34 matches
-
autorități și a unei mari mulțimi de intelectuali și țărani. În cuvântul său Preasfințitul Nicolae a spus: ,,Cu sufletul stăpânit de cutremurare sfântă am înălțat rugăciuni fierbinți înaintea tronului Lui Dumnezeu, ca să-și coboare cu îmbelșugare binecuvântarea Lui întăritoare și sporitoare asupra acestui Palat, care are menirea să slujească de acum înainte, din neam în neam, la întărirea noastră nebiruită pe aceste plaiuri. Biserica se bucură ori de câte ori vede, că puterea spirituală a neamului se întrupează în opere mărețe, care arată și
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
autorități și a unei mari mulțimi de intelectuali și țărani. În cuvântul său Preasfințitul Nicolae a spus: ,,Cu sufletul stăpânit de cutremurare sfântă am înălțat rugăciuni fierbinți înaintea tronului Lui Dumnezeu, ca să-și coboare cu îmbelșugare binecuvântarea Lui întăritoare și sporitoare asupra acestui Palat, care are menirea să slujească de acum înainte, din neam în neam, la întărirea noastră nebiruită pe aceste plaiuri. Biserica se bucură ori de câte ori vede, că puterea spirituală a neamului se întrupează în opere mărețe, care arată și
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
poate invoca războiul ca justificare, tot acest război îi ridică pe de altă parte orice merit în privirea sporurilor de la venituri, căci drum de fier, vămi, poștă și telegraf, toate acestea a produs mai mult tocmai în urma acelor împrejurări estraordinare, sporitoare a unor venituri, dar sporitoare și în cheltuieli și anume în acelea ale Ministeriului de Război. Dar daca d-nul ministru a găsit de cuviință a face o statistică comparativă a deosebitelor bugete, de ce s-a oprit oare la 1873
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tot acest război îi ridică pe de altă parte orice merit în privirea sporurilor de la venituri, căci drum de fier, vămi, poștă și telegraf, toate acestea a produs mai mult tocmai în urma acelor împrejurări estraordinare, sporitoare a unor venituri, dar sporitoare și în cheltuieli și anume în acelea ale Ministeriului de Război. Dar daca d-nul ministru a găsit de cuviință a face o statistică comparativă a deosebitelor bugete, de ce s-a oprit oare la 1873? Pentru că înainte de 1873 tot guvern
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce cutreierau pământul acesta, a readuce vulturescul avânt al Basarabilor, starea de bogăție din vremea lui Petru Rareș ori a lui Matei Basarab, a le putea readuce ar fi merit și, a fi reacționar ar fi identic cu a fi sporitor neamului și țării. Dar nici putință nu există pentru un asemenea partid. Izvorul întăritor al istoriei naționale, iubirea de limbă, de datini și de popor sânt înlocuite la tinerime și ceilalți prin romane franțuzești și cântărețe pribege ale cafenelelor străinătății
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Svetlana Paleologu-Matta, la a cărei lucrare "Eminescu și abisul ontologic" face referire, că "... abia cu înțelegerea lui Heidegger va progresa înțelegerea lui Eminescu". Delimitările lui Eminescu de concepția lui Schopenhauer și apoi de criticismul kantian sunt, de fiecare dată, despărțiri sporitoare (în sensul dat de Noica acestui termen), gânditorul român găsind cutezanța de a reformula, pe cont propriu, întreaga problematică privitoare la ființă. Gândul lui Eminescu izbândește de minune în această "gigantomachia perí tes usias" (cum numea Heidegger metafizica), întrucât se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în dar Marelui-Duh peste cincizeci de milioane de rezervoare energetice și tot n-a fost de-ajuns..." Păzea, ne avertizează autorul, "Marele-Duh crede că e prea puțin pentru măreția unei noi Bing-Bang și, din Varvara, în fiece clipă pornesc duhurile sporitoare de foc ferecat în forme din ce în ce mai estetice, mai seducătoare (...), jocul artei fiind legea Varvarei". În lumea din oglinda neagră Rebega îl pune pe Dimitrie Cristea la încercare să aleagă una din cele trei căi care i se arată la intrarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
constituie ciclul Doina din volumul Alte fragmente din Muzeon, carte închinată "Cu pietate Marelui Nostru Maestru Mihai Eminescu", cu notația din Exerga ce deschide volumul: "Eminescu-i Dumnezău/ iar eu mi-s Profetul său". Întoarcerea la eminescianism printr-o despărțire "sporitoare" (Noica) nu este pentru Cezar Ivănescu declarativă, ci esențială, mai ales pe linia arheului jignit, scos din istorie, ca și neamul românesc. Fertilitatea modelului eminescian e dovedită fără drept de apel, contrazicând cohorta detractorilor. Sunt deslușite, totodată, coordonatele "ființei abisale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
criticului". Admirator necondiționat al lui Eminescu cu care Cezar Ivănescu se înrudește prin strădania de a fructifica în permanență sugestiile izvoarelor -, Theodor Codreanu lămurește absolut convingător legătura de viziune artistică dintre cei doi poeți, prin trimiterea la ideea de "despărțire sporitoare de Eminescu" și a "întoarcerii la eminescianism". Concluzie: "Cezar Ivănescu redescoperă fericirea Treimică a creștinismului printr-o fecundă experiență spirituală orientală, infuzându-i acesteia strigătul existențial cel mai deznădăjduit pe care l-a dat poezia românească de după Eminescu și Bacovia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Teroarea istoriei este demonstrată și-n Alte fragmente din Muzeon (1982). Tot aici întâlnim și despărțirea de eminescianism în formă, dat fiind că poetul inovează tipare formale/strofice noi care-l feresc de manierismul tradiționalist. E vorba de-o "despărțire sporitoare", nu demolatoare cum le place deconstructiviștilor să spună ori de câte ori au prilejul. Poetul, chemat de arheitate se întoarce la izvoarele gândirii eminesciene, la rădăcinile ontologice ale actului creator "pe terenul limbii și al spiritualității românești" (p. 124). În acest fel, despărțirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apel la formule împământenite de școală, precum aceea a imaginii unui Eminescu, romantic întârziat. Dar, chiar și atunci când polemizează patetic, el ajunge uneori la concluzii oarecum paradoxale: "antinomiile receptării" la Eminescu, afirmarea-negarea au până la urma darul de a ivi ceva "sporitor de ființă". După care-l citează, în cele din urma, pe Valéry ca pe un suprem și liniștitor argument: "Nu spunea Valéry că leii, înfulecând berbeci, îi metamorfozează pe aceștia în leu?". Alcătuită din două secțiuni Controverse eminesciene, care dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este și un talentat portretist, antologic fiind portretul făcut lui N. Steinhardt. Pilduitoare pentru elevația meditației sale este formula privind „libertatea interioară”: „Prețul libertății e mereu exigibil și niciodată definitiv plătit”. Cărțile lui P. constituie un prilej de multilaterală „experiență sporitoare”. Din pregătirea sa academică, referințe face adesea scriitorul la disciplinele juridice; are și de ce, pentru că i-au înlesnit accesul la o lectură vrednică de a fi reluată spre îmbărbătarea minții mereu în viață: dreptul roman. Servește ca antidot în cazul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
lectură a lui Nietzsche (dar de astă dată în deplină cunoștință de cauză) am mai întâlnit-o la Svetlana Paleologu-Matta în Jurnal hermeneutic (1997), carte dedicată, în mare parte, unui comparatism Eminescu-Nietzsche. Kundera transferă repetiția mută în coincidență, care e sporitoare de ființă în sensul lui Noica. Din această clipă el părăsește reducția postmodernistă în simulacre, adică în ceea ce postmodernii au numit parodia infinită a identicului până la limita dispariției lui totale, așa cum se-ntâmplă în filosofia lui Michel Foucault. Hazardul părăsește
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
toate felurile producturilor naturale și de industrie. Fără îndoială, aice, în cuprinsul valei Bistriței, se vor așeza cu timpul cele întâi și cele mai multe fabrice. Așadar, supt așezământul cel binefăcători de acum a<l> țărei, supt înțăleapta și de tot binele sporitoare Ocârmuire, au sosit în sfârșit și pentru Moldova epoha în care să înflorească industria, să se scoată odoarele minerale aflătoare în sânul pământului și, în acest chip, să sporească și să se îndămâneze fericirea și cultura țărei. Deci, fiind că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la alta, cum le combinăm, cum le punem În practică. Unificarea presupusă de această manieră de abordare a lucrurilor nu Înseamnă nivelare, aplatizare, dispariția contururilor disciplinare, ci Îndeamnă la crearea de bune vecinătăți, la continuitate În investigație, la circularitate ideatică sporitoare, la decantare a unui orizont mai Înalt din perspectiva căruia lucrurile pot fi cunoscute mai profund și cu mai multă Înțelepciune. 4. Pluralismul cultural și educația pentru acceptarea celuilalt 4.1. Cum putem deveni... persani? Mai vechea Întrebare de mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de rigori, dar și cu posibilități particulare de răspundere interioară, Încearcă o repoziționare a ființei proprii, marcând prin fapte concrete, conduite și gânduri pregătirea pentru marele eveniment. E nevoie de intrarea Într-o stare de acalmie, de liniște, de Însingurare sporitoare ce poate scoate În evidență măreția sau nimicnicia ființei pe care o purtăm. Ca oameni supuși chinurilor și presiunilor de tot felul, nu e ceva foarte ușor. Nu trăim Într-un „paradis” existențial, nu avem cu toții aceleași disponibilități sau motivații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
că vei scoate pui mulți pe vară. Oul cel dintîi al vreunei găini se ia pe mînă, se scuipă de trei ori și, încingîndu-l în cenușă, se zice: „Așa să fie găina mea de ouătoare ca cenușa în spor de sporitoare.“ Cînd se ouă o puică pentru întîia dată, se ia oul acela și se poartă de către gospodina casei prin șperlă*, zicînd: „Cîtă șperlă în vatră, atîtea ouă să curgă din găina noastră.“ Se zice că găina după ce se ouă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
relație. Conștiința de sine capătă astfel un rol pragmatic, își găsește menirea formativă și diriguitoare. În sfârșit, tot funcția conștiinței este, de la Kant (o dată cu elaborarea noțiunii de sinteză a diversului intuiției), de a stabili legături între lucruri, de a interveni sporitor în câmpul realității. Reflexivitatea urmează și ea acest model și elaborează structura internă (ca sistem de relații inter-elementare al personalității), solidarizând creator părțile și decantând un gen al esenței care este legat de conceptul de configurație spirituală. Structuralismul de secol
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
comportă după modelul dialectic (menit să depășească înnoitor contradicția și să treacă mai departe), aici este vorba de o sinteză mai apropiată de sugestia inițială kantiană, care se menținea în preajma simplei legături. Aceasta din urmă se comportă la rândul ei sporitor, dar prin inserție, prin supraadăugare, nu prin depășire și prin preluarea a ceea ce este adecvat în condițiile unei selectivități care elimină tot ce este diferență. De aceea, multiplicate la infinit prin libera practică a unui spirit creator, legăturile ajung să
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tot în viziunea lui Vianu, și calitatea aderenței, conform căreia "un anumit tip de valoare morală... nu poate fi atribuit unor suporturi diferite fără să nu simțim ca firea ei s-a modificat"50. Alipită deținătorului ei, însușirea etică însoțește sporitor specificul acestuia și întreține cu el o relație de întrepătrundere semantică, împrumutând și oferind caracteristici într-o dinamică a formării și a exersării de sine care cere lumină conștientă și luciditate a reprezentării. Conștiința de sine dă aici culoare, găsind
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o operație de inspirată reluare a unei proceduri vechi într-un context situațional nou, traducând substanța facultăților vecine planului pragmatic în abilitate a prizei conjuncturale, în competentă dedicare aplicativă. Aici conștiința de sine identifică punctele nodale ale ivirii unei necesități sporitoare, ea indicând în răspuns la exigențele situației care sunt parametrii de stare ai capacității investite în act și care este semnificația acestora în contextul unei presupuse asistări a "autorității" generale destinale. Cunoașterea de sine înseamnă stăpânirea propriilor aptitudini în funcție de un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mult facilitată cu cât efortul comun este împătrit susținut de două exteriorități participante direct și două interiorități supervizoare, un argument al coeziunii sociale fiind tocmai această constantă structurală care definește celula comunitară. Individul aduce cu sine un mecanism al dedublării sporitoare și susține astfel și cognitiv o colaborare altminteri lipsită de resurse. Astfel, cele două interiorități cheamă conștiința de sine în ajutor pentru o corectă orientare a conduitei etice, cea care instituie un joc al accentelor pe toată raza ființială a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
omul însuși, este timidă și precaută atunci când este lăsată singură, și capătă fermitate și încredere proporțional cu numărul de persoane cu care este asociată"89. Inter-legarea rațională cel puțin validează intuițiile lăuntrice dacă nu găsește și nu aplică un principiu sporitor de semnificație care le multiplică influența cognitivă. Este un fenomen de dublă influențare (a comunității asupra rațiunii individuale și invers). Omul este o ființă comunitară până în cea mai intimă față a texturii sale și devine conștient de valoarea acestei apartenențe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mărimea neștiinței noastre ; restul abia dacă l bănuim ; ne ferim cum putem să nu ne dăm de gol, dar riscul există și e mai prudent, ca să nu zic mai onest, să ne mărturisim ignoranțele. Cultura nu poate fi decât umanizantă, sporitoare a înțelegerii, îngăduinței, compasiunii și bucuriei : keep cheerful ! Nu mă sfiesc să spun aceste banalități Despre lucrurile cu adevărat importante 35 fiindcă un filozof cu înalt prestigiu recomandă o așa-numită „cultură de performanță”. E vorba de fapt de ceva
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
modestia nu e o virtute, ci mai degrabă o formă a imposturii. Bineînțeles, e important să-ți cunoști limitele, iar un artist veritabil și le cunoaște, măcar cu aproximație, dar confruntarea cu modelul, pătrunderea în tainele geniului provoacă niște metabolisme sporitoare. Imitându-l pe Shakespeare, doctorul Voiculescu s-a contaminat cu geniul ; ca urmare a dat o proprie operă genială, de sine stătătoare. Dar, în această operă, geniul l-a ispitit la înfruntarea lui Dumnezeu, pe care toată viața îl slujise
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]