45 matches
-
ar fi mai departe expuse furtunilor, timpului doborâtor și, precis, alte găuri ar apărea problema unor asemenea găuri, ca și a celor din asfalt, este de complexitatea celor bugetare, asemenea incomensurabilelor găuri negre cosmice. A tocmi câțva salahori, eventual rromi spoitori, să lipească pe ici pe colo găurile din gardul Grădinii Botanice din București, nu poate intra în calcul. Administrața Grădinii nu are în deviz suta de miliarde, cât ar costa treaba, iar în lipsa unei licitați electronice s-ar naște bănuiala
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
pe care le presupune această etimologie nu sînt însă tocmai ușor de explicat. Nasol pare să provină de fapt din țigănescul nasul (cu accentul tot pe ultima silabă), adjectiv și adverb cu sensul "rău", "urît", atestat în graiul lăieșilor, al spoitorilor - cf. și un mic Dicționar rrom (spoitoresc) - român (autor tot Gh. Sarău). Mult mai justificată pare transformarea lui nasfalo (nasvalo) în nasfarliu (înregistrat de Alphonse Juilland, în 1952) și apoi în nașparliu. Prima fază a descris-o Vl. Drimba, într-
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
Casapu, spunea tocmai atunci președintele sfatului, dacă n-ar fi o mică problemă: vărăștenii și obedenarii ăștia care vor întovărășire agricolă sunt săraci lipiți pământului, vai de maica lor, și pe deasupra, puturoși și bețivi... Pe lângă ăștia, mai sunt și țiganii spoitori de la Dobreni, care nici n-au pământ, dar nici nu vor să-l muncească!... Dacă s-ar găsi alții să dea cu sapa-n locul lor și ei să se aleagă cu bucatele, ar fi primii dintre toți, dar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
esti deștept. dacă șunt nuanțări în ortodoxism, află că șunt și în islam (e o lungă tradiție de dat la poponeața acolo) și în iudaismul ortodox (intreaba-l pe rabbi steve greenberg). Fane Scriitorul aka Carnatul Kosher von Pleschkoy @ fane “spoitorul de lozinci liber-necugetatoare” 1.Mare pișicher mai ești!Adică e doar o întîmplare că “neutralitatea religioasă” a statului coincide cu cel mai pur ateism.Pt că orice orbete vede că prin eliminarea tuturor simbolurilor religioase, statul discriminează toate religiile în raport cu
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
fi o excepție. Păcat. Toate astea șunt probleme. Faptul că ele există și pe scara mai largă nu este o consolare. Pe lîngă ele, revin de unde am plecat, icoanele domnului Bucurenci șunt o furtună într-un pahar cu apă. @ Fane spoitorul spoit și raspopit.N-as vrea să mă cobor la nivelul logicii tale de trilobit claustrat sub milioanele de tone de piatră care s-au adunat deasupra lui, din paleozoic incoace.Dar nu mă pot abtine.Mai frustratule, dacă eu
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
Adică acești romi folosesc două forme de viitor în același timp, cel românesc și cel rom. Și asta la toate conjugările pers. III sg! Dacă un rom vorbitor al acestui dialect ar vorbi cu un rom arli sau un rom spoitor, și ar folosi acest VA, rezultatul ar fi că spoitorii sau arlii ar înțelege cu totul altceva. Exemplu: Intenția corbeanului: „Vo va kerela” (el va face). Arli și spoitorii ar înțelege: „el vorbește”, pt. că „vakerela” este o conjugare autentică
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a fiul său a înjurat un spoitor. Obligat prin judecată tradițională să promită că fiul nu va mai repeta înjurătura. Căldărarul spune: -Na kărela munro shiav kadea (nu va face fiul meu așa). Spoitorul va înțelege: -Nu, fiul meu face așa. Spoitorul ar înțelege eronat pt. că la căldărari nu se folosește prefixul -kam pt. formarea viitorului. Rezultatul judecății ar fi o ceartă și mai serioasă. Indo-Romani Vidyalaya Referință Bibliografică: Babelul limbii romani / Marian
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
fiul său a înjurat un spoitor. Obligat prin judecată tradițională să promită că fiul nu va mai repeta înjurătura. Căldărarul spune: -Na kărela munro shiav kadea (nu va face fiul meu așa). Spoitorul va înțelege: -Nu, fiul meu face așa. Spoitorul ar înțelege eronat pt. că la căldărari nu se folosește prefixul -kam pt. formarea viitorului. Rezultatul judecății ar fi o ceartă și mai serioasă. Indo-Romani Vidyalaya Referință Bibliografică: Babelul limbii romani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
de preferat pt. studiul la secția de limbă români din cadrul Universității București. Iată dialectele superioare dialectului căldărăresc: The first stratum includes the oldest dialects: Mećkari (of Tirana), Kabuʒi (of Korça), Xanduri, Drindari, Erli, Arli, Bugurji, Mahaʒeri (of Pristina), Ursari (Rićhinari), Spoitori (Xoraxane), Karpatichi, Polska Romă, Kaale (from Finland), Sinto-manush, and the so-called Baltic dialects. În the second there are Ćergari (of Podgorica), Gurbeti, Jambashi, Fichiri, Filipiʒi (of Agia Varvară) The third comprises the rest of the so-called Gypsy dialects, including Kalderash
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
vedere științific. Domnul Gheorghe Sărau reia împărțirea neștiințifica hotărâtă de Courthiade, în cartea domniei sale, Romii, India și limba români (pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai sus-amintită, la pagina 141: „Cum lesne s-a observat, idiomurile spoitorilor și ursarilor din România sunt încadrate în Stratul I de dialecte rrome. De altfel, includerea lor printre aceste idiomuri s-a făcut pe baza semnalărilor noastre (argumentate prin fapte de limbă și, mai ales, ca urmare a publicării articolului Remarques
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Deși ieșiți de sub influența populațiilor de limbă turcă de acum mai bine de 200 de ani, bătrânii au lăsat moștenire generațiilor ce i-au urmat sărbătorirea Hâderlezului, cea mai mare sărbătoare a spoitorilor, manifestare unică în spațiul românesc, ce are loc la o săptămână după Paștele ortodox al românilor, deși bătrânii își amintesc că "o hïderlèzi" era prăznuit întotdeauna de "Sfântu Gheorghe". Inițial sărbătoare musulmană, după creștinare și-a modificat semnificația, astfel că
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
ce are loc la o săptămână după Paștele ortodox al românilor, deși bătrânii își amintesc că "o hïderlèzi" era prăznuit întotdeauna de "Sfântu Gheorghe". Inițial sărbătoare musulmană, după creștinare și-a modificat semnificația, astfel că în prezent este considerat "Paștele spoitorilor". Bogat sau sărac, cel ce taie mielul de hâderlez face o jertfă în fața lui Dumnezeu, pentru a-și arăta mulțumirea și recunoștința față de acesta. Când se roagă la Dumnezeu pentru însănătoșirea unui membru al familiei, întotdeauna rromul spoitor promite că
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
pretinsă de aceștia, în funcție de numărul mieilor jertfiți. Cu toate neajunsurile materiale, tradiția este păstrată și respectată de către toți în fiecare an. fragment nepublicat din manuscrisul predat la Salvați Copiii în 4-5.IV.2003 pentru capitolul Tradiții și obiceiuri ale rromilor spoitori călărășeni - Giani Grigore Muti, Sorin Cristian Moisescu, în Tradiții ale rromilor din spațiul românesc, Salvați Copiii, București, 2004 (p. 30-39), dar apărut ca articol -HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAȘI - Sorin Moise- la p. 10 în periodicul Vocea rromilor nr. 7, Cultură, Pitești
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
și pt. masculin, și pt feminin! Am ales să pun semnul exclamării pt. că O este și pronume personal, fiind prescurtarea lui Vo-"el". În loc de "Ol jiuvlea"-"femeile", ei spun "O jiuvlea". În acest caz, mintea căldărarului nu decodifică mesajul spoitorului , deoarece O este articol hotărât pentru masculin singular. Căldărarul ar aștepta articolul feminin E/I. Expresia coruptă a spoitorului este decodificată de căldărar aproximativ ca: EL femeile! Pentru că O mai însemană și EL în căldărărească, așa cum am spus mai sus
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
fiind prescurtarea lui Vo-"el". În loc de "Ol jiuvlea"-"femeile", ei spun "O jiuvlea". În acest caz, mintea căldărarului nu decodifică mesajul spoitorului , deoarece O este articol hotărât pentru masculin singular. Căldărarul ar aștepta articolul feminin E/I. Expresia coruptă a spoitorului este decodificată de căldărar aproximativ ca: EL femeile! Pentru că O mai însemană și EL în căldărărească, așa cum am spus mai sus. Vă închipuiți disprețul unui căldărar care aude o asemenea enormitate. Și totul din cauza lipsei lui L! Pe de altă
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
de unde știa limba romani și anume „Dialectul romilor spoitori (xoraxano) din România”, titlul doctoratului domniei sale? https://gheorghesarau.wordpress.com/about/ Despre mine (Gheorghe Sarău) Titlul științific: doctor în filologie (1998), cu o temă din lingvistica rromă (indo-europeană), intitulată „Dialectul rromilor spoitori (xoraxano) din România”, având ca îndrumător pe doamna prof. univ. dr. Lucia Wald. Titlul a fost acordat în data de 28 septembrie 1998, cu prilejul susținerii publice a tezei, și validat prin O MEN nr. 3460 / 15 martie 1999 (diplomă
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
stratum: phirdom, phirdyom/phirdyum, phirjum, guglipe(n)/guglipa guglibe(n)/gugliba, pani,khoni,kuni, ćhib, jeno, po. The first stratum includes the oldest dialects: Mećkari (of Tirana), Kabuʒi (of Korça), Xanduri, Drindari, Erli, Arli, Bugurji, Mahaʒeri (of Pristina), Ursari (Rićhinari), Spoitori (Xoraxane), Karpatichi, Polska Romă, Kaale (from Finland), Sinto-manush, and the so-called Baltic dialects. Second stratum: phirdem, guglipe(n)/guglipa,guglibe(n)/gugliba, păi, payi,khoi, khoyi,kui, kuyi, shib, zheno, po/mai În the second there are Ćergari (of Podgorica
THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2333 din 21 mai 2017 Toate Articolele Autorului Provine în idiomul spoitorilor din forma pozitivă a imperfectului nedeterminat turcesc. Formarea în turcă: la tema timpului prezent-viitor se adaugă sufixele predicative ale timpului trecut determinat. Schema: tema timpului aorist (rădăcină verbală + sufixul -(V)r) + sufixul imperfectului nedeterminat -dV (V are 4 variante fonetice
INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373047_a_374376]
-
-des ‘glumă’ | śaka + -ʒìkos > śakaʒìkos | śakaʒìk/os, -oja ‘glumiță’ § Alofone: -źìk/os, -a, -oja, -es paraźìk/os, -oja ‘bănuț’ (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografică: SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964]
-
se face’ § Verbele turcești la prezent simplu negativ își schimbă categoria gramaticala, devenind adjective (cu 2 terminații ambigene, -s la singular și -des la plural), adverbe (de mod, atitudine, predicative - ce admit copula: ujmas ‘nepotrivit’ ke ‘că’ / te ‘să’). (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografica: SUFIXUL NEGAȚIEI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Provine din sufixul turcesc -lı, ce are 4 variante fonetice -lı, -lu, -li, -lü. § În idiomul spoitorilor are trei forme: -l`ïs, -l`uș și -l`is (după subst. ce au ultima vocală a sau ï, o sau u, e sau i înainte de terminație). § De la substantive formează adjective cu 2 terminații ambigene (-s la
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
Este lipsit de accent propriu. Se așază înaintea substantivului și se leagă de el, făcând corp fonetic comun cu el, pentru a se deriva adverbul de mod: bilhàj, bilhàjri, bilhàjiri. A intrat în idiomul spoitorilor din limba turcă, în care este întrebuințat doar în legătură cu cuvinte adoptate din arabă. Originea lui este într-o metodă arabă de a forma adverb compus folosind prepoziția bi- “cu” și un substantiv hotărât (ce are articolul definit proclitic al-). După
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
-L`VCI / -L`VKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În limba turcă, sufixul -lık, cu alomorfele -lık, -lik, -luk, -lük, formează substantive de la diferite părți de vorbire. În idiomul spoitorilor este preluat direct din turcă ca -lV̀ci (alofon -nV̀ci) și indirect, prin română, ca -lV̀kos. Armonizându-se cu vocala din ultima silabă a rădăcinii/temei, vocala accentuată din sufix (V̀) este: -i după
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL PRIVATIV -SVZI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului În idiomul spoitorilor transformă substantivele în adjective cu sens privativ (de absență, lipsă). Provine din sufixul turcesc -sız, care în turcă are 4 variante fonetice, care se folosesc conform legii armoniei vocalice: -siz, -süz, -sız, -suz. Se adaugă substantivelor integrate cu enclitice grecescoide
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]