea, M. Polihroniade etc. c. Umanismul neoclasic, „umanist, universalist, echilibrat și spiritualist” a fost adoptat de Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Dan Botta, Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Mihail Sebastian, Constantin Noica. d. O ultimă categorie, reprezentată de Lucian Blaga sau Stelian Mateescu, refuzând vreuna din doctrinele religioase instituite, resping în același timp viziunea
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493711479.html [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
lirismului postmodern de bună calitate. Sună curgător și dinamic un gen de autobiografism, un aer pronunțat de notă cît mai exactă a trăirilor intense. Carmen Tania Grigore creionează o frumusețe stranie abstrusă, cu irizări de descripție fantastă, dar și sugestie spiritualistă, versuri în spatele cărora veghează o notă rafinată despre raporturile sale cu existența și cu poezia. Structura sufletească, microcosmosul pe care îl clădește se revarsă cu sonoritățile ineluctabile, cu tot, în efluviile unui lirism pregnant, dobîndind prin acest cadru o rezonanță
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Carmen_tania_grigore.html [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
este de părere că spiritul nu trebuie confundat cu sufletul, întrucât spiritul aparține unui plan diferit, mai bine spus unei alte realități. Spiritul nu doar că „se unește interior cu sufletul și-l transfigurează” (Spiritul și Libertatea), dar „În viziunea spiritualistă a lui Berdiaev, lumea, spațiul și timpul sunt creații ale spiritului și nu desemnează decât stări ale lumii spirituale ( Ilie Gyurcsik în Studiu introductiv la cartea Sensul istoriei, Editura Polirom, 1996). Spiritul fiind pentru Berdiaev „o mișcare de îmbrățișare”, Dumnezeu
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
din această doctrină satanică a materialismului, doctrina bestialității. În sfârșit, al treilea mod de a vedea lumea este spiritualismul. Dacă idealismul nu recunoaște materia, dacă materialismul nu recunoaște spiritul, nimic din exclusivismul simplist al acestor două doctrine nu atinge doctrina spiritualistă. În aceeași formulă de viață, ea cuprinde două doctrine extremiste. Spiritul e afirmat, materia e netăgăduită. Dar spiritul e primordial și exercită asupra materiei primatul său patern. Ordinea cosmică, în toată divina ei frumusețe, nu e opera hazardului, ci opera
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_succesul_gheorghe_constantin_nistoroiu_1354533236.html [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
privind libertatea spiritului de a se îndumnezei, își subordonează materia, determinându-și responsabil viața atât în planul imanent cât și în cel transcendent. Desigur că, pentru om, cel mai adecvat climat al vieții este natura spirituală, în care pulsează genul spiritualist, atât ca genă teologică, cât și ca finalitate religioasă (hristică). Creștinismul este așadar, Chipul adevărului ontologic așezat structural în pecetea făpturii-raționale. El este circumscris sufletului și are nevoie doar de o permanentă mireasmă dumnezeiască pentru a străluci în lumina faptelor
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_succesul_gheorghe_constantin_nistoroiu_1354533236.html [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
cât și ca finalitate religioasă (hristică). Creștinismul este așadar, Chipul adevărului ontologic așezat structural în pecetea făpturii-raționale. El este circumscris sufletului și are nevoie doar de o permanentă mireasmă dumnezeiască pentru a străluci în lumina faptelor sale morale. Dacă, doctrina spiritualistă este Scutecelul de aur al Creației, în care Atotcreatorul îi consfințește logodna prin mirul diafan al surâsului Său dumnezeiesc, atunci raționamentele preceptelor idealiste ori materialiste, iraționale, învăluie lumea autonomă într-o infirmitate morală și o paralizie spirituală, aruncând-o în
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_succesul_gheorghe_constantin_nistoroiu_1354533236.html [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
țopârlănia, umanismul, vrăjitoria, xenofobia, yoga, zavistia, etc. Monstruozitatea morală, odată instalată începe domnia nihilismului, dând frâu liber imediat revoltei sale, satisfăcându-și bestialitatea feroce, alternată prin panică, incertitudine, răzvrătire. Haosul este așadar cauza primă dar și finalitatea materialismului. Pentru doctrina spiritualistă, revelată printr-o conștiință spirituală supremă, atât cauza primară, precum și finalitatea, converg numai în lumina eternă a spiritului. Creștinul este astfel ancorat ordinei spirituale, în care prin libertatea harului divin își exercită misiunea, vocația și mărturisirea slujirii și recreării doar
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_succesul_gheorghe_constantin_nistoroiu_1354533236.html [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
organică între Biserică și Stat, între ortodoxie și politică, între fiii aceluiași Neam, în baza principiului ontologic fundamental a cărui structură este pur teologică. Această legătură organică se numește naționalism. După natura lui naționalismul este precreștin și creștin. Atât! Doctrina spiritualistă promovează atât naționalismul creștin, ca realitate istorică, cât și demofilia, ca stare prezentă. La rândul său materialismul afișează un fals patriotism, precum și o democrație, care bântuie ca o plagă permanentă a cămătăriei recrudescente. Numai în politica amorală individul are privilegiul
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_succesul_gheorghe_constantin_nistoroiu_1354533236.html [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
de la începutul și mijlocul secolului al XX - lea, cu privire la raportul dintre Biserică și lume în planul lui Dumnezeu. A fost elaborată o definiție despre Biserică în care aceasta este tratată ca fiind o „mișcare” către un scop. Împotriva unor vederi spiritualiste și idealiste, s-a afirmat că Biserica are o misiune și o orientare dinamică ce sunt înrădăcinate în eshatologie. Biserica este o realitate eshatologică în două moduri, cu alte cuvinte ea deține, într-o „manieră fragmentară” realitățile finale spre care
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
1963) a fost un scriitor britanic care a emigrat în Statele Unite. Este cunoscut pentru românele, eseurile, povestirile, literatura de călătorie, scenariile sale de film. Huxley a fost la începutul vieții un umanist, la finalul ei a devenit interesat de subiecte spiritualiste, cum ar fi parapsihologia și filozofia mistica. A scris câteva capodopere ale literaturii engleze, utopia Brave New World (Minunată lume nouă) și un român eseu despre pacifism, Eyeless în Gază (Orb în Gază). Huxley a fost puternic influențat de F.
Aldous Huxley: Minunata lume nouă. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/aldous-huxley-minunata-lume-noua-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339439_a_340768]
-
(n. 19 octombrie 1881, Londra - d. 1962, Ascona, Elveția) a fost o spiritualistă și cercetătoare teologică olandeză, pasionată de teosofie. Ea a trăit cea mai mare parte din viață în Elveția. Olga s-a născut la Londra într-o familie olandeză, fiind primul copil al lui Albertus Kapteyn (1848-1927), inginer și inventator și
Olga Fröbe-Kapteyn () [Corola-website/Science/334904_a_336233]
-
ireductibilități absolute, și vrând să surmonteze opoziția aparentă, crede că parvine la îndeplinirea scopului său reducând unul dintre cei doi termeni la celălalt. Fiind vorba în particular de opoziția dintre spirit și materie, avem astfel, pe de o parte, "monismul spiritualist", care pretinde să reducă materia la spirit, și pe de altă parte, "monismul materialist", care pretinde dimpotrivă să reducă spiritul la materie”. Ioan Petru Culianu scria că în accepția filozofică a termenului „monism”, ar trebui considerate ca „dualiste” toate sistemele
Monism () [Corola-website/Science/299053_a_300382]
-
justificat procesul de spoliere a maselor țărănești ca izvor necesar al acumulării capitaliste. A condamnat socialismul, susținând capacitatea de perfecționare a capitalismului și posibilitatea transformării pe baze neoliberale („Neoliberalismul”, 1927). În studiile sale de filosofie, Zeletin a dezvoltat opinii idealiste, spiritualiste („Evanghelia naturii”, vol I, 1915; „Gânduri despre lume și viață”, 1928).
Ștefan Zeletin () [Corola-website/Science/308220_a_309549]
-
până în ziua de azi"” (Fapte 2:29). A spune despre corpul lui David că a fost îngropat, și că sufletul său a plecat în împărăția fericirii, nu este în acord cu învățătura Bibliei. Poate fi în acord cu teologia populară spiritualistă, însă Scriptura declară în mod explicit: „David nu s-a urcat la cer niciodată” (vers. 34 traducerea Knox), sau „nu s-a suit la cer” ("RSV" comparată cu Weymouth etc.) și Biblia de la Cambridge are nota următoare: „Pentru că David nu
Nemurirea condiționată () [Corola-website/Science/315484_a_316813]
-
Treilea Ordin Franciscan - Secular. Când la 43 /44 de ani se stingea fondatorul ordinul său număra deja mii și mii de membri. Dispariția fondatorului însă a provocat o criză de lungă durată (1230 - 1260). Această criză o constituia tensiunea dintre „spiritualiști” (printre care se numărau figurile proeminente ale lui Angelo Clareno, Ubertino da Casale, Pietro di Giovanni degli Ulivi ș.a.), care revendicau o respectare riguroasă a regulei sărăciei și a predicării itinerante, fără nici un fel de ajutor „mondan”. De cealaltă parte
Ordinele franciscane () [Corola-website/Science/303761_a_305090]