12 matches
-
un inel longitudinal, format din celule mecanice îngroșate, în chip de potcoavă (în secțiune). Acest inel nu înconjoară întregul sporange ci lasă o porțiune liberă, de unde la maturație se rupe, datorită tensiunii născute din cauza uscării și contracției celulelor sale. Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr enorm de mare. O singură plantă produce zeci de milioane de spori identici între ei. Sporangii apar în timpul verii pe dosul frunzelor în grupuri, numite sori. Toți sporangii se
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
mirosului = consecință a păstrării îndelungate a culturii starter de producție la temperaturi scăzute, ceea ce împiedică dezvoltarea corespunzătoare a bacteriilor aromatizante; * defecte de gust = gustul de amar apare în urma dezvoltării în cultură a unor bacterii puternic proteolitice (Streptococcus liquefaciens sau bacterii sporogene); gustul de leșietic este datorat prezenței în cultura starter de producție a lui Streptococcus lactis, subsp. maltigenes. Capitolul 4 SMÂNTÂNA PENTRU CONSUM 4.1. Importanța smântânii Smântâna este un produs de mare valoare energetică, obținut prin separarea și extragerea grăsimii
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
neacide se utilizează varul cloros (0,5 kg/1000 kg melasă), pentaclorfenolatul de sodiu (60÷90 g la 1000 kg melasă) și formalina (0,15 kg formalină 40% la 1000 kg melasă). In cazul infecțiilor puternice cu bacterii lactice și sporogene, mustul de melasă cu concentrația 50°Bllg se sterilizează termic, la 120÷130°C timp de 1÷10 minute. Administrarea substanțelor nutritive are drept scop asigurarea condițiilor optime de dezvoltare a drojdiilor. Cantitatea de azot din melasă este în general
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
etape în edificarea primordiilor florale cu simetrie bilaterală. Mai întâi, pe flancul extern al apexului se formează bracteea ce va proteja floarea (foto 71). Ulterior se inițiază primordiile sepalelor, ce vor da naștere unui caliciu bilabiat (fote 72). Restul meristemului sporogen are formă de platou aplatizat. Într-o altă etapă apar primordiile petalelor (foto 73), staminelor (ce se insera pe tubul corolei) și apoi a primordiului ovarului în zona centrală. Staminele sunt formate inițial dintr-un filament foarte scurt, gros și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
este steril. Primele patru straturi externe de celule ce vor forma peretele anterei încep să se diferențieze (foto 75) primul strat rămâne format din celule mici, iar cele trei ale următoarelor se alungesc radiar. În centru se diferențiază un țesut sporogen, din care se vor forma, prim meioză granulele de polen microsporogeneza. Acesta este momentul în care devin vizibile primordiile ovulelor, deci dezvoltarea anterelor precede dezvoltarea ovulului. Antera matură (foto 76, 77) are două lojă delimitate de un perete bistratificat, format
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mai întâi la agregarea granulelor de polen și apoi la atașarea lor de corpul polenizatorilor. Ovarul bicarpelar este format din patru loji (foto 79), fiecare cu câte un ovul campilotrop. În ontogeneză, ovulul apare ca o emergență în centrul țesutului sporogen; ulterior se formează cavitatea ovariană, în care proiemină ovulele; în cele din urmă se formează pereții ce despart lojile ovariene. În zona centrală, stilul în stadiu tânăr prezintă un țesut format din celule cu pereți celulozici foarte îngroșați, care ulterior
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
sunt Kloeckera apiculata și Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus, responsabile principale ale fermentației. După acestea, urmează alte specii: S. rosei, S. bayanus, S. oviformis, Torulopsis bacillaris, S. mangini, S. italicus și altele. În Italia centrală, proporțiile celor două categorii de levuri, sporogene și asporogene, sunt egale; în schimb în regiunile viticole mai răcoroase din Italia - în partea nordică a țării sau la altitudini mai mari - predomină speciile Kloeckera (asporogene), pe când în cele calde din sud (Sicilia) sau la altitudini mai mici, predomină
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
asporogene, sunt egale; în schimb în regiunile viticole mai răcoroase din Italia - în partea nordică a țării sau la altitudini mai mari - predomină speciile Kloeckera (asporogene), pe când în cele calde din sud (Sicilia) sau la altitudini mai mici, predomină Hanseniospora (sporogene). Cu cât climatul este mai cald, cu atât levurile sporogene rezistă mai bine la condiții de temperatură și uscăciune; sau poate e vorba de specii care pierd facultatea de sporulare în climate mai reci. În ceea ce privește succesiunea de levuri în cursul
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
din Italia - în partea nordică a țării sau la altitudini mai mari - predomină speciile Kloeckera (asporogene), pe când în cele calde din sud (Sicilia) sau la altitudini mai mici, predomină Hanseniospora (sporogene). Cu cât climatul este mai cald, cu atât levurile sporogene rezistă mai bine la condiții de temperatură și uscăciune; sau poate e vorba de specii care pierd facultatea de sporulare în climate mai reci. În ceea ce privește succesiunea de levuri în cursul fermentației spontane, aceasta este deschisă de cele asporogene, care asigură
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
boabelor în număr mai mare comparativ cu alte specii. Cum Kloeckera apiculata nu poate suporta decât 4 - 5 vol. % alcool, rămâne în continuare Torulopsis bacillaris, care își desfășoară activitatea până ce mediul ajunge la 7 - 10 vol. % alcool. Destul de curând levurile sporogene și în mod deosebit S. cerevisiae var. ellipsoideus pun stăpânire pe mediu astfel că, la sfârșitul fermentației nu mai e prezentă nici o specie asporogenă. 3.2. Culturi de levuri folosite în vinificație Ideea de a folosi ca maia o anumită
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
după 6-8 zile de cultivare la 28 Co S-a caracterizat aspectul coloniilor și culturilor în striuri pe eprubete după 3 zile și o lună de dezvoltare. 4.2.3. Determinarea capacității de sporulare a levurilor Acest test separă drojdiile sporogene, ce aparțin clasei Ascomycotina, de cele nesporogene, care aparțin clasei Deuteromycotina (fungi imperfecți), el fiind deci de o importanță deosebită pentru identificarea levurilor. 2. Mediul morcov - gelozat Se iau 450 g morcov ras și se pun în 3600 ml apă
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
fiziologice și biochimice efectuate la 5 sușe de levuri izolate din diferite sortimente de vinuri (Fetească Albă; Alligote; Riesling Italian și Muscat Ottonel) din podgoria Bucium se desprind următoarele concluzii: Sușele 1S , 3S și 4S se încadrează în grupul levurilor sporogene, clasa Ascomycotina, familia Saccharomycetaceae, genul Saccharomyces, (sușa 981S aparține speciei Saccharomyces italicus, sușele 983S și 984S aparțin speciei Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus); Sușele 2S și 5S se încadrează în grupul levurilor asporogene, clasa Deuteromycotina, familia Cryptococcaceae, genul Candida, specia Candida
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]