KorAP: Find »[drukola/base=spoitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 >

45 matches

Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977

-es s.f. pomană > pomanaʒis pomanagiu gàjd/a, -es s.f. cimpoi > gajdaʒis cimpoier pela (pijas) a bea pi- > pinʒis băutor, bețiv xoxela (xoxadas) a minți xoxa- > xoxanʒis mincinos pukhela (pukhadas) a pari, a denunța pukha- > pukhanʒis pârâș, denunțător idiomul spoitorilor Referință Bibliografica: SUFIXUL -ƷIS / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2123, Anul VI, 23 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai

SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619

Adică acești romi folosesc două forme de viitor în același timp, cel românesc și cel rom. Și asta la toate conjugările pers. III sg! Dacă un rom vorbitor al acestui dialect ar vorbi cu un rom arli sau un rom spoitor, și ar folosi acest VA, rezultatul ar fi că spoitorii sau arlii ar înțelege cu totul altceva. Exemplu: Intenția corbeanului: „Vo va kerela” (el va face). Arli și spoitorii ar înțelege: „el vorbește”, pt. că „vakerela” este o conjugare autentică

Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a fiul său a înjurat un spoitor. Obligat prin judecată tradițională să promită că fiul nu va mai repeta înjurătura. Căldărarul spune: -Na kărela munro shiav kadea (nu va face fiul meu așa). Spoitorul va înțelege: -Nu, fiul meu face așa. Spoitorul ar înțelege eronat pt. că la căldărari nu se folosește prefixul -kam pt. formarea viitorului. Rezultatul judecății ar fi o ceartă și mai serioasă. Indo-Romani Vidyalaya Referință Bibliografică: Babelul limbii romani / Marian

Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
fiul său a înjurat un spoitor. Obligat prin judecată tradițională să promită că fiul nu va mai repeta înjurătura. Căldărarul spune: -Na kărela munro shiav kadea (nu va face fiul meu așa). Spoitorul va înțelege: -Nu, fiul meu face așa. Spoitorul ar înțelege eronat pt. că la căldărari nu se folosește prefixul -kam pt. formarea viitorului. Rezultatul judecății ar fi o ceartă și mai serioasă. Indo-Romani Vidyalaya Referință Bibliografică: Babelul limbii romani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.

Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
Corola-blog/BlogPost/372658_a_373987

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > NUMERALELE CARDINALE ÎN IDIOLECTELE SPOITORILOR Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ku ꞷardeś ku deśa ku anda frankoja kalkules ekh ekh ekh ekh un 1 duj duj duj duj doj>dow- 2

NUMERALELE CARDINALE ÎN IDIOLECTELE SPOITORILOR de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1484917118.html [Corola-blog/BlogPost/372658_a_373987]
̀loja the jipaś nowozeć’ 90 enjaꞷardeś hen ekh enja deśa hen ekh enjanduekh śtar pòloja the jipaś hen ekh nowoźun 91 Referință Bibliografică: NUMERALELE CARDINALE ÎN IDIOLECTELE SPOITORILOR / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2212, Anul VII, 20 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare

NUMERALELE CARDINALE ÎN IDIOLECTELE SPOITORILOR de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1484917118.html [Corola-blog/BlogPost/372658_a_373987]
Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985

Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide. Are 6 variante, ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după

SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483558169.html [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965

Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Provine din sufixul turcesc -lı, ce are 4 variante fonetice -lı, -lu, -li, -lü. § În idiomul spoitorilor are trei forme: -l`ïs, -l`uș și -l`is (după subst. ce au ultima vocală a sau ï, o sau u, e sau i înainte de terminație). § De la substantive formează adjective cu 2 terminații ambigene (-s la

SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964

-des ‘glumă’ | śaka + -ʒìkos > śakaʒìkos | śakaʒìk/os, -oja ‘glumiță’ § Alofone: -źìk/os, -a, -oja, -es paraźìk/os, -oja ‘bănuț’ (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografică: SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă

SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473708637.html [Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964]
Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982

nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul turcesc -mıș, cu alomorfele -mıș, -miș, -mus, -müș, cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se

SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1481134208.html [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
Corola-blog/Other/83009_a_84334

esti deștept. dacă șunt nuanțări în ortodoxism, află că șunt și în islam (e o lungă tradiție de dat la poponeața acolo) și în iudaismul ortodox (intreaba-l pe rabbi steve greenberg). Fane Scriitorul aka Carnatul Kosher von Pleschkoy @ fane “spoitorul de lozinci liber-necugetatoare” 1.Mare pișicher mai ești!Adică e doar o întîmplare că “neutralitatea religioasă” a statului coincide cu cel mai pur ateism.Pt că orice orbete vede că prin eliminarea tuturor simbolurilor religioase, statul discriminează toate religiile în raport cu

Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci (2007) [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
fi o excepție. Păcat. Toate astea șunt probleme. Faptul că ele există și pe scara mai largă nu este o consolare. Pe lîngă ele, revin de unde am plecat, icoanele domnului Bucurenci șunt o furtună într-un pahar cu apă. @ Fane spoitorul spoit și raspopit.N-as vrea să mă cobor la nivelul logicii tale de trilobit claustrat sub milioanele de tone de piatră care s-au adunat deasupra lui, din paleozoic incoace.Dar nu mă pot abtine.Mai frustratule, dacă eu

Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci (2007) [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987

arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul

LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
de unde știa limba romani și anume „Dialectul romilor spoitori (xoraxano) din România”, titlul doctoratului domniei sale? https://gheorghesarau.wordpress.com/about/ Despre mine (Gheorghe Sarău) Titlul științific: doctor în filologie (1998), cu o temă din lingvistica rromă (indo-europeană), intitulată „Dialectul rromilor spoitori (xoraxano) din România”, având ca îndrumător pe doamna prof. univ. dr. Lucia Wald. Titlul a fost acordat în data de 28 septembrie 1998, cu prilejul susținerii publice a tezei, și validat prin O MEN nr. 3460 / 15 martie 1999 (diplomă

LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966

se face’ § Verbele turcești la prezent simplu negativ își schimbă categoria gramaticala, devenind adjective (cu 2 terminații ambigene, -s la singular și -des la plural), adverbe (de mod, atitudine, predicative - ce admit copula: ujmas ‘nepotrivit’ ke ‘că’ / te ‘să’). (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografica: SUFIXUL NEGAȚIEI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai

SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807

de preferat pt. studiul la secția de limbă români din cadrul Universității București. Iată dialectele superioare dialectului căldărăresc: The first stratum includes the oldest dialects: Mećkari (of Tirana), Kabuʒi (of Korça), Xanduri, Drindari, Erli, Arli, Bugurji, Mahaʒeri (of Pristina), Ursari (Rićhinari), Spoitori (Xoraxane), Karpatichi, Polska Romă, Kaale (from Finland), Sinto-manush, and the so-called Baltic dialects. În the second there are Ćergari (of Podgorica), Gurbeti, Jambashi, Fichiri, Filipiʒi (of Agia Varvară) The third comprises the rest of the so-called Gypsy dialects, including Kalderash

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
vedere științific. Domnul Gheorghe Sărau reia împărțirea neștiințifica hotărâtă de Courthiade, în cartea domniei sale, Romii, India și limba români (pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai sus-amintită, la pagina 141: „Cum lesne s-a observat, idiomurile spoitorilor și ursarilor din România sunt încadrate în Stratul I de dialecte rrome. De altfel, includerea lor printre aceste idiomuri s-a făcut pe baza semnalărilor noastre (argumentate prin fapte de limbă și, mai ales, ca urmare a publicării articolului Remarques

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL VERBAL -DV Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La verbele de conjugarea “turcească” găsim în idiolecte echivalentul sufixului -(s)as, sufixul -dV, legat de formele indicativului perfect. Acesta provine din

SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului (idiomul spoitorilor) Verbele de conjugarea rromă construiesc conjunctivul prezent și indicativul viitor de la formele de indicativ prezent vechi, precedate de conjuncția te “să”, respectiv de particula kam “va”, iar cele de conjugarea “turcească” le imită, construindu-le de la formele de indicativ prezent

CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496931098.html [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984

1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Deși ieșiți de sub influența populațiilor de limbă turcă de acum mai bine de 200 de ani, bătrânii au lăsat moștenire generațiilor ce i-au urmat sărbătorirea Hâderlezului, cea mai mare sărbătoare a spoitorilor, manifestare unică în spațiul românesc, ce are loc la o săptămână după Paștele ortodox al românilor, deși bătrânii își amintesc că "o hïderlèzi" era prăznuit întotdeauna de "Sfântu Gheorghe". Inițial sărbătoare musulmană, după creștinare și-a modificat semnificația, astfel că

HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1459796136.html [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
ce are loc la o săptămână după Paștele ortodox al românilor, deși bătrânii își amintesc că "o hïderlèzi" era prăznuit întotdeauna de "Sfântu Gheorghe". Inițial sărbătoare musulmană, după creștinare și-a modificat semnificația, astfel că în prezent este considerat "Paștele spoitorilor". Bogat sau sărac, cel ce taie mielul de hâderlez face o jertfă în fața lui Dumnezeu, pentru a-și arăta mulțumirea și recunoștința față de acesta. Când se roagă la Dumnezeu pentru însănătoșirea unui membru al familiei, întotdeauna rromul spoitor promite că

HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1459796136.html [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
pretinsă de aceștia, în funcție de numărul mieilor jertfiți. Cu toate neajunsurile materiale, tradiția este păstrată și respectată de către toți în fiecare an. fragment nepublicat din manuscrisul predat la Salvați Copiii în 4-5.IV.2003 pentru capitolul Tradiții și obiceiuri ale rromilor spoitori călărășeni - Giani Grigore Muti, Sorin Cristian Moisescu, în Tradiții ale rromilor din spațiul românesc, Salvați Copiii, București, 2004 (p. 30-39), dar apărut ca articol -HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAȘI - Sorin Moise- la p. 10 în periodicul Vocea rromilor nr. 7, Cultură, Pitești

HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1459796136.html [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243

stratum: phirdom, phirdyom/phirdyum, phirjum, guglipe(n)/guglipa guglibe(n)/gugliba, pani,khoni,kuni, ćhib, jeno, po. The first stratum includes the oldest dialects: Mećkari (of Tirana), Kabuʒi (of Korça), Xanduri, Drindari, Erli, Arli, Bugurji, Mahaʒeri (of Pristina), Ursari (Rićhinari), Spoitori (Xoraxane), Karpatichi, Polska Romă, Kaale (from Finland), Sinto-manush, and the so-called Baltic dialects. Second stratum: phirdem, guglipe(n)/guglipa,guglibe(n)/gugliba, păi, payi,khoi, khoyi,kui, kuyi, shib, zheno, po/mai În the second there are Ćergari (of Podgorica

THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478387929.html [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor

SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483212590.html [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986

h, ç, f, s, t, k, p, ș). Dacă cuvântul de bază are deja alt sufix care se termină cu o vocală, se antepune -n- sufixului -dan/-den. Se supune regulilor armoniei vocalice. Este accentuat. A fost preluat în idiomul spoitorilor (alomorfe: -dan, -den, -tan, -ten). Este tot accentuat, cu inițiala dentală d desonorizabilă și armonizat vocalic (a după a, ï, o și u / e după e și i). Cu ajutorul lui se formează adverbe de mod, de loc, de timp

SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1484494908.html [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]