86 matches
-
azi vă urlu și eu una: „Sculați voi oropsiți ai soartei, sus!“ De ce lăsați să stea pe tron minciuna ce numai disperare v-a adus? E timpul să înceapă-al ei apus, să o distrugem pentru totdeauna. Dacă trăiți pe sponci, nefericiți e vina celor ce prin impostură vă asupresc ca să-i îmbogățiți. Paharul este plin peste măsură. E vremea ca din somn să vă treziți, să fiarbă-n voi a răzvrătirii ură! Anatol Covali Referință Bibliografică: Naționala / Anatol Covali : Confluențe
NAŢIONALA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1464670149.html [Corola-blog/BlogPost/369217_a_370546]
-
economică antedecembristă a fost mai aproape de nevoile vitale ale omului de rând. A, că apăruse în acele timpuri pătura subțire a privilegiaților nomenklaturiști și cea a învârtiților cu izul specific lichelelor, că alimentele, medicamentele, curentul electric și presa erau pe sponci, iar contactele cu străinătatea practic reduse la zero! Dar, mă rog, în zilele de-acum nu s-a constituit oribila pătură a ciocoilor, mână în mână cu ticăloșii care trag sforile politice? Care-i avantajul politic și material pentru România
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
Nae al Nenicului se pomeni cherchelit dintr-un amărât de clondir și încă mai dorea să-și tocească coatele pe tejgheaua cârciumarului. Lumea era întinsă la vorbă, intra parcă pe rând la o porție de „trai pă vătrai”, gavarit pe sponci - cum clănțănea Ieremia al Popii, tinichigiul, primul primar comunist al satului, om bun dar cu țidulă de la ruși și de la Groza când să deschidă gura și când să-și țină pliscul. - Lia, nevasta cârciumarului Stanciu, adăugă el după ce luă o
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
neputința de a-și găsi locul și de a pricepe ce Dumnezeu caută acolo. Perplexitatea aceasta îi provoacă reacții de copil răsfățat: zdruncinăturile camionului îl irită, lipsa cafelei matinale îl debusolează, sforăitul colegilor de chilie îi provoacă traume cazone, mîncarea pe sponci îl descumpănește, iar neplăcerile date de telefonul mobil îl revoltă. Pe scurt, lumea athonită îl chinuie prin disconfort, asprimea condițiilor trezindu-i năbădăi existențiale. Și ca orice estet care nu are apetență pentru deus absconditus, Dan C. Mihăilescu admiră natura
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
bun și drag iubia-mi furi deși mă știi cât sunt al ei iubit, ci nu eucalipt, o suferință dublă îmi dai și nu te-nduri să nu-mi dai a alege între-o iubire sacra și-a ta prietenie, pe sponci acum lăsată, piezându-te pe tine, iubita-mi, poama acra, mă faci s-o scuip, în fața mea fiind făptura prea versata Dar, iată bucuria-mi e iarăși împăcata cu tine eu fac unul, iar ea-i cea sfârtecata Sonnet 42 William
SONET 42 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1467537290.html [Corola-blog/BlogPost/381395_a_382724]
-
afișate. La mulți organic asumate, la alții, de sanchi. Unii treceau peste, altora li-l țineau alții. Era ca la chioșcul de pâine, de mai ieri.. Tot (și toți) la rație. Pe bonuri de ... bonus de ... simpatie, rudărie, coterie, veresie, sponci, ochi ... albaștri! P-ăștia din urmă, aproape obligatoriu. De data asta, fără terezie! Cu „măsuri” neortodoxe și care de-atunci au devenit „marcă înregistrată” în mâna unora. În materie de împărțit ... dreptatea cerșită, funcțiile râvnite, pădurea rărită și apoi tăiată
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_confesiunile_unui_ajuns_de_rasul_curcilor_.html [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
bun și drag iubia-mi furi deși mă știi cât sunt al ei iubit, ci nu eucalipt, o suferință dublă îmi dai și nu te-nduri să nu-mi dai a alege între-o iubire sacră și-a ta prietenie, pe sponci acum lăsată, piezându-te pe tine, iubita-mi, poamă acră, mă faci s-o scuip, în fața mea fiind făptură prea versată Dar, iată bucuria-mi e iarăși împăcată cu tine eu fac unul, iar ea-i cea sfârtecată Sonnet 42 William
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
în mine-nfipt...că, tu, prieten bun și drag iubia-mi furideși mă știi cât sunt al ei iubit, ci nu eucalipt,o suferință dublă îmi dai și nu te-ndurisă nu-mi dai a alege între-o iubire sacrăși-a ta prietenie, pe sponci acum lăsată,piezându-te pe tine, iubita-mi, poamă acră,mă faci s-o scuip, în fața mea fiind făptură prea versatăDar, iată bucuria-mi e iarăși împăcatăcu tine eu fac unul, iar ea-i cea sfârtecatăSonnet 42William ShakespeareThat thou hast her
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Iubirea pârjolitoare... Să nu-ți dea inima brânci Să te uiți la babalâci Că-au placă-n loc de dinți Și n-au locuri printre sfinți Nici socrii și nici părinți Nici neveste cu lipici Bani au la chimir pe sponci Sunt falimentari în bănci Neveste cu hibe multe Mai boite și mai slute N-au nici dor, nici jar în vatră Și nici pensie privată Iubirea li s-a răcit Strânsu-n brațe le-a slăbit Și poftele le-au sleit
DESTRĂBĂLARE AMÂNATĂ...(PARODIE DUPĂ M.R.P.) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Destrabalare_amanata_parodie_dupa_m_r_p_.html [Corola-blog/BlogPost/348974_a_350303]
-
străbătut o viață lungă Și am văzut, multe în ea Dar un copil care să plângă La o vârstă matură, fiind aevea! Acest copil, aproape cincizeci ani Își plânge amarnic a sa soartă, În fața ochilor, vede doar bani Muncă pe sponci, că nu se poartă! Bătrânul său tată muncit-a din greu Să-și facă o stare, o viață mai bună, Departe de ea, că așa e mereu Nepotriviri, încă din viața străbună! Tatăl, fiind nevoit ca să vândă A sa casă
INIMĂ DE ŞARPE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1457086727.html [Corola-blog/BlogPost/377658_a_378987]
-
cu spițe. Cafeaua a înlocuit ciorba, iar mămăliga s-a transformat în pricomigdale gelatinoase, jeleuri și alte rahaturi cu mac. Tîrîtoarele își zornăiau solzii pe ulițele murdare, îmbrățișînd duios copăceii Bundy proaspăt înfrunziți. Se fura pe rupte, se trăia pe sponci, se murea pe capete. Trăsăturile de bază ale poporului Bundy atunci s-au format și așa au rămas pînă astăzi. Totul, după aceea, a fost o imitație a unor modele sosite prin zvon, cu brișca ori consumate fiindcă aveau ștampilă
Poporul Bundy by Cornel George Popa [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
totodată impresiile scriitorului față de peisajul moldovenesc, dimpreună cu preferința sa pentru peisajul montan dinspre vest, pe care căruța îl lăsa în urmă, în raport cu zonele de pe malul stâng al Siretului (acolo unde, cum spune Luca, "apa-i rea și lemnele pe sponci; iar vara te înăduși de căldură, și țânțarii te chinuiesc amarnic"). Capitolul și volumul se încheie brusc cu o descriere a elevilor din toate școlile Moldovei adunați în curtea mănăstirii Socola. "Amintiri din copilărie" sunt, împreună cu portretul lui Isaia Teodorescu
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
eroina e surprinsă citind pe Dostoievschi. Atât. De ce nu ești aici, să putem sta mai mult de vorbă? Te-aș fi consultat și eu la ale mele. Cartea mi-i aproape gata. E bună. Dar am scris-o sporadic, pe sponci. Niciodată nu mi s-au pus atâtea de-a curmezișul, din afară, ca să n-am când scrie. Te rog, când vei citi-o, să-ți aduci aminte că eu nu vreau să-mi pun sufletul în ceea ce scriu, sunt un
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
unde sunt pișcați de țânțari și dorm într-o „fumăraie de baligi”. Autorul descrie prin vorbele lui moș Luca diferențele dintre cele două lumi separate de Siret: "„Așa-i viața câmpeneasca (...). Cum treci Șiretul, apa-i rea și lemnele pe sponci; iar vară te înăduși de căldură, si țânțarii te chinuiesc amarnic. N-aș trăi la câmp, Doamne ferește! Halal pe la noi! Apele-s dulci, limpezi că cristalul și reci ca gheața; lemne, de-ajuns; vară, umbră și răcoare în toate părțile
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
și Hokuetsu, cu strigăturile de negustor mereu pe vârful limbii: — Cine are nevoie de ace? Ace de cusut avem, de la Kyoto. Cine mai dorește, cine mai poftește? Ace pentru bumbac, ace pentru mătase. Ace de cusut din Kyoto-avem! Câștiga pe sponci, abia atâta cât să-și ducă zilele. Totuși, nu devenise meschin, cum tinde să li se întâmple neguțătorilor, care văd lumea numai prin ceea ce privește mărfurile lor. Clanul Hojo din Odawara, Takeda din Kai, Imagawa din Suruga. Vizitând orașele castelelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
N.S.). Simone Weil spune: Datorită bucuriei, frumusețea lumii ne pătrunde în suflet. Datorită durerii, ne pătrunde în corp. "În celula 34 bucuria izvorîtă din aristocrație, poezii și sfidare și durerea (căci domnește un frig cumplit, mîncarea e cu totul pe sponci, apa continuă să fie viermănoasă, încăperea e apăsătoare ca într-un film de groază, bruftuielile curg gîrlă, orice observație a caraliilor e însoțită de ghionți sub fălci și pumni în cap) se amestecă atît de inextricabil încît totul, inclusiv durerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o fiară, dar dacă rămâi după treizeci ești un prost. Nici el nu e de luat drept literă de evanghelie, ținând cont de faptul că a murit legionar. Găsirea de sine însă, după numai câteva sute de pagini răsfoite pe sponci, reproduse apoi papagalicește, este dizgrațioasă și, într-o țară transformată de o ideologie de stânga în cimitir, e cumva, cum spuneam, semnul unei neliniștitoare și imature lipse de iubire pentru țara aceea și chiar pentru părinții tăi. Iulie 2007 Războiul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de fontă, o rețea uriașă a puterii căldurii. Aburii erau dirijați dintr-un cartier într-altul, spre punctele termice. Apa gâlgâia apoi pe țevi, în culori diverse, stratificate (limonadă, ruginie, maro închis); la ultimele etaje n-ajungea sau curgea pe sponci, când n-o mai folosea nimeni din bloc. Deschideai robinetul și scăpau câteva picături, după care nu se mai auzea decât un gâlgâit îndepărtat pe țeavă. Agentul termic agoniza. După o săptămână, adunai două-trei lingurițe de nisip din chiuvetă. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Cinstit, pe șleau, fără subterfugii, că doar ne cunoaștem și ne știm de-o viață! Azi, după-masă, am fost la Boss, acasă, dedesubt, cu Fratele și cu..., alți prieteni și am pilit câte ceva. Nu exagerat, doar așa, de deschidere, pe sponci, că suntem și într-o mică pană financiară. Din motive evidente, de criză economică. După aia, am ieșit să ne plimbăm în grup, pe bulevard. Pe promenadă, am văzut lumină la muzeu și toate afișele alea cu "Accesul gratuit" și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
exista o "mare nerânduială cu suiulgii și oalele ce conduc cursul lor pe la cișmele, spărgându-să necontenit când într-o parte, când în alta, aducând multă lipsă norodului până se îndrepta, din lipsa lucrătorilor și a materialului ce era totdeauna pe sponci, fiindcă nazârul podurilor, care administra slujba aceasta cu funcția lui cea mare, făcusă iratul Casei apelor o chiverniseală oamenilor săi"2. Desigur, dincolo de abuzurile și corupția factorilor responsabili implicați în procesul aprovizionării cu apă și al distribuției acesteia în capitală
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prostie și, nu în ultimul rând, că degustă prea des vinul destinat participanților masculini. Simțind nevoia să intervină, unul dintre vecinii de masă ai naratorului Encolpius ne-o înfățișează drept "o comoară la casa omului", dar una care "mănâncă pe sponci, bea, se pricepe să-ți dea sfaturi bune (...) totuși are gura ascuțită. Gaiță, nu alta!" (Satyricon, capitolul XXXVII). În plus, ne lămurește și în privința afecțiunii sincere pe care nevasta o poartă averii lui Trimalchio ("Iar Trimalchio are atâtea moșii, cât
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
îi plăcea să-i trateze cu bucate bătrânești , pregătite de buna doamnă Eugenia, tovarășa sa de viață sau să-i îmbie cu faguri din știubeiele încropite în tulpina sălciilor găunoase buduroaie ce năpădiseră ograda pe vremea războiului , zahărul fiind pe sponci.. Și bine înțeles, le făcea cunoștință cu comoara de cărți și dicționare în toate limbile, din prețioasa sa bibliotecă . între ele fiind și ierbare cu plante presate, nu de puține ori răsfoirea lor prilejuia lecții de Botanica cu sfaturi practice
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
deschiderii acestui festival. Succes foarte mare! S-au hotărât ca, în anul următor, să facem Tancredi, tot în jurul copacului. Nimeni nu îndrăznea să se atingă de el. Atunci a fost adus un cor din România. Țin minte că mâncau pe sponci, ca să își drămuiască bănuții. M-am înfuriat și le-am zis organizatorilor: "Nu sunteți în stare să le dați o spaghettata pe zi? Ce vă costă să fierbeți niște spaghetti?" Dragă, au fost așa de încântați că au avut o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cărora le lipseau aripile și care ajunseseră la starea de levitație fiind constrânși la practicarea unui regim alimentar minimal, aproape de cota zero. Trinitatea care asigură ființei existența apa, mâncarea și căldura era strict raționalizată, pentru simplul motiv că era pe sponci, dar mai ales fiindcă nu știam cât timp va dura crivățul. În nou înființata comunitate umană nu se introdusese curent electric, așa că nu aveam aparate de radio; cele cu baterii abia începuseră să apară, dar nu la noi. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
acestea, spre deosebire de cei din "zonă" bulgarii, turcii, grecii, ungurii, sârbii (cu occidentalii nu ne comparăm) noi nu le puteam asigura: baza de cazare era veche și neîngrijită, apa caldă și uneori chiar și cea rece erau cu program, masa pe sponci datorită lipsei multora din produsele necesare unor rețete de calitate, distracția cu restaurantele și barurile închise la ora 21,00, stațiunile turistice orbecăiau în întuneric, programele noastre de televiziune erau jalnice, șoselele pline de gropi și autocarele ca vai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]