102 matches
-
puțin pitorești și mai mult nespălați cerșind la portiera unor limuzine albe cu număr de leasing. În celălalt capăt al litoralului, fostă stațiune a sindicaliștilor și a pensionarilor comuniști încearcă să copieze succesul Nisipurilor de Aur bulgărești. Rețetă: o generatie spontanee de cluburi dotate cu cele mai sofisticate sisteme de sunet și prin care se perinda un line-up copiat parcă din DJ Mag - Ibiza edition. Managerii stațiunii știu însă foarte bine că nu clubberii sunt adevărată lor sursă de venituri, astfel
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
deplină conștiință de cauză. Tocmai această postură de poeta doctus (numai condeiele insuficient receptive, sumar instruite, retardate mai sînt dispuse a vedea într-însa o alternativă păguboasă la "inspirația" ce ar trebui să cînte aidoma unei ciocîrlii ivite prin generație spontanee și evoluînd pe un cer ignar) ne apare ca un mobil convingător al substanțializării sale. Drept care ni se înfățișează oțioasă chestiunea pusă de unii comentatori ai poetului, în termeni amuzant contrastanți, dacă d-sa aparține sau nu "generației optzeciste" (fie
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
Iar mentalitatea avangardistă, atît de abrupt inovatoare, dramatic despărțită de practicile trecutului, jinduiește în fond după o genealogie, după o integrare, fie și foarte lejeră, care s-o acrediteze în lumea culturii (din simțămîntul obscur că în sfera acesteia generația spontanee nu e cu putință). „Cel dintîi lucru la care aspiră un curent nou ce luptă împotriva tradiției, nota Blaga, este de a-și crea o tradiție”. Consfințindu-și punctul de plecare mistic, Ion Mircea săvîrșește un amplu ocol în regiunea
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
astădată de natură istorică. Mircea A. Diaconu se amuză constatînd că postmoderniștii care cred cu convingere în "unicitatea" lor deplină, comportîndu-se adesea exclusivist, aidoma membrilor bisericuței suprarealiste, au în realitate destui precursori. Fenomenul postmodernist nu s-a născut prin generație spontanee, întrucît posedă rădăcini în zone literare eterogene: "În fine, fără a se pune în mod real problema influențelor, cum arată această nouă istorie literară și care sînt precursorii postmodernismului ( optzecist)? Călătorind înapoi, privind din prezent spre trecut cu tandrețe, optzeciștii
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
și instituțiile sale par a trăi provizoriu. Vase turcești și nave ușoare de pasageri plutesc alene în aval și în amonte, parcă mai mult pentru a da fluviului un sens decît cu scopuri bine fixate. Fete frumoase, ireale, o generație spontanee de Lolite, cîntecul de lebădă al exticției iminente, plutesc și ele, majetuoase și ademenitoare, pe străzile cangrenate ale unei istorii cu tot mai puține elemente de identificare. Farul, celebrul Far care a luminat altădată animația navală de pe un fluviu ce
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
chioșc, hotel, obiect etc.), fie cu etimologii amestecate și neclare, întîlnite, așa, doar la noi: arac, fluier, fuior, ulcior etc. Din jocul frînturilor de esperanto și-al ,condimentelor" de idiom, pe care dicționarul le ordonează la fel, crește, pe deasupra lui, spontanee, povestea, vorbind, în urechile tuturor, despre toți și totuși făcută să nu-i răspundă, cînd se simte chemat, decît unul. Așa sînt, de fapt, toate numele... Mircea Nedelciu, Zmeura de cîmpie, Editura Compania, București, 2005, 272 pag.
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
și agramată - de fapt ipostaza în care MNAC-ul plasează cvasitotalitatea artiștilor români de astăzi - deconspiră, cu o remarcabilă expresivitate, bizareria unei instituții care trăiește exclusiv în ficțiunea, nu mai puțin bizară, a propriilor săi genitori. (P. Șușară) Muzeul generației spontanee În sfârșit, ceea ce naturaliștii nu au reușit să demonstreze că poate exista - generația, specia care nu are părinți, generația spontanee - s-a realizat la București, în anul 2004, la Muzeul "Național" de Artă Contemporană!!! Performanța în sine ar fi remarcabilă
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
bizareria unei instituții care trăiește exclusiv în ficțiunea, nu mai puțin bizară, a propriilor săi genitori. (P. Șușară) Muzeul generației spontanee În sfârșit, ceea ce naturaliștii nu au reușit să demonstreze că poate exista - generația, specia care nu are părinți, generația spontanee - s-a realizat la București, în anul 2004, la Muzeul "Național" de Artă Contemporană!!! Performanța în sine ar fi remarcabilă, ba poate ar trebui să fie trecută în Cartea Recordurilor, numai că ea este clădită pe un fals intelectual și
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
cu vederi și, ulterior, funcții liberale. Curând, cei cinci vor atrage mulți alți tineri (Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Liviu Rusu, Cristofor Vitencu, Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, Neculai Roșca etc.), majoritatea tentați să scrie versuri, o "generație spontanee" (Perpessicius), aflată pe drumul autodefinirii, o "constelație tinerească, vioaie, activă..." (E.Ar.Zaharia), o "grupare a tinerilor care nu au puterea să se disocieze, altfel decât prin abundența creației, de vechea generație a războiului" (Mircea A. Diaconu). Tocmai de aceea
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
în climatul momentului literar în care au fost enunțate. Într-un articol publicat în anul 1978 în revista "Viața Românească", Mircea Martin notează: "Orice literatură a depășit astăzi, dacă nu în totalitatea cazurilor individuale, cel puțin în ansamblul ei, creația spontanee. Chiar și în literaturile foarte tinere, numărul scriitorilor inocenți, netrecuți prin cultură, este în scădere. Scriitorul modern este prin excelență conștient, lucid, el își premeditează de departe efectele, își programează opera" (p. 36). În continuare, referindu-se la poezia celei
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
în climatul momentului literar în care au fost enunțate. Într-un articol publicat în anul 1978 în revista "Viața Românească", Mircea Martin notează: "Orice literatură a depășit astăzi, dacă nu în totalitatea cazurilor individuale, cel puțin în ansamblul ei, creația spontanee. Chiar și în literaturile foarte tinere, numărul scriitorilor Ťinocențiť, netrecuți prin cultură, este în scădere. Scriitorul modern este prin excelență conștient, lucid, el își premeditează de departe efectele, își programează opera" (p. 36). În continuare, referindu-se la poezia celei
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
să asigure un fel de continuitate. Paralel cu declanșarea și perpetuarea iadului, el scrie române proaste în mansarda să. În rest, Einstein e fiul lui Darwin și nepotul lui Diderot. Însă nici iluminiștii - cu sau fără Enciclopedie - nu sînt generație spontanee. Eu cred ca se trag din niște iezuiți generici. 4. Pentru Prospero, după cortina, postmodernitatea este singura scăpare și probabil că o știe. Mutarea focalizării de la Dumnezeu la omul-demiurg, operată în Renaștere - și, din nou ambiguu, pregătită chiar de Dante
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
mare școală de chirurgie citînd, apoi, pentru verificarea aprecierii, nume de medici iluștri. Printre aceștia se află, deși nu se autocitează, și marele chirurg care a fost (e, acum, pensionar) prof. Dan Setlacec. Nu s-a ivit, așadar, prin generație spontanee, ci a fost expresia elocventă a acelei mari școli de chirurgie românească făurită de marele prof. Hortolomei. Pagini cald-evocatoare despre profesorul Ion Juvara, cunoscut încă de la spitalul Colțea și apoi rămași buni prieteni, care, ca și Hortolomei, nu a absolutizat
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
Nu doar dicția, vorbirea e o știință clară, trebuie s-o capeți de la cineva care o știe, iar "dascălii" n-o știu și nici nu-și bat capul s-o afle. Ce se întâmplă acum e - poanta lui Puric - "generația spontanee". Eu aș face un an mișcare, unul vorbire, și al treilea text. I-aș lăsa pe studenți să-și aleagă textele. Mie Sanda Manu mi-a dat căutarea psihologică a rolului, iar Puric mi-a dat mișcarea, m-a învățat
Actorul care joacă și se joacă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11888_a_13213]
-
fără adversarii ei: farsele lui Hasdeu, aprinderile lui Simion Bărnuțiu, polemicile cu școala etimologică transilvană, imprecațiile lui Maiorescu la adresa lui Pantazi Ghica, vrăjmășia față de „Contimporanul“ bucureștean - toate sunt ingrediente ce dau identitate Junimii. Prin urmare, afirmația lui Panu că „improvizul și spontaneul caracterizau discuțiile de la Junimea“ (p. 500) este fără temei, la fel ca verdictul că „la Junimea nu era o metodă, ci o impulsie“ (ibidem). Zeul căruia i se închinau junimiștii era literatura, iar regulile metodei ritualice la care participau le-
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
Nicolae Paulescu, întemeietor și conducător al Catedrei de Fiziologie din cadrul Universității de Medicină din București Din punct de vedere al aportului teoretic la știință, argumentele cu care Paulescu combate materialismul științific și ipotezele biologice ale evoluției darwiniste și ale generației spontanee sunt și astăzi ineluctabile, fiind în stare să convingă orice rațiune care caută adevărul cu onestitate (vezi culegerea cursurilor de fiziologie în volumul „Noțiunile de suflet și Dumnezeu în fiziologie”). Ideologia materialismului, care nu are nici o tangență cu știința propriu-zisă
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]
-
ei pun explozibilul noului, nemăsurat, între semenii fără de discernământ spre a fi, aceștia, mereu fără de replicăadică „gură-cască”, victime consumiste, de manipulat. Edificarea umană are la bază realizarea unui transfer, altminteri este vorba despre o specie de mutanțianti-umani -, despre o generație spontanee fără de părinți, semeni, cultură, fără de sine chiar. Civilizatoarea ură a indiferenței noului (care paralizează pe moment replica) ne amintește de vorba de acasă: se pare că ni s-a cam urât cu binele-adevărul-frumosul. Desigur, pe ringul de box după un
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
că este doar experimentul cel mai evoluat al tatălui adoptiv. Prin urmare, unde trasăm limitele umanității? Asimov enunța legile roboticii, Phillip K. Dick, și pornind de la el Ridley Scott explorează spațiul sideral al acestor ființe condamnate să trăiască asemeni generațiilor spontanee cîteva clipe într-un univers ostil, incomprehensibil. Neliniștitor este tocmai acest colateral uman al androizilor, diferențiat de la unul la celălalt în ceea ce am putea numi un rudiment de personalitate, o sensibilitate particulară, o nevoie de a recupera o memorie absentă
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
funcționarea unei tehnici noi, ci invenția tehnică a fost cea care a provocat descoperirea și funcționarea unei noi arte." (p. 30) Așadar, un nou mijloc de comunicare creează un nou gen artistic. E ca și cum o artă ar apărea prin generație spontanee, fără a fi premearsă de o nevoie, de o revoltă sau de o viziune omenească. Numai că acest meșteșug a cărui expansiune va împinge pînă la dispariție artele tradiționale va înceta cu timpul să mai fie meșteșug, adică tehnică cerînd
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
și nici să se răspîndească nu pot, ca ariile de influență politică: mentalitatea britanică nu s-a răspîndit în India, nici cea franceză în Asia de Sud-Est. Francis Fukuyama, dimpotrivă, nu ține cont că instituțiile politice și legile nu apar prin generație spontanee, ci se nasc din mentalități și sunt menținute de acestea: deși par a avea valoare universală, deși par chemate să se extindă, ele nu pot dăinui decît acolo unde mentalitatea e favorabilă. Instituțiile politice și legile sunt o pojghiță subțire
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
emigrație, moarte, obsesia istoriei recente, relația părinți-copii, umor-dramă, prezența sau absența genurilor în accepțiunea lor tradițională, volumul abordează producțiile Noului cinema românesc, revelînd apropieri nebănuite între ele. Cele zece studii critice confirmă că noua generație de cineaști nu este una spontanee, apărută într-un pustiu cinematografic, și că Noul val nu este întîlnirea întîmplătoare a unor personalități care nu au nimic în comun. Cristina Corciovescu este critic de film. Absolventă a IATC „I.L. Caragiale”, București, secția Teatrologie-Filmologie (1968). Timp de aproape
Noul cinema românesc. De la tovarăşul Ceauşescu la domnul Lăzărescu () [Corola-journal/Journalistic/68681_a_70006]
-
și-au asumat cu dezinvoltură rolul de „inventatori ai genului” ei sunt doar beneficiarii târzii ai unui proces evolutiv lent, dar continuu. Îndeosebi Raymond Chandler, prin abilitatea lui speculativă, a reușit să impună opinia că ne aflăm în fața unei „generații spontanee”, care nu datorează nimic predecesorilor. Eroare: le datorează aproape totul. Chiar dacă teza autogenerării ar avea un fundament - firește că nu are! -, tot ar trebui să amintim ceea ce generația autorilor „hard-boiled” a împrumutat de la antecesori: un public extrem de larg și de
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
în două etape creatoare, descriind o evoluție în felul de a contura psihologii, din gesturi și vorbe cu tâlc. Amintirile produc un reviriment și un apogeu remarcabil, "plin de expresii locale, dar de o perfectă sinceritate nemeșteșugită, de un pitoresc spontaneu", dublată de "o rară autenticitate țerănească", ceea ce alcătuiește "o largă frescă rurală"24). În câteva pagini, Iorga fixează locul lui Creangă în "biruința" Junimii, deși nu poate trece cu vederea amenințarea de a "se pierde între povestași". Reținem ambiția exegetului
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
Mihăieș, „conștiința poetică”. Inspirația, adică, și altceva în plus. Norma. Standardele. Precedența. Cultura. Maniera. Ștacheta. Nu știu. Întrebarea pe care mi-am pus-o, însă, de îndată ce am citit prima oară poemul lui Eugen Suciu privește natura acestui altceva. Este el spontaneu sau fabricat îndelung? Suspiciunea mea e atrasă mai curând de al doilea talger al balanței. Motanul lui Suciu este, cred, aici, ceea ce, la Mircea Cărtărescu, reprezintă Maimuțoiul din renumitul . Spiritul artistului la tinerețe, căruia i se pretinde să ia, direct
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
prin felul în care atingi o temă, te rupi de tiparele trecutului. La mijloc nu e doar conștiința singularității, acea formă teribilă de voluptate care îți șoptește că propria gîndire începe cu tine, ci mai e orgoliul primogeniturii: o generație spontanee redusă la un singur individ, cel în al cărui creier s-a ivit noutatea și care tremură de bucuria de a se ști primul. În filozofie însă, lipsa înaintașilor e fantasmagorică, servitutea față de trecut fiind condiția educației. Crești numai în măsura în care
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]